2,458 matches
-
applique aussi bien à la traduction écrite qu'à la traduction orale qu'est l'interprétation, et avec autant de justesse à la traduction technique qu'à la traduction littéraire. " (p. 310) Nous rappelons que la traduction littéraire exige, à part la récupération du sens, l'équivalence au niveau stylistique. V. Idem, p. 313 : " Parlez-moi de la traduction littéraire : voilà qui est difficile, délicat, et tout et tout... Oui, c'est vrai : en traduction littéraire, îl faut respecter, plus encore qu'en
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Le discours y est appréhendé comme activité rapportée à un genre, comme institution discursive : son intérêt est de ne pas penser ces lieux indépendamment des énonciations qu'ils rendent possibles et qui leș rendent possibles. L'analyste du discours [...] ne part d'un genre que pour l'inscrire dans șes lieux et ne délimite un lieu que pour considérer quel(s) genre(s) de discours lui șont associés. C'est nous qui soulignons. 319 Par conséquent, la démarche traductive devrait prendre
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Elle ne se trouve ni dans la substance sonore, ni dans la substance idéologique, mais dans le type particulier de relations que le poème institue entre le signifiant et le signifié d'une part, leș signifiés entre eux d'autre part. Ce type particulier de relations se caractérise par să négativité, chacun des procédés ou " figures " qui constituent le langage poétique dans să spécificité étant une manière, différente selon leș niveaux, de violer le code du langage normal. " C'est nous
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
l'original [...]. Ces approximations ne devaient pas nous dispenser de lire l'original, mais ce n'est malheureusement pas toujours possible et la traduction demeure un mal nécessaire, voire indispensable. " V. Jean-Paul Vinay, " La traduction littéraire est-elle un genre à part ? ", în Meta : journal des traducteurs/Meta : Translators' Journal, vol. 14, no. 1, 1969, p. 5-6, consulté le 14 février 2011, URL : http://www.erudit.org/revue/meta/1969/v14/n1/004570ar.pdf. C'est nous qui soulignons. 517 V. Hans
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
littéraire : source d'enrichissement de la langue d'accueil ", p. 144-145, consulté le 3 janvier 2011, URL : http://www.rilune.org/mono4/12 Wuilmart.pdf: " J'ose affirmer [...] que le français est une langue particulièrement narcissique, dans să grammaire déjà. Tout y part souvent du Je, là où d'autres langues privilégient la voie passive et l'action en soi, sans référence à l'acteur. " 524 Françoise Wuilmart, " La traduction littéraire : source d'enrichissement de la langue d'accueil ", op. cît., p. 149. Leș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
op. cît., p. 189. 674 Ibid. 675 V. Ludovic Heyraud, " Traduire la poésie contemporaine portugaise ", op. cît., p. 9 : " L'analyse dialogique du texte correspond donc mieux aux exigences d'une grande pârtie de la poésie actuelle, du fait qu'elle part du principe que tout texte est une entité hétérogène considérée comme un dialogue réel, qui n'existe que dans l'immédiateté de la relation entre un Je et un Tu. " 676 Henri Meschonnic, Leș Noms. Traduction de l'Exode, Desclée de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Enfant, pose țes mains sur mes genoux./ L'éternité, vois-tu, est née au village./ Ici leș pensées viennent sans se presser,/et le cœur frappe des coups plus espacés,/comme s'il ne battait pas dans ta poitrine/mais quelque part au fond de la terre. " (Texte source : " Copilo, pune-ți mâinile pe genunchii mei./ Eu cred ca veșnicia s-a născut la sat./ Aici orice gând e mai incet,/și inima-ți zvâcnește mai rar,/ca si cum nu ți-ar bate în
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Vaida, Lucian Blaga. Afinități și izvoare, Editura Minerva, București, 1975 : " Lucrările sale filosofice intersează, în afară importanței pur istorice în cronologia gândirii românești, mai ales în măsura în care ele îl relevă pe marele poet. " (p. 8) (" Șes travaux philosophiques nous intéressent, à part leur importance purement historique dans la chronologie de la pensée roumaine, surtout sous leș aspects qui relèvent le grand poète. " Notre traduction.) ; " Răspunsurile mari, la întrebările pe care și le punea că filosof, Blaga le-a dat însă că poet. " (" C
