462 matches
-
dezinteres total pentru lumea politică (Bennett și Iyengar, 2009, p. 43). Încă de la apariția teoriilor legate de schimbările atitudinale produse de media din anii '50, numeroși cercetători au formulat ipoteza că expunerea la informația politică reflectă un anume tip de partizanat. Cu alte cuvinte, oamenii evită informațiile care se așteaptă să fie discrepante cu propriile opinii sau atitudini și le caută pe cele care le întăresc propriile convingeri politice (Lazarsfeld, Berelson și Gaudet, 1944/2004). Un studiu din 2008, care a
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
săptămâni înainte de alegeri. Participanții au fost informați că erau liberi să folosească CD-ul în ce formă doreau și că informația accesată avea să fie înregistrată pe computer. Datele reunite pe suporturile electronice nu au indicat o corelație consistentă între partizanatele politice și informația consumată. Republicanii și conservatorii s-au dovedit mai activi în căutarea informațiilor legate de candidatul republican George Bush, însă democrații nu au avut nicio preferință pentru discursurile sau spot-urile unuia sau altuia dintre candidați. Aceste date
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
politice, în general. Așa cum observă unii autori, pentru publicurile tinere știrile sunt mai puțin credibile decât reality-show-ul lor favorit (Iyengar et al., 2008). Analizând consecințele asupra producerii informației, se poate observa că aceste noi obiceiuri de consum duc la creșterea partizanatelor, prezente la nivelul știrilor, cu scopul de a câștiga și de a menține un public fidel. Din acest punct de vedere, se pare că reflectările partizane din interiorul știrilor întăresc argumentul că tehnologia mai degrabă va îngusta, în loc să lărgească, orizonturile
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
emoțiilor folosite în publicitatea electorală asupra deciziei de vot, axându-se pe două emoții de bază: entuziasmul și frica. Rezultatele arată că publicitatea care mizează pe entuziasm îi mobilizează pe votanți, și, în egală măsură, le polarizează preferințele, reconfirmându-le partizanatele inițiale și accentuând respingerea celorlalți candidați. Pe de altă parte, expunerea la un mesaj publicitar care mizează pe frică induce incertitudinea față de alegerea inițială, indivizii fiind mai înclinați să-și schimbe opțiunile politice (Brader, 2006, p. 342). 8.4. Legătura
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
accentuează cinismul și neîncrederea în politicieni? Așa cum am subliniat, chiar dacă neînțelegerile și controversele politice sunt inerente unui sistem democratic, rolul mass-media ar trebui să fie acela de a le prezenta obiectiv, oferind informație cât mai aproape de un "nivel zero" al partizanatului, pentru ca spectatorii să-și poată forma singuri o opinie în legătură cu subiectele în jurul cărora există o controversă. Logica jurnalistică este însă diferită, fiind axată, în primul rând, pe obținerea rating-ului. De multe ori, jurnaliștii resimt ei înșiși presiunea de a
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
justificată, afirmându-și cu seninătate și hotărâre convingerile artistice. Criticul "modernist" n-a optat niciodată pentru o tabără sau alta, n-a pendulat între grupări divergente, n-a făcut jocul mărunt al intereselor imediate, n-a cultivat, cu alte cuvinte, partizanatul îngust și păgubitor. Vladimir Streinu a dat contribuții de referință cu privire la literatura marilor clasici; a comentat cu egală pătrundere și comprehensiune opera unor autori contemporani importanți, ziși tradiționaliști (Adrian Maniu, V. Voiculescu, Lucian Blagaă. A acordat cuvenita prețuire operei argheziene
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
disprețul față de lumea rurală, văzută adesea ca o povară în calea modernizării. Locuitorii orașelor românești sunt relativ puțin orientați cognitiv și afectiv către sistemul politic. Ei nu urmăresc prea mult politica, discută și mai puțin despre ea, nu prezintă un partizanat prea intens. Constatarea noastră, în concordanță cu descoperirile altora (Comșa, 2006: 139) este că politica nu-i prea interesează. Iar cunoștințele lor politice nu pot fi decât pe măsura interesului. Mulți continuă să creadă că guvernul este cel care aprobă
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
nivel ridicat de afect, italienii și mexicanii sunt cei mai alienați. Afectul de input este estimat prin măsura comunicării politice (frecvența discuțiilor politice și estimarea libertății de a discuta subiecte politice, disponibilitatea de a declara participarea la ultimele alegeri), intensitatea partizanatului politic (atribuirea de calități pozitive sau negative oponenților politici, impactul orientărilor politice asupra relațiilor de familie), și fluxul afectiv dinspre comunitate înspre corpul politic (estimarea sentimentelor cu privire la vot și la campaniile electorale satisfacție, atracție, dezgust, ridicol atenția acordată campaniilor electorale
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
