1,851 matches
-
relevante subliniind unicitatea reglementării și intenția de evitare a paralelismelor, în condițiile în care art. 16 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative prevede în mod expres că: „În cazul existenței unor paralelisme acestea vor fi înlăturate fie prin abrogare, fie prin concentrarea materiei în reglementări unice. “ ... 68. În acest cadru, sesizarea de față nu relevă existența unei chestiuni de drept veritabile, deoarece nu este vorba despre o normă susceptibilă de interpretări diferite
DECIZIA nr. 18 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294932]
-
evenimentului așa-zis imprevizibil, impreviziunea nu își mai găsește aplicare. În plus, executarea silită în cazul creditelor imobiliare este reglementată legal prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, astfel încât se creează un paralelism legislativ „malign“, în condițiile în care un proces reglementat legal devine un eveniment prezumat a crea starea de impreviziune a clientului și dezechilibrarea relațiilor contractuale. ... 45. Executarea silită care are loc împotriva debitorului se prezumă a fi consecința propriei atitudini
DECIZIA nr. 97 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299788]
-
să indice clar de la ce articol se derogă, astfel încât să se poată decela voința legiuitorului și să se stabilească norma specială în raport cu norma generală. ... 43. În realitate, dispozițiile alin. (4) nu instituie o derogare, ci un paralelism legislativ în raport cu art. 20 din Legea nr. 92/2007, în considerarea căruia a fost emis deja Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice nr. 272/2007 pentru aprobarea Normelor-cadru privind stabilirea, ajustarea și modificarea tarifelor
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
deja atribuția Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) de a aproba norme-cadru cu privire la stabilirea tarifelor, iar aceste norme-cadru acoperă deja situațiile referitoare la reduceri/gratuități pentru anumite categorii de persoane, inclusiv elevi. Din acest paralelism legislativ rezultă și o imposibilitate de a decela ce obligații suplimentare are ANRSC, față de dispozițiile existente în Legea nr. 92/2007 și față de actele emise deja. Or, lipsa emiterii unor noi norme, conform alin. (4) din lege, poate fi
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
că legea în ansamblul său nu încalcă dispozițiile art. 75 alin. (5) din Constituție, coroborate cu cele ale alin. (1) și (4) ale aceluiași articol. ... 106. În fine, Curtea precizează că susținerile autorilor obiecției de neconstituționalitate potrivit cărora sunt instituite paralelisme legislative și există o vădită incoerență a terminologiei utilizate, precum și cele referitoare la lipsa unui stil normativ care să caracterizeze legea în ansamblu constituie aspecte ce vizează pretinse încălcări punctuale ale cerințelor de calitate a legii, ceea ce conduce
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
unor hotărâri judecătorești în sensul ambelor orientări jurisprudențiale. ... 73. Reamintind premisele stabilirii elementului de noutate a chestiunii de drept a cărei interpretare se solicită, constând în asigurarea funcției mecanismului hotărârii prealabile de prevenire a practicii judiciare neunitare, precum și evitarea paralelismului și suprapunerii cu mecanismul recursului în interesul legii, devine evident că procedura pronunțării unei hotărâri prealabile nu este chemată să dea o soluție unei practici divergente deja existente, consecința, într-o atare situație, fiind aceea a inadmisibilității sesizării. ... 74. A
DECIZIA nr. 53 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275413]
-
preîntâmpina o practică neunitară, nu mai poate fi atins. ... 90. Premisele stabilirii caracterului de noutate a chestiunii de drept a cărei interpretare se solicită rezidă, așadar, în asigurarea funcției mecanismului hotărârii prealabile, aceea de prevenire a jurisprudenței neunitare, prin evitarea paralelismului și suprapunerii cu recursul în interesul legii. În consecință, ori de câte ori un astfel de mecanism se cere a fi declanșat pentru a oferi o soluție unei practici judiciare divergente, deja existente, sesizarea este inadmisibilă, întrucât ea nu răspunde
DECIZIA nr. 63 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276069]
-
apariția formei actuale a textului normativ a cărui interpretare se solicită. În caz contrar, s-ar atribui acestui mecanism de unificare jurisprudențială specificul și funcțiile recursului în interesul legii, contravenind astfel intenției legiuitorului, care a dorit să excludă suprapunerea și paralelismul celor două instrumente de unificare a practicii judiciare. ... 96. În aceste circumstanțe, pentru toate cele ce precedă, se constată că nu este îndeplinită condiția noutății chestiunii de drept, evaluată din perspectiva actualității acesteia, a aptitudinii de a crea, în viitor
DECIZIA nr. 63 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276069]
-
