697 matches
-
35 de zile, iar stadiul de pupă 20 - 25 zile. Adulții generației a II-a apar în cursul lunii iulie. Ei au un zbor greoi și de scurtă durată. Literatura de specialitate semnalează la musca morcovului două specii de himenoptere parazite: Chorebus gracilys și Basalys triforma. Plante atacate și mod de dăunare. Dăunător polifag, ce atacă în special rădăcinile de morcov, pătrunjel și păstârnac. Larvele rod galerii sinuoase în rădăcini (fig. 43 c). În aceste galerii se instalează secundar bacterii și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
care accelerează maturarea boabelor, pier până la 65 % din larve. În depozite, în care temperatura este sub 120 C, adulții pot rămâne în boabe până la 1 - 2 ani. Importanță în diminuarea populației de Bruchus pisorum L. cu 33 - 60 % prezintă viespea parazită Triaspis thoracicus Curt. Un rol important îl are și calcididul Habrocytus medicaginis Gyll., ce asigură un grad de parazitare de 8 - 10 %. Plante atacate și mod de dăunare Dăunător monofag, ce atacă diferite specii și soiuri de mazăre cultivate și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Gărgărița fasolei este distrusă când în depozite temperatura scade sub 20C. Boabele cu o umiditate de 25%, împiedică producerea infestării lor. Gărgărița se dezvoltă în condiții optime la o temperatură de 26 - 300 C. La gărgărița fasolei sunt semnalați ca paraziți Triaspis thoracicus Curt. și Anisopteromalus calandrae Pz. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă boabele diferitelor specii și soiuri de fasole, mai rar pe cele de năut, soia și bob. Boabele infestate pot fi distruse complete; într-un bob se
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
a copilului în mediul social, prin nedepășirea consecințelor caracteriale <footnote I.Străchinaru, Devierile de conduită la copii footnote> . Instabilitatea respectivă are o com ponentă motrică și una mintală, în general, ea se exprimă printr-o discontinuitate a conduitei, prin mișcări parazite, fiind totdeauna dublată, pe plan psihologic, de o atenție labilă, o mare varietate si nestatornicie a intereselor, rapiditate în succesiunea ideilor și impulsul de a trece la acțiuni imediate, dar și de a le abandona imediat. De aici conduita dispersată
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
progres. Cum se face ? Simplu ! Amintind că procesul economic totdeauna este perfecționat, Îmbunătățit și ca atare aplicând conceptul de progres la procesul economic, prin intensificarea acestuia, se intensifică Însăși procesul entropic din natură. Rezultă astfel că societatea umană este un “parazit” al mediului Înconjurător, dar, spre deosebire de celelalte specii ale viului, societatea umană este un parazit inteligent ce-și diversifică continuu procedeele de acțiune asupra lui. George-Ștefan COMAN 65 „nepoluante” nu. Energia liberă folosită În producție pentru furnizarea lucrului mecanic - de către oameni
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
progres. Cum se face ? Simplu ! Amintind că procesul economic totdeauna este perfecționat, Îmbunătățit și ca atare aplicând conceptul de progres la procesul economic, prin intensificarea acestuia, se intensifică Însăși procesul entropic din natură. Rezultă astfel că societatea umană este un “parazit” al mediului Înconjurător, dar, spre deosebire de celelalte specii ale viului, societatea umană este un parazit inteligent ce-și diversifică continuu procedeele de acțiune asupra lui. George-Ștefan COMAN 67 Ce se urmărește prin progres tehnic ? Creșterea vitezei de desfășurare a proceselor tehnologice
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
apă. Viermii intestinali de formă lată se numesc tenii și au o lungime foarte mare. Aceștia anemiază foarte mult organismul câinelui, Îndeosebi a celui tânăr, care din această cauză poate căpăta Înfățișarea unui exemplar rahitic. Puricii și păduchii sunt insecte parazite periculoase, fiind purtători de boli care se transmit de la un animal la altul sau chiar la om și creează o stare de disconfort sporit la nivelul pielii care, În urma pișcăturilor, se irită ar prin scărpinare se pot produce răni. Aceste
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
a acțiunilor fitosanitare; - determinarea gradului de atac (GA%) și a densității numerice (D.N.) a populațiilor de organisme dăunătoare și utile;utilizarea bioterapiei, care asigură menținerea echilibrului biocenotic în agroecosisteme, în special în livezi, vii, culturi perene, prin introducerea de noi paraziți și hiperparaziți; combaterea microbiologică, prin utilizarea de biopreparate pe bază de microorganisme patogene și a antagoniștilor agenților patogeni; - folosirea metodelor genetice și fiziologice, prin utilizarea unor mijloace moderne, cum sunt: substanțele stimulative ale fitoalexinelor, transplantul genelor de rezistență etc.; - aplicarea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