politice va deveni una dintre cele mai dezbătute probleme. În opinia autorilor, comportamentul cooperant se leagă de așteptarea cetățenilor ca ceilalți să fie de încredere, lipsiți de egoism și cooperanți. Mai mult, el se leagă și de importanța moderată a partizanatului politic, relativ incapabil să afecteze relațiile din grupurile primare. În final, amestecul de valori sociale și politice formează un set de mecanisme ce diminuează clivajul partizan și creează condițiile psihologice cooperării informale. Această cooperare informală este cel mai bine evidențiată
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
nivel ridicat de afect, italienii și mexicanii sunt cei mai alienați. Afectul de input este estimat prin măsura comunicării politice (frecvența discuțiilor politice și estimarea libertății de a discuta subiecte politice, disponibilitatea de a declara participarea la ultimele alegeri), intensitatea partizanatului politic (atribuirea de calități pozitive sau negative oponenților politici, impactul orientărilor politice asupra relațiilor de familie), și fluxul afectiv dinspre comunitate înspre corpul politic (estimarea sentimentelor cu privire la vot și la campaniile electorale satisfacție, atracție, dezgust, ridicol atenția acordată campaniilor electorale
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
politice va deveni una dintre cele mai dezbătute probleme. În opinia autorilor, comportamentul cooperant se leagă de așteptarea cetățenilor ca ceilalți să fie de încredere, lipsiți de egoism și cooperanți. Mai mult, el se leagă și de importanța moderată a partizanatului politic, relativ incapabil să afecteze relațiile din grupurile primare. În final, amestecul de valori sociale și politice formează un set de mecanisme ce diminuează clivajul partizan și creează condițiile psihologice cooperării informale. Această cooperare informală este cel mai bine evidențiată
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
parte discută zilnic sau aproape zilnic (7,5 %). Niciodată sau foarte rar ei cer părerea unor cunoscuți (89,4 %) și li se cere părerea (88,7%) de către cunoscuți despre probleme politice. O altă măsură a afectului față de input este intensitatea partizanatului. Atașamentul față de un partid și votul constant în favoarea lui consolidează orientarea cetățeanului către sistemul politic. În cazul nostru, românii nu se consideră în general vorbind susținătorii unui partid politic (68,8 %) și cea mai mare parte dintre ei (46,9
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
politic (68,8 %) și cea mai mare parte dintre ei (46,9 %) votează cu partide diferite, în funcție de situație. Chiar și dintre cei declarați susținători ai vreunui partid, majoritatea (51,7 %) nu se simt foarte apropiați de acel partid. Tipul de partizanat puțin intens este însoțit de estimarea utilității votului, cei mai mulți (77,3 %) considerând că votul contează, și exprimă fluxul afectiv dinspre comunitate spre corpul politic. Observând nivelul scăzut al afectului față de input, nu trebuie să ne mire nici nivelul de input
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
122, p < 0,01, N = 2096). Acești cetățeni competenți, chiar dacă nu consideră mai mult decât alții politica ca nefiind complicată, se hotărăsc oarecum mai ușor cu cine să voteze (r = 0,096, p < 0,001, N = 2066) și au un partizanat politic mai intens, considerându-se mai degrabă decât alții susținători ai unui partid (r = 0,104, p < 0,001, N = 2195). În ceea ce privește atașamentului față de sistem, putem măsura susținerea sau respingerea unor alternative la regimul politic democratic. Astfel am putea măsura
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
obicei disprețul față de lumea rurală, văzută adesea ca o povară în calea modernizării. Locuitorii orașelor românești sunt relativ puțin orientați cognitiv și afectiv către sistemul politic. Nu urmăresc prea mult politica, discută și mai puțin despre ea, nu prezintă un partizanat prea intens. Într-adevăr, politica nu-i prea interesează. Cunoștințele lor politice nu pot fi decât pe măsură. Mulți continuă să creadă că guvernul este cel care aprobă legile și că votul este obligatoriu în România și aproape jumătate nu
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
voluntare și alte tipuri informale de cooperare. Schimbarea pare să vină din schimbarea socială a priorităților, de la cele materiale, la cele post-materiale, așa cum arată Inglehart (1997). Acum, ceea ce era odată catalogat drept acțiune politică neconvențională, este absolut firesc. Participarea convențională partizanat și prezență la vot a suferit și ea modificări. Chiar dacă partidele continuă să fie soluții alternative de lideri politici, consideră Barnes, ele nu se mai adresează publicului cum o făceau odată. Partidele nu se mai bazează pe voluntari pentru a
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
specific societăților industrializate occidentale, unii autori îl consideră doar specific american. Nu există, este adevărat, date care să certifice scăderi ale participării generale în țările occidentale, iar datele existente se referă mai curând la participarea de tip tradițional, anume la partizanat și prezența la vot. Dar există și date privind declinul pronunțat al încrederii politice în aproape toate aceste țări. Pe de altă parte, datele privind participarea neconvențională, non-politică, nu indică o scădere a participării în asociații voluntare în Europa occidentală