sa referitoare la calitatea legii, cu consecința neconstituționalității legii în ansamblul său. ... 30. Autorii sesizării mai susțin că legea criticată încalcă și principiul securității juridice, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 31. În plus, se invocă crearea unui paralelism legislativ contrar art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative între dispozițiile art. 1.811 din Codul civil, pe de o parte, și noua soluție legislativă introdusă prin modificarea actualului art. 1.850 alin. (2
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
prevederile cuprinse în normele nou-introduse, care, oricum, decurgeau integral din norma generală existentă, nu mai preiau și distincțiile privitoare la cartea funciară/publicitate, ceea ce este de natură să creeze confuzie. ... 33. Astfel, completarea introdusă constituie, în opinia autorilor criticilor, un paralelism legislativ, care nu numai că este nelegal și neconstituțional, dar instituie și norme contradictorii, care generează o lipsă de claritate ce va conduce la litigii, aceasta fiind și rațiunea interzicerii prin lege a paralelismului legislativ. Părțile contractului de arendare și
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
constituie, în opinia autorilor criticilor, un paralelism legislativ, care nu numai că este nelegal și neconstituțional, dar instituie și norme contradictorii, care generează o lipsă de claritate ce va conduce la litigii, aceasta fiind și rațiunea interzicerii prin lege a paralelismului legislativ. Părțile contractului de arendare și instanțele de judecată vor avea reale dificultăți în a aprecia care dintre norme este cea aplicabilă. Întrucât legea criticată introduce o serie de măsuri total dezechilibrate, neclare și vădit în favoarea arendașilor, micii proprietari
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
mai degrabă interpretarea și aplicarea normelor, nicidecum constituționalitatea acestora, iar pentru a îndepărta îndoielile în privința interpretării normelor legale trebuie avută în vedere funcția decizională acordată instanțelor judecătorești. ... 71. În ceea ce privește invocarea de către autorii sesizării a „unui paralelism legislativ“, având în vedere relația dintre prevederile contestate și dispozițiile din Codul civil privind contractul de locațiune, nemodificate prin legea dedusă controlului de constituționalitate, se arată că în Codul civil contractul de arendare este reglementat prin norme cu caracter special
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
să evităm posibile discuții având în vedere că la acest moment nu există o practică unitară referitoare la acest aspect. Prin nota adoptată în cuprinsul ordinelor comune și prin Ordinul nr. 239/2019 se încalcă principiul unicității reglementării, conducând la un paralelism normativ (art. 14 și 16 din Legea nr. 24/2000). Legiuitorul primar reglementează la art. 60 pct. 5 litera e) că mecanismul de calcul al cifrei de afaceri prevăzut la lit. b) va fi stabilit prin ordin al președintelui Comisiei Naționale
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
că existența celor două reglementări paralele încalcă principiul unicității reglementării în materie prevăzut de art. 14 din Legea nr. 24/2000 și pe cel al evitării paralelismelor instituit prin art. 16 din același act normativ, motiv pentru care sunt nelegale. Acest paralelism normativ generează un climat de incertitudine juridică generală generată de lipsa de claritate și de coerență a legislației aplicabile. Încălcarea acestor principii se răsfrânge asupra dreptului la apărare întrucât persoanele vizate de prevederile legale paralele se află în imposibilitate de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
pentru a putea eluda controlul instanțelor de judecată. Așadar, prin existența unor acte normative cu conținut identic sunt încălcate prevederile art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, motiv pentru care se impune revocarea acestor acte. În concret, tocmai acest paralelism a făcut posibilă situația (inacceptabilă într-un stat de drept) în care și dacă echipa de inspecție fiscală ar fi considerat că ar fi pertinentă sancțiunea inexistenței Ordinului nr. 239/2019 ca urmare a nepublicării în Monitorul Oficial (s-ar putea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
fiscale prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, precum și corelarea acestora cu celelalte acte normative care vin să le clarifice. Cu privire la încălcarea principiului unicității reglementării care a condus la un paralelism normativ, prin preluarea în ordinul comun a detaliilor privind mecanismul cifrei de afaceri reglementat prin Ordinul C.N.S.P. nr. 239/2019, precum și condițiile de aplicare a facilităților fiscale acordate potrivit art. 60 pct. 5 din Codul fiscal, pârâta precizează că, așa
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
2), principiul unicității reglementării nu a fost încălcat, întrucât simpla trimitere la art. 6 al Ordinului C.N.S.P. nr. 239/2019 nu este suficientă pentru ceea ce reprezintă obiectivul ordinului comun. De altfel, această preluare, care este departe de a reprezenta un paralelism legislativ, nu poate genera „un climat de incertitudine juridică generală generată de lipsa de claritate și de coerență a legislației aplicabile“, întrucât are ca scop tocmai explicitarea normei de trimitere. În ceea ce privește încălcarea art. 6 din Convenția Europeană
