1,237 matches
-
privințe. În primul rînd, ne aplecăm asupra problemei șomajului. Căci aceasta a constituit și constituie în continuare o temă de prim-plan a construcției europene, mai ales din anii 1970. Cu această problematică se confruntă în mod deosebit toate familiile partinice. "Partidele politice scria Maurice Duverger în 1994 traversează în prezent o criză profundă, atît cele de dreapta, cît și cele de stînga. Aceasta are surse comune, precum depresiunea economică, în care consecința cea mai gravă și problema cea mai dificilă
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
demnă de interes la Consiliile Europene de la Luxemburg (1997) și Lisabona (2000). În fine, analiza noastră ne va permite o poziționare față de dezbaterile asupra politicilor PSE și ale europartidelor. Va fi important de determinat dacă studiul nostru va confirma cadrul partinic național al lui Geoffrey și Pippa Pridham, lectura sceptico-transnațională a lui Newman, teza lui Hix și Lord privind puterea condițională a PSE, interpretarea transnațională a lui Johansson, abordarea prin comparative politics a lui Hix și Lord sau teza eficacității rețelei
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
parte, am observat că implicarea partidelor membre în aceste diferite domenii a variat în termeni de contribuții documentate sau "participare" la reuniuni. În general, și-au exprimat pozițiile. Cîteodată și-au motivat orientările politice. De cealaltă parte, am notat variații partinice în conținutul contribuțiilor documentate. Prin urmare, pozițiile delegațiilor naționale (ca și motivațiile) fluctuează în funcție de aportul lor la dezbaterea social-democrată europeană. 1.3.2.2. Convorbirea centrată După prezentarea primul tip de surse, ne vom îndrepta spre convorbirea centrată. "Mai cunoscută
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
președinte, lideri de partid) cît și din instituțiile europene (foști prim-miniștri, consilieri pentru afaceri europene, foști miniștri, funcționari ai Comisiei Europene și ai Consiliului de Miniștri). În fine, ne-am întîlnit cu președintele fiecărui grup de lucru din cadrul interacțiunii partinice centralizate. Am folosit în principal metoda înregistrării pe reportofon, atunci cînd persoanele intervievate ne-au permis. Folosirea acestuia e indispensabilă, permițînd reținerea fidelă a informațiilor la transcrierea interviului. Am luat în schimb notițe cînd intervievații nu ne-au permis utilizarea
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
scenarii pentru viitor: statu quo-ul, scenariul federal și consolidarea metodei comunitare. Partea întîi NATURA PART IDELOR EUROPENE CAZUL EUROPARTIDULUI SOCIAL-DEMOCRAT 2 Între națiune și europenizare: dezvoltarea partidelor europene 2.1. Introducere FEP există, dar ce sînt ele? Care sînt actorii partinici care le compun? Care sînt trăsăturile caracteristice structurilor lor? Ca funcții au? În ce măsură depinde dezvoltarea lor de procesul de integrare europeană? La fel, care e incidența cadrului partinic național? Literatura despre federațiile europene de partide încearcă să răspundă la aceste
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
2.1. Introducere FEP există, dar ce sînt ele? Care sînt actorii partinici care le compun? Care sînt trăsăturile caracteristice structurilor lor? Ca funcții au? În ce măsură depinde dezvoltarea lor de procesul de integrare europeană? La fel, care e incidența cadrului partinic național? Literatura despre federațiile europene de partide încearcă să răspundă la aceste întrebări. Ea trebuie totuși însoțită de conceptualizare. Din această perspectivă, vom împărți acest capitol în trei timpi. Vom expune mai întîi definiția noastră pentru partidele europene. Vom prezenta
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
întrebări. Ea trebuie totuși însoțită de conceptualizare. Din această perspectivă, vom împărți acest capitol în trei timpi. Vom expune mai întîi definiția noastră pentru partidele europene. Vom prezenta apoi o taxonomie pentru a evidenția cele trei dimensiuni ale europartidelor: componentele partinice, structura și funcțiile exercitate. În final ne vom completa cadrul conceptual identificînd variabilele independente europene și naționale care au o incidență crucială asupra modificării naturii federațiilor europene de partide. 2.2. Conceptul de europartid: contestarea naturii unui actor partinic european
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
componentele partinice, structura și funcțiile exercitate. În final ne vom completa cadrul conceptual identificînd variabilele independente europene și naționale care au o incidență crucială asupra modificării naturii federațiilor europene de partide. 2.2. Conceptul de europartid: contestarea naturii unui actor partinic european Analiza conceptuală e fundamentală în știința politică comparată. Contururile conceptelor centrale trebuie bine definite, pentru a evita confuziile. Se cere, de asemenea, determinarea conceptelor în funcție de dimensiunile și indicatorii lor, precum și a obiectului pe care sînt aplicate. 2.2.1
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