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
cea mai puternică sunt societăți post-industriale, precum Suedia, Noua Zeelandă, Germania sau Australia. Din această perspectivă, activismul ecologist poate fi văzut ca o formă alternativă de politică. În al doilea rând, activismul ecologist este pozitiv legat de canalele politice convenționale, precum partizanatul politic sau activismul civic. Asta înseamnă că activiștii ecologiști se regăsesc cel mai probabil în rândurile altor organizații civice importante. Cele două constatări pe care le-am trecut în revistă întregesc imaginea activismului politic la sfârșitul anilor '90. În decursul
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Asta înseamnă că femeile s-au realiniat la stânga spectrului politic mai curând datorită largului proces de transformare a valorilor și a trecerii spre atitudini mai egalitare, chiar dacă factorii structurali rămân importanți. Diferențele dintre sexe au fost remarcate nu doar în ceea ce privește partizanatul politic, dar și în legătură cu participarea politică. Femeile apăreau în anii '70 mai puțin angrenate în forme de participare convenționale sau neconvenționale (Verba, Nie și Kim, 1971; Verba, Nie și Kim, 1978; Barnes și Kaase, 1979). Dacă transformările sociale și schimbările
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
fi avut efect de-a lungul timpului și asupra participării. Așteptările lor sunt în concordanță cu rezultatele precedente, anume cu descoperirea importanței schimbării de valori pentru acceptarea egalității și comportamentul politic. Diminuarea decalajului între sexe în acceptarea egalității și în partizanatul politic ar trebui urmat de diminuarea decalajului în participarea femeilor în viața publică, adică decalajul să fie minim în societățile post-industriale, în cazul generațiilor mai tinere, iar între grupurile din societate activismul să varieze în funcție de factori structurali și culturali. Chiar
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Astfel, nu este foarte clar dacă ea exprimă o înclinație non-democratică sau dorința sinceră a cetățenilor pentru competență managerială, eficiență economică și neimplicare partizană. De altfel, ambele țări au experimentat astfel de decizii numite "tehnocrate", deci fără a implica un partizanat politic precis. România a avut în 1991 un guvern care a realizat reforme economice și a pregătit alegerile din 1992, iar în Bulgaria un Consiliul Economic și Monetar a pus în practică o politică monetară restrictivă după serioasa criză economică
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
obicei disprețul față de lumea rurală, văzută adesea ca o povară în calea modernizării. Locuitorii orașelor românești sunt relativ puțin orientați cognitiv și afectiv către sistemul politic. Nu urmăresc prea mult politica, discută și mai puțin despre ea, nu prezintă un partizanat prea intens. Într-adevăr, politica nu-i prea interesează. Cunoștințele lor politice nu pot fi decât pe măsură. Mulți continuă să creadă că guvernul este cel care aprobă legile și că votul este obligatoriu în România și aproape jumătate nu
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
a titraților universitari, a celor cu studii superioare. Cei mai mulți sunt angrenați în viața politică doar în calitate de simpli partizani, de militanți într-un partid sau altul. Ei formează o categorie medie, fără un deosebit relief personal, supusă tuturor exigențelor și servituților partizanatului politic. Urmărind obiective practice imediate, multe de ordinul ambițiilor pur personale, această aliniere se face fără complicate procese de conștiință. De altfel, o prea mare complexitate interioară este total improprie vieții politice. Mulți nu țin seamă de această realitate și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în conștiința unui astfel de intelectual, apare dilema, uneori atroce, de care aminteam: ce este mai important pentru el: să-și urmeze doar vocația sau să respecte, în continuare, și cu orice preț, condițiile și servituțile, uneori umilitoare, ale unui partizanat, care îi dau din toate motivele enumerate insatisfacție? O astfel de analiză (deocamdată sumară) 1 este departe de a fi doar una academică. Ea surprinde o realitate pe care au cunoscut-o toate partidele. Fenomenul Alianței Civice și Partidul Alianței
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
propagandă electorală. Afirmăm doar că o anume luciditate devine strict necesară, mai ales într-o astfel de situație preelectorală. Să vedem acum modul în care se comportă intelectualul ca personaj electoral, care acceptă, într-un fel sau altul, toate exigențele partizanatului. El ni se înfățișează într-o triplă ipostază: de candidat, propagandist și simplu alegător. Să luăm, pe rând, fiecare din aceste activități. Avem toate motivele să credem că pe listele viitoare de candidați la Cameră și Senat va figura un
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]