pentru prima dată în 1902, iar Stakman a introdus termenul de "hipersensibilitate" în 1915. Primele cercetări sistematice au fost efectuate de către Holmes (1929), cu paraziți obligați. Mult mai târziu s-a demonstrat că hipersensibilitatea apare și în cazul ciupercilor facultativ parazite, ca și în cazul bacteriilor și virusurilor. La soiurile hipersensibile, ca urmare a penetrării agentului patogen, se produce brunificarea și moartea celulelor infectate, așa cum se întâlnește la unele soiuri de cartof la atacul ciupercii Phytophthora infestans (fig. 4). 3.4
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
care în prezent sunt considerate subfamilii. Conform celei mai actuale clasificări această familie conține 4 subfamilii, dintre care 3 sunt prezente și în fauna României: Leiodinae, Cholevinae și Coloninae. Subfamilia Platypsyllinae cuprinde un singur gen monotipic, cu specia Platypsyllus castoris parazit pe castor, care până în prezent nu a fost semnalată în fauna noastră. 1 Subfamilia Leiodinae Corpul rotunjit sau oval, adesea emisferic, de talie mică sau medie, cu un colorit ce variază de la maroniu-deschis la negru. Clipeul poate fi uneori delimitat
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
un ziar, sau vezi o informație În cartea pe care o răsfoiai, sau auzi o știre care-ți este utilă, sunt semne mici pe care ușor ai putea să le treci cu vederea atunci când nu ești prezent, când lași gândurile parazite să te acapareze. Când Însă te relaxezi, când te detașezi de problemele zilnice și permiți Creatorului să-ți conducă viața, vei constata cum totul În jurul tău se schimbă și realitatea ta devine mai minunată decât ți-ai fi putut tu
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
multiple și variate ale archeologiei n-au venit să împodobească bătrânul trunchi cu fragede lăstare, cu frunziș verde și lucios, cu flori vii și parfumate, cu poame rumene și gustoase, ba chiar și cu acea pecingine rozătoare, cu acel vâsc parazit care într-o zi a cășunat uscarea și putrezirea mândrului copac. Iertați-mă, domnilor, dacă, insistând asupra acestei comparări împrumutate din regnul vegetal voi adăugi că rolul arheologului este [...] de a culege împrejuru-i [al copacului] cu o pietoasă îngrijire, toate
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și dulceață"76. Puțin mai sus, Odobescu vorbea despre împodobirea "bătrânului trunchi cu fragede lăstare, cu frunziș verde și lucios, cu flori vii și parfumate, cu poame rumene și gustoase, ba chiar și cu acea pecingine rozătoare, cu acel vâsc parazit care într-o zi a cășunat uscarea și putrezirea mândrului copac"77. Fără greutate, putem reconstitui atracția pentru un câmp semantic omogen: umbra, verdeața, parfumul, mirosul, coloritul, rumeneala fac parte dintr-o clasă a aparențelor. E evident că Odobescu nu
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lăzi, rezistă mai bine la păstrare. Microorganismele a căror dezvoltare este favorizată de lumină, sunt dezavantajate în condițiile din celulele de depozitare. Reacția substratului este importantă în fenomenele de biodegradare. După Hulea Ana și colab., (1982), marea majoritate a ciupercilor parazite și saprofite se dezvoltă bine într-un domeniu de pH slab alcalin-acid (9-4). Bacteriile se dezvoltă mai bine în mediu acid. Compoziția atmosferică modificată poate frâna biodegradarea. Ciupercile sunt în mare parte aerobe, având nevoie de oxigen în activitatea metabolică
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
pasivă se datorează structurii și texturii specifice. Microorganismul infiltrat prin stomate, pori sau leziuni, intră în contact cu rezistența activă a citoplasmei, nucleului și vacuolei. La soiurile rezistente, plasmalema își mărește mai greu permeabilitatea sub acțiunea hidrolazelor emise de microorganismul parazit, iar exosmoza substanțelor organice și anorganice din celula parazitată se face greu. Dereglările interioare continuă prin modificarea punctului izoelectric și dereglarea metabolismului apei, ca urmare a incapacității coloizilor de a reține apa. Poliglucidele și proteidele din citoplasmă sunt supuse depolimerizării
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
legumele sau fructele realizate în acest mod sunt considerate mult mai sănătoase, fiind lipsite de reziduuri chimice. Cu toate acestea, studiile mai avansate efectuate în acest domeniu semnalează sporirea substanțială a conținutului în anumite toxine produse de bacteriile și ciupercile parazite "naturale". Aflatoxinele sunt produse de Aspergillus flavus, pe fructele nucifere, iar patulina este produsă de diferite specii de micromycete (Penicillium expansum, Aspergillus clavatus și altele), pe mere sau struguri, care nu au beneficiat de tratamente corespunzătoare sau de o valorificare
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
trebuie să se exercite o presiune fină mai întâi global, mai târziu printr-o muncă fixă de disociere. Totuși, pentru ca o poziție determinată a mâinii să fie susținută cu constanță într-un timp destul de prelungit fără a provoca tensiuni musculare parazite, trebuie ca poziția corpului să fie stabilă. Pe timpul perioadei de învățare a scrisului se va pleca de la o poziție așezat pentru a ajunge progresiv la o atitudine echilibrată aproape verticală. Axa corpului este stâlpul central; fixă și suplă în același