să le dezvolte, combinîndu-le și integrîndu-le. În fine, ambiția e de a construi un cadru de analiză integrat și actualizat care să permită o mai bună analiză a europartidelor. În literatura de specialitate, s-a recurs, pentru denumirea acestui actor partinic, la termeni foarte diferiți, precum prototipuri americane și canadiene, confederații, rețele de partide, federații europene de partide, federații transnaționale de partide, protopartide sau chiar partide în sensul convențional al termenului. Această fluctuație conceptuală stă mărturie pentru importanța dezbaterii asupra definirii
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
utilă în practică, făcînd referire mai degrabă la o posibilitate viitoare decît la o stare prezentă 79. În concluzie, aportul celor doi se plasează în examinarea europartidelor în lumina noțiunii de federații europene de partide și distingerii lor de fenomenul partinic european. La rîndul său, Daniel-Louis Seiler a adoptat o concepție mult mai nuanțată, sugerînd noțiunea de confederație 80. Europartidele sînt totuși aspru judecate, fiindcă, după Seiler, ar încerca să simuleze mimetic existența partidelor naționale la nivel comunitar. Nu împărtășim această
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
slăbiciunile structurale și funcționale ale europartidelor. În anii 1990 și la începutul anilor 2000, au fost propuse mai ales ipotezele partidelor în sens convențional, confederațiilor, rețelelor de partide și federațiilor europene de partide. Simon Hix sugerează perceperea FEP ca actori partinici naționali 82. Referitor la abordarea politicilor comparate, se disting două modele. Pe de o parte, abordarea instituțională dirijează atenția spre apariția și consolidarea funcțiilor partinice executive și legislative 83. De cealaltă parte, modelul genetic se concentrează pe apariția și evoluția
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
rețelelor de partide și federațiilor europene de partide. Simon Hix sugerează perceperea FEP ca actori partinici naționali 82. Referitor la abordarea politicilor comparate, se disting două modele. Pe de o parte, abordarea instituțională dirijează atenția spre apariția și consolidarea funcțiilor partinice executive și legislative 83. De cealaltă parte, modelul genetic se concentrează pe apariția și evoluția diviziunilor politice și sociale 84. Hix se inspiră mai ales din modelul lui Richard Katz și Peter Mair85. El susținuse că FEP au cele trei
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
83. De cealaltă parte, modelul genetic se concentrează pe apariția și evoluția diviziunilor politice și sociale 84. Hix se inspiră mai ales din modelul lui Richard Katz și Peter Mair85. El susținuse că FEP au cele trei dimensiuni ale organizării partinice: membrii, caracterul birocratic și aspectul guvernamental. Hix apăra astfel o viziune maximalistă a FEP, bazată pe omologia identificată de el între, pe de o parte, conceptul lui Mair și Katz și, de cealaltă, FEP. Această analiză nu este totuși împărtășită
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
de integrare 89. Or, niște "partide europene autentic integrate" ar necesita un transfer de suveranitate dinspre partidele naționale care, în fapt, nu s-a realizat. Robert Ladrech propune noțiunea de rețea de partide, caracterizată de trei dimensiuni. Mai întîi, actorii partinici naționali stabilesc legături între ei în cadrul rețelei de partide. Apoi, structura europartidelor ar trebui analizată din două unghiuri. E vorba, în primul rînd, de felurile de legături 90. Să se observe, pe de o parte, dacă sînt haotice sau ordonate
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
trei niveluri de contribuția lui. Mai întîi, vom prefera noțiunea de europartide celei de rețea de partide, stabilind că rețeaua este o trăsătură a federației europene de partide și că partidul european nu poate fi redus la noțiunea de rețea partinică. Vom prelungi apoi dimensiunile subliniate de Ladrech plecînd de la lecturile din literatura despre membri, evoluția structurală și funcții (secțiuni succesive ale capitolului de față). În fine, vom dezvolta dimensiunea explicativă prin identificarea variabilelor independente europene și naționale. Reiese din evaluarea
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
II-a Protopartide (Soldatos și Haas) Faza I Confederație de partide (Seiler și Johansson) Ținînd cont de problemele și avantajelor acestor concepții diferite, vom propune definiția care urmează. Departe de a constitui un partid în sensul convențional, europartidele sînt actori partinici extraparlamentari în plină evoluție (a), compuși, în principal, din membri partinici naționali din aceeași familie, dar și, prin extensie, din actori partinici cu profil european și chiar internațional (b); sînt dotate cu o structură supranațională care le permite acestor actori
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Seiler și Johansson) Ținînd cont de problemele și avantajelor acestor concepții diferite, vom propune definiția care urmează. Departe de a constitui un partid în sensul convențional, europartidele sînt actori partinici extraparlamentari în plină evoluție (a), compuși, în principal, din membri partinici naționali din aceeași familie, dar și, prin extensie, din actori partinici cu profil european și chiar internațional (b); sînt dotate cu o structură supranațională care le permite acestor actori partinici să stabilească legături reticulare și să interacționeze încercînd să păstreze