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Nouvelle Revue Française, no. 273, septembre 1975, op. cît. 1099 V. Paul Miclău, Le signe linguistique, Klincksieck, Paris, 1970. 1100 Grace aux efforts de Paul Miclău, la sémiotique poétique est devenue en Roumanie, dans leș années '80, une science à part entière. V. Marină Mureșanu Ionescu, " Paul Miclău et leș nouvelles voies de l'enseignement roumain la sémiotique en classe ", în Atelier de Traduction, no. 12/2009, Dossier : Identité, diversité et visibilité culturelles dans la traduction du discours littéraire francophone, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Timișoara, 1996, 1998 ; Ioan Iancu, Chant du cygne, Helicon, Timișoara, 1996 ; Constantă Marcu, Fleurs et fontaines du silence, Helicon, Timișoara, 1996 ; V. Smărăndescu, L' Éternelle seconde, Cartea Românească, București, 1996 ; P. Popa, Nimbe amer, Helicon, Timișoara, 1997 ; Ioan Țepelea, Quelque part en Normandie, Helicon, Timișoara, 1997 ; O. Khâyyam, Selecție de rubaiate ilistrată, recueil bilingue, roumain-français, Alcor, București, 1997 ; R. Cârneci, Dorador, Orion, București, 1997 ; Miorița, édition bibliophile, Orion, București, 1997 ; Spiridon Popescu, Essai sur la gloire, Alcor, București, 1998 ; Jean-Marie Carré
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
littérale est la plus appropriée dans cette situation, parce qu'elle préserve leș vers en miroir, cette particularité stylistique de Blaga : " Leș chemins que nous n'empruntons pas,/leș chemins qui demeurent en nous,/eux aussi, innombrables, nous mènent quelque part./ Leș paroles que nous ne prononçons pas,/leș paroles qui demeurent en nous,/elles aussi, sans fin, dévoilent l'être. " V. Lucian Blaga, Inscripție (Inscription), în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît., p. 174. 1441 Dans
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
347 : le texte source " Zăbovește prin rostul/grădinilor pajul./ Un zbor de lăstun/iscălește peisajul. " (Blaga 2010 : 153) est traduit par : " Dans l'aura des jardins/s'attarde longtemps le page./ Un vol de martinet/signe enfin le paysage. " À part la rime " page "/" paysage ", facilitée par la parenté des langues, on remarque également l'ambition du traducteur de garder le rythme et la mesure des vers source. V. aussi Lucian Blaga, Portret (Portrait), în Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
o bucată de țară. Traian vine. Podul. Apollodor din Damasc. Germani. Sarmați. Mauretani din Lybia liberă. Cum se reprezenta Traian în capul acestora (*** Alexandru Macedon) Sosius Quietus conducătorul lor. Popoarele nu merg, cu toate reprezentările lui Decebal. Pacorus II regele parților. Longin, caracter nobil -................. . D[ecebal] cere pentru el țara până-n Dunăre și cheltuielile războiului. Longin se-nvenină. Cearcă să omoare pe Traian. Plai cu plai se pierde. Se-nvenină cei mari. Decebal s-omoară. {EminescuOpVIII 57} 11 2306 DECEBAL plan
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
visez... să iubesc... în fine... îmi place să fiu femeie. [ȘTEFAN] (netezindu-i fruntea) Dar... Emma!... în acele nopți dulci... în acea cameră caldă, caldă... în acea atmosferă... a ta... parfumată, plină de vis... tu singură, copila mea? Singură... (a[part]) Acu-i vremea să vorbesc de Alecu... (tare) Da' un bărbat? E[MMA] (rîzînd) Da... Și-un bărbat... Unul prost. [ȘTEFAN] Prost!... Vai! E[MMA] Prost! Nu așa cum gândești... Dar prost ca tine. [ȘTEFAN] Ei, bravo! [EMMA] Cum erai tu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și cu toate că cea dentîi urmare rea era împresurarea micei armate de asediu de către numeroasele cete ale dușmanilor întruniți, totuși împăratul Balduin și contele de Blois comiseră în fierbințeala luptei o greșală și mai pierzătoare, care hotărî soarta zilei. Precum odinioară parții și mai târziu tătarii, tot așa ușor-înarmații călăreți cumani întrebuințau necontenit tactica că-o rupeau de fugă îndată după începutul luptei și-naintea unei ciocniri serioase, lăsîndu-se urmăriți cu și mai mare necumpătare de cătră aprinzăcioșii latini; dar după o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
years; the proposed solutions are in accordance with general effort of counter terrorism. The last objective has to be always, 100%, the inactivity of enemy. This project comprises 5 chapters; each one consists of 3 to 5 subchapters, an introductive part and a final part called points of view, options and proposals. There are added a number of 11 annexes that express some special ideas making easier their understanding. In Introduction we present some considerations about the importance of the military
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
are in accordance with general effort of counter terrorism. The last objective has to be always, 100%, the inactivity of enemy. This project comprises 5 chapters; each one consists of 3 to 5 subchapters, an introductive part and a final part called points of view, options and proposals. There are added a number of 11 annexes that express some special ideas making easier their understanding. In Introduction we present some considerations about the importance of the military systems fight against present