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
private și din resurse proprii, în condițiile scăderii numărului de deținuți. Depășind cu mult plafonul de cheltuieli pentru alte categorii de persoane asistate (iar deținuții nu trebuie să fie considerate persoane asistate), instituția penitenciară apare ca o structură scump întreținută, parazită pentru societate, în condițiile în care ar trebui să contribuie la suplimentarea bugetului de stat. O gestionare transparentă a banilor publici va trebui să fie prezentată pe site-ul fiecărui penitenciar, precum și eforturile de rentabilizare instituțională. Dacă salariile personalului ar
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
aleator fără a altera funcția acestuia. (Cavalier-Smith, 1985). ADN-ul non-genic este inutil (junk DNA) (Ohno, 1972). El se acumulează pasiv, de-a lungul evoluției și nu este nici avantajos, nici dezavantajos pentru organism (este neutru). ADN-ul non-genic este parazit sau egoist (selfish DNA) (Őstergen,1945, Orgel și Crick 1980, Doolittle și Sapienza, 1980). Aceste fragmentede ADN nu au nici o funcție; ele se acumulează în cromozomi pentru că ei sunt adaptați la invadarea genomului (conceptul selecției intragenomice). Aceste date par să
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
banda aia fină de hârtie care șerpuiește ieșind din telegraf și vestește moartea. Nu închisese ochii toată noaptea, zbătându-se în gânduri fără ieșire. „Să fugă, luând familia cu el? Să dea foc casei, pentru a nu lăsa nimic acelor paraziți? Dar unde să fugă? În satele vecine e încă și mai rău, oamenii care au doi cai sunt întemnițați. În pădure? Dar cum să trăiască acolo cu un copil de opt ani în nopțile alea încă reci?“ Închipuindu-și fuga
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
clematites)ș.a. În culturile de câmp sunt foarte numeroase specii de buruieni, care însă sunt în mare parte distruse în timpul lucrărilor agricole. În toate culturile de prășitoare și păioase, în vii și livezi se întâlnesc numeroase specii de ciuperci parazite pe plantele cultivate cum sunt:mălura grâului(Tilletia foetens), rugina grâului (Puccinia graminis), cornul secarei (Claviceps purpurea), tăciunele porumbului (Ustilago zeae), mana cartofului (Phytophtora infestans), mana florii- soarelui (Plasmopara halstedii), putregaiul merelor și perelor(Monilia fructigena), putregaiul cireșelor (Monilia cinerea
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
autori ca: M. FUSS (1853), SIMONKAI (1859), ROMER (1893), SCHUR (1859), HASZLINSKY (1878), BUBAK (1907) etc. În Moldova preocupările de sistematică micologică sunt abordate de I.C. CONSTANTINEANU care publică în 1920 lucrarea “Les Uredinées de la Roumanie” ce cuprinde 273 specii parazite pe 592 specii de plante gazde. În aceeași perioadă mai apar unele lucrări elaborate de micologi ca: AL. POPOVICI, M. BRÂNDZĂ, C. PETRESCU etc. Perioada fitopatologică începe după primul război mondial, mai ales după înființarea Institutului de Cercetări Agronomice din
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pe mediile de cultură naturale și sintetice dar există și o nouă grupă numită dysphagobacterii care sunt incapabile să se dezvolte pe medii sintetice și le întâlnim doar în xilemul și floemul plantelor bolnave. Micozele sunt boli produse de ciupercile parazite, organisme foarte divers constituite și încadrate sistematic în Filum Mycophyta sau Regnul Fungi, încr. Eumycota. Antofitozele, sunt bolile produse la plantele de cultură de antofitele parazite sau semiparazite. Acestea sunt din punct de vedere numeric relativ puține dar, prin sistemul
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
întâlnim doar în xilemul și floemul plantelor bolnave. Micozele sunt boli produse de ciupercile parazite, organisme foarte divers constituite și încadrate sistematic în Filum Mycophyta sau Regnul Fungi, încr. Eumycota. Antofitozele, sunt bolile produse la plantele de cultură de antofitele parazite sau semiparazite. Acestea sunt din punct de vedere numeric relativ puține dar, prin sistemul lor de parazitare produc pagube culturilor atacate. Antofitele existente la culturile agricole din țara noastră fac parte din fam. Santalaceae, Scrophulariaceae, Loranthaceae, Cuscutaceae și Orobanchaceae. 2
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
unul se hrănește cu substanțele nutritive elaborate de celălalt și se dezvoltă în detrimentul acestuia. F.V. KUPREVICI în lucrările sale consideră că inițial organismele heterotrofe au avut un mod de nutriție saprofit și apoi s-a ajuns la modul de nutriție parazit. Evoluția parazitismului se produce pe baza variabilității sistemului de enzime și de adaptare la mediul nutritiv al organismelor heterotrofe. Agenții patogeni au evoluat în timp de la organisme total saprofite, la organisme parazite facultative, apoi organisme saprofite facultative pentru ca cei mai
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]