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
diferite, vom propune definiția care urmează. Departe de a constitui un partid în sensul convențional, europartidele sînt actori partinici extraparlamentari în plină evoluție (a), compuși, în principal, din membri partinici naționali din aceeași familie, dar și, prin extensie, din actori partinici cu profil european și chiar internațional (b); sînt dotate cu o structură supranațională care le permite acestor actori partinici să stabilească legături reticulare și să interacționeze încercînd să păstreze contactul, ba chiar să coopereze (c) pentru a îndeplini o serie
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
extraparlamentari în plină evoluție (a), compuși, în principal, din membri partinici naționali din aceeași familie, dar și, prin extensie, din actori partinici cu profil european și chiar internațional (b); sînt dotate cu o structură supranațională care le permite acestor actori partinici să stabilească legături reticulare și să interacționeze încercînd să păstreze contactul, ba chiar să coopereze (c) pentru a îndeplini o serie de funcții suprastructurale într-o Europă cu niveluri multiple. Dezvoltarea lor depinde în special de procesul de integrare europeană
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
reticulare și să interacționeze încercînd să păstreze contactul, ba chiar să coopereze (c) pentru a îndeplini o serie de funcții suprastructurale într-o Europă cu niveluri multiple. Dezvoltarea lor depinde în special de procesul de integrare europeană, precum și de cadrul partinic național. Constituind o prelungire a constatărilor literaturii despre europartide, această definiție permite prezentarea FEP mai mult ca actori decît ca rețea. Ea insistă în special pe importanța schimbării în componența membrilor, a organizării supranaționale și a rolului partidelor europene. Ea
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
în cadrul europartidelor. De aceea conceptul trebuie precizat. Din această perspectivă, o primă strategie constă în a distinge termenii contingenți conceptului de europartid. 2.2.3. Europartidele și termenii contingenți FEP nu sînt nici partide politice în sensul convențional, nici rețele partinice instituționalizate, nici relații de la partid la partid, nici Internaționale de partide. Trebuie să distingem europartidele de acești termeni contingenți. Mai întîi, FEP nu sînt partide politice în sens convențional. Sînt, desigur, importante folosirea modelului partidelor naționale și aplicarea în cazul
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Pascal Delwit și Jean-Michel De Waele, care se concentrează mai ales asupra funcțiilor partidelor naționale 99. Ei se referă, pe rînd, la funcțiile de guvernare 100 și de mediere 101, deducînd că FEP sînt departe de a exercita aceste funcții partinice clasice. Pascal Delwit et al. reiau aplicarea modelelor partinice naționale în cazul europartidelor, lărgind cîmpul pentru definițiile partidelor politice, pentru tipologiile acestor formațiuni politice, ca și pentru alte funcții exercitate de acești actori. Rezultă că "partidele politice europene nu pot
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
mai ales asupra funcțiilor partidelor naționale 99. Ei se referă, pe rînd, la funcțiile de guvernare 100 și de mediere 101, deducînd că FEP sînt departe de a exercita aceste funcții partinice clasice. Pascal Delwit et al. reiau aplicarea modelelor partinice naționale în cazul europartidelor, lărgind cîmpul pentru definițiile partidelor politice, pentru tipologiile acestor formațiuni politice, ca și pentru alte funcții exercitate de acești actori. Rezultă că "partidele politice europene nu pot fi calificate ca "partide" din perspectiva caracteristicilor relative la
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
din Parlamentul European au un rol și o influență explicit legate de puterea tot mai mare a acestuia, în timp ce FEP nu sînt organizații care să funcționeze într-un cadru instituțional explicit"105, el evoluînd treptat. FEP nu sînt nici o rețea partinică instituționalizată, nici o entitate redusă la relații de la partid la partid. Pe de o parte, rețeaua partinică instituționalizată reunește grupurile parlamentare din Parlamentul European, comisiile acestuia și Conferința organelor specializate în afaceri comunitare (COSAC)106. De cealaltă parte, trebuie distins și
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
a acestuia, în timp ce FEP nu sînt organizații care să funcționeze într-un cadru instituțional explicit"105, el evoluînd treptat. FEP nu sînt nici o rețea partinică instituționalizată, nici o entitate redusă la relații de la partid la partid. Pe de o parte, rețeaua partinică instituționalizată reunește grupurile parlamentare din Parlamentul European, comisiile acestuia și Conferința organelor specializate în afaceri comunitare (COSAC)106. De cealaltă parte, trebuie distins și între FEP și relațiile de la partid la partid. O diferență importantă se găsește în raportul cu
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]