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
cei doi oameni care nu s-au întîlnit niciodată [...]. Fiecare ratează întotdeauna întîlnirea cu celălalt sînt ca două ciuturi la o fîntînă: cînd îl ridici pe unul dintre ele, celălalt coboară. Pare să fie vorba despre un destin. Devine, de part et d'autre, o glumă (a fiecăruia dintre ei) făcută pe seama persoanelor care își doresc să-i aducă laolaltă: adică (universul restrîns) mie, în primul rînd naratorului interesat. Spun amîndoi aceleași lucruri, fac aceleași lucruri, simt aceleași lucruri. Este o
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
variabila independentă, dar nu și pe cea dependentă (David Garson, An Online Textbook). Coefficientsa Model Unstandardized Coefficients Stan-dardi-zed Coeffi-cients t Sig. 95,0% Confidence Interval for B Correlations Collinearity Statistics B Std. Error Beta Lower Bound Upper Bound Zero-order Partial Part Tolerance VIF (Constant) -97,777 7,762 -12,597 ,000 -113,006 -82,548 maghiar 45,052 6,722 ,191 6,703 ,000 31,865 58,239 ,246 ,190 ,18 ,88 1,13 locord 4,028 ,994 ,119 4,051
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
consciousness - capable of mastery the truth and the false -, I determined in the The Republic a distribution of the two components of the spirit and I discerned in this distribution the intimate model of the political construction. In the last part of my study I evaluated the ethical response to this model, understood in the proposed hermeneutical key, offering a middle course between the „totalitarian” interpretation and the „humanistic” one of The Republic. A Logical and Political Exercise on Plato’s
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
wirtschaftliche und gesellschaftliche Entwicklungen 1989-1993, Seismo Verlag, Zürich. Kabakchieva, Petya, 1996, „The New Political Actors and their Strategies”, în Jacques Coenen-Huther (ed.), Bulgaria at the Crossroads, Nova Science Publishers, New York, pp. 113-133. Katz, Elihu; Lazarsfeld, Paul, 1964, Personal Influence. The Part played by People in the Flow of Mass Communication, The Free Press, Glencoe. Kauppi, Niilo, 1996, French Intellectual Nobility: Institutional and Symbolic Transformation in the Post-Sartrean Era, State University of New York Press, Albany. Keller, Suzanne, 1963, Beyond the Ruling Class
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
I used a bifactorial experimental plan (2 × 2 type) and the results suggest that the training model is more efficient than the self-made-manager model, which is very frequent in the Romanian organizations. The training of the managerial competences, as a part of the culture of the working team, represents a way to reduce the appearance of the encapsulated training or of the role conflict, as a consequence of the training program. Key words: training, managerial competence, encapsulated training, role conflict. 1
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
severe form of aggression in the workplace. First, the paper brings together the scientific and the human resources management perspectives and introduces an overview of current literature on definitions, dynamics and fighting strategies related to the mobbing phenomenon. The second part of the article focuses on the results of a mobbing study conducted in a large corporation and aimed at identifying its effects and relations with coping strategies and emotional intelligence. Finally, a few conclusions and recommendations are drawn. Key-words: mobbing
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Castle, Ellwood City, McKeesport, Homestead, Erie, Johanstown, and Scalp Level, Pa.; and East Chicago and Gary, Ind., also developed substantial colonies. Romanians could be found in Minneapolis and South St. Paul, in Missouri, and in Montana, but for the most part they did not stray from the major industrial regions. Few settled in the Far West or the South before the 1960s, when many retired to California and some to Florida. The first-generation immigrants were unskilled and semiskilled industrial workers, congregating
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
nationals from the same region or village lived”. Convingerea acestui istoric, informat și pertinent În afirmațiile avansate În această chestiune, este că „perhaps one-third of the Romanian newcomers in the larger cities were solitary migrants who had not come as part of a chain migration; these were the most likely eventually to return home”. În chiar zilele noastre, Alexandru Nemoianu considera că „În covîrșitoarea lor majoritate românii emigrați la Începutul veacului al XX-lea s-au așezat În marile orașe unde
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]