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
dublului scop, preventiv și educativ, al sancțiunii. ... 24. Distinct de cele anterior reținute, Curtea observă cu acest prilej că nu poate fi primită critica autorului excepției potrivit căreia sunt încălcate prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție prin existența unui paralelism legislativ între art. 26 alin. (6) din Legea nr. 50/1991, care nu permite aplicarea avertismentului, și art. 7 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410
DECIZIA nr. 146 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274631]
-
reevaluarea sau reinterpretarea normei de drept analizate. ... 56. La stabilirea elementului de noutate a chestiunii de drept a cărei interpretare se solicită trebuie plecat de la următoarele premise: – asigurarea funcției mecanismului hotărârii prealabile, de prevenire a practicii judiciare neunitare; ... – evitarea paralelismului și suprapunerii cu mecanismul recursului în interesul legii. ... ... 57. Potrivit jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție, în situația în care există un număr semnificativ de hotărâri judecătorești care să fi soluționat diferit, în mod constant, o problemă de drept
DECIZIA nr. 52 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275328]
-
1) lit. a) din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, singura deosebire dintre acestea constând în caracterul repetabil al acțiunii care constituie elementul material al laturii obiective a infracțiunii prevăzute prin textul criticat. Se susține că acest paralelism legislativ poate determina dubla sancționare a persoanelor care comit fapte de tăiere de arbori fără drept, sau, dimpotrivă, se poate întâmpla ca tragerea la răspundere contravențională a unor astfel de persoane să le exonereze pe acestea de răspunderea penală. Se
DECIZIA nr. 449 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277056]
-
24 aprilie 2019). ... 63. Curtea constată că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie, considerentele și soluțiile deciziilor mai sus amintite păstrându-și valabilitatea și în prezenta cauză. ... 64. Examinând critica privind existența unui paralelism legislativ între dispozițiile art. 3 lit. m), ale art. 30 și ale art. 60 din Legea nr. 223/2015 și dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, contrar prevederilor art. 16 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind
DECIZIA nr. 89 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287636]
-
ori reconfigurarea elementelor constitutive ale unei infracțiuni țin de marja de apreciere a legiuitorului, marjă care nu este absolută, fiind limitată de principiile, valorile și exigențele constituționale. ... 11. De asemenea, se susține că prin actul normativ criticat se creează un paralelism în reglementare, deoarece art. 218 alin. (3) lit. c) din Codul penal incriminează faptele de viol comise asupra unui minor cu vârsta cuprinsă între 16 și 18 ani, iar art. 218^1 alin. (2) și (3) din același cod prevede, la
DECIZIA nr. 220 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288195]
-
legislative prevăzute în Legea nr. 217/2023, sfera acestora de aplicare fiind mai bine delimitată, prin reglementarea cu mai multă rigoare a ipotezelor și a dispozițiilor normelor de incriminare din cuprinsul legilor analizate. Totodată, prin Legea nr. 424/2023 a fost eliminat paralelismul legislativ creat prin Legea nr. 217/2023 între dispozițiile art. 218 alin. (3) lit. c) din Codul penal, care incriminau faptele de viol comise asupra unui minor, și cele ale art. 218^1 alin. (2) și (3) din același cod, care prevăd
DECIZIA nr. 220 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288195]
-
de viol comise asupra unui minor, și cele ale art. 218^1 alin. (2) și (3) din același cod, care prevăd, la rândul lor, violul săvârșit asupra unui minor, comis prin constrângere de către un major sau de către un minor, paralelism care a existat în cazul ipotezei în care victima era un minor cu vârsta cuprinsă între 16 și 18 ani. ... 26. Așadar, o parte dintre criticile formulate de Avocatul Poporului în prezenta cauză, respectiv cele referitoare la claritatea, precizia și
DECIZIA nr. 220 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288195]
-
vârsta cuprinsă între 16 și 18 ani. ... 26. Așadar, o parte dintre criticile formulate de Avocatul Poporului în prezenta cauză, respectiv cele referitoare la claritatea, precizia și previzibilitatea soluțiilor legislative din cuprinsul Legii nr. 217/2023 și cele cu privire la paralelismul legislativ anterior menționat, nu mai subzistă, problemele de constituționalitate semnalate prin sesizarea directă a instanței de contencios constituțional cu prezenta excepție de neconstituționalitate fiind soluționate de către legiuitor prin exercitarea de către acesta a rolului său constituțional prevăzut la art.
DECIZIA nr. 220 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288195]