1,597 matches
-
procesului-verbal de constatare a contravenției [prevăzut de art. 34^5 alin. (7) din Ordonanța Guvernului]. ... 41. Curtea constată că legiuitorul reglementează în mod distinct această din urmă ipoteză (conjuncția disjunctivă „sau“ exprimă alternanța/coordonează ipoteze care sunt alternative), întrucât lipsa de diligență, pasivitatea persoanei juridice în îndeplinirea obligației de a raporta Ministerului Justiției datele de identificare ale beneficiarului real, atunci când intervin modificări cu privire la acestea, nu poate fi asimilată cu vreunul dintre cazurile de dizolvare reglementate în art. 56 alin. (1
DECIZIA nr. 349 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300005]
-
unitățile subordonate acesteia, precum și compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale, sunt să depună toate diligențele pentru realizarea și îndeplinirea obligațiilor legale prevăzute de lege, respectiv să stabilească norme de aplicare a legii clare, să nu rămână în pasivitate în ceea ce privește stabilirea și individualizarea obligațiilor fiscale datorate de către contribuabil bugetului statului, în mod concret să aibă un rol activ, în scopul realizării cerințelor legii. De asemenea, prin aceeași decizie antemenționată, la paragrafele 20 și 21, instanța
DECIZIA nr. 571 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300398]
-
și, după caz, refuzul de emitere a avizelor ori de reînnoire a celor deja acordate. Aceste acte administrative tipice ori asimilate, după caz, erau supuse controlului de plină jurisdicție din partea instanțelor de contencios administrativ, prin care se putea sancționa pasivitatea ori neglijența angajatorului și/sau a reprezentanților angajaților de a iniția și de a derula procedura pentru încadrarea locurilor de muncă ale angajaților în condiții deosebite. ... 27. Curtea Constituțională a apreciat că cele reținute de Înalta Curte de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 114 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299740]
-
prevăzute de lege, totuși, în acord cu respectarea principiului securității și stabilității juridice, situația construcțiilor edificate fără autorizație de construire nu poate rămâne sub semnul incertitudinii o perioadă nedeterminată de timp, prescripția dreptului la acțiune fiind o sancțiune și pentru pasivitatea autorității administrative competente, care are obligația de a sesiza instanța într-un termen rezonabil, tocmai pentru a proteja în mod adecvat individul și societatea, în general, de pericolul pe care îl reprezintă construcțiile edificate fără respectarea cerințelor de siguranță și
DECIZIA nr. 168 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299747]
-
automat aplicarea sancțiunii complementare a desființării lucrărilor de construcții, ci doar impune ideea că încălcarea sa este asociată cu aplicarea, la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești prin care se dispune demolarea, a unei sancțiuni persoanei care nu a ieșit din pasivitate până la acel moment. (...) ... 87. Este adevărat că imperativul asigurării disciplinei în construcții presupune ca termenul stabilit în procesul-verbal de constatare a contravenției să fie unul eficient, însă este rezonabil și în acord cu necesitatea responsabilizării activității autorităților administrative ca
DECIZIA nr. 168 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299747]
-
a reținut că deliberarea este un moment important, însă aceasta nu metamorfozează minuta într-un act administrativ distinct, de sine stătător, apt să genereze efecte juridice, așa cum este decizia. Referitor la instituția prescripției aplicării sancțiunii, arată că aceasta sancționează pasivitatea autorității, iar autoritatea nu poate fi considerată pasivă la momentul deliberării. Depune note scrise. ... 7. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, sens în care arată că, în esență, criticile formulate vizează în mod
DECIZIA nr. 691 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298513]
-
de lege (fiind prevăzută de lege doar ingerința în privința dreptului de a obține încetarea efectelor vătămătoare până la data pronunțării hotărârii judecătorești definitive, pe calea cererii de suspendare provizorie), ci una bazată inclusiv pe o omisiune legislativă, pe o pasivitate a statului, nefiind deci îndeplinită nici această condiție impusă de art. 53 din Constituție. În final, din moment ce Curtea Constituțională a stabilit că inclusiv efectele hotărârilor de Guvern privitoare la starea de alertă (care, prin ipoteză, presupun existența epidemiei
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
publice competente, de a aplica legea. În aceste condiții, prevederile art. 30 alin. (6) din lege sunt neconstituționale prin raportare atât la art. 1 alin. (5), cât la și art. 32 alin. (1) și (4) din Constituție, în contextul legitimării pasivității statului în ceea ce privește organizarea sistemului public de învățământ, cu precădere cel preșcolar, într-o manieră care să asigure accesul efectiv, nediscriminatoriu și gratuit al tuturor beneficiarilor primari. ... 33. Se consideră că legea nu asigură dreptul la învățătură de
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
de învățământ este reprezentat de o altă unitate administrativ-teritorială. ... 65. Se arată că ambiguitatea și incoerența textului prevăzut la art. 19 alin. (25) din lege rezidă inclusiv prin instituirea a două condiții-premisă apte să determine activarea procedurilor de preluare: (i) pasivitatea autorității publice locale cedente de a asigura finanțarea respectivei unități de învățământ și (ii) afectarea în mod direct a interesului superior al beneficiarului primar. Prima condiție este neclară, neindicându-se dacă finanțarea la care se face trimitere este reprezentată exclusiv
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
110. A treia critică vizează prevederile art. 30 alin. (6) din lege, care sunt apreciate ca fiind neconstituționale prin raportare atât la art. 1 alin. (5), cât la și art. 32 alin. (1) și (4) din Constituție, în contextul legitimării pasivității statului în ceea ce privește organizarea sistemului public de învățământ, cu precădere cel preșcolar, într-o manieră care să asigure accesul efectiv, nediscriminatoriu și gratuit al tuturor beneficiarilor primari. O asemenea susținere nu este decât o apreciere proprie a autorilor
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
atribuțiile privind asigurarea finanțării, fiind astfel afectat în mod direct interesul superior al beneficiarului primar. Ambiguitatea și incoerența textului prevăzut la art. 19 alin. (25) rezidă inclusiv în instituirea a două condiții-premisă apte să determine activarea procedurilor de preluare: (i) pasivitatea autorității publice locale cedente de a asigura finanțarea respectivei unități de învățământ și (ii) afectarea în mod direct a interesului superior al beneficiarului primar. Art. 19 alin. (26) stabilește teza administrării de către consiliul județean a unității de învățământ astfel
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
a funcționat constituie o circumstanță agravantă a omisiunii statului român de a finaliza procesul de restituire. ... 9. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că situația de fapt, constând în pasivitatea statului de a finaliza procesul de despăgubire, până în anul 2018, nu reprezintă o chestiune de neconstituționalitate, aspectele de fapt relevate fiind de competența instanțelor judecătorești sau a Curții Europene a Drepturilor Omului. Pe de altă parte, textul de lege
DECIZIA nr. 420 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275548]
-
47/1992 (a se vedea, în același sens, și Decizia nr. 280 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 3 august 2017). ... 27. Totodată, aspectele relevate în motivarea excepției de neconstituționalitate, referitoare la pasivitatea statului român în a efectua demersuri privind parcurgerea procesului de despăgubire, reprezintă chestiuni de fapt, ce nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, astfel încât, în temeiul art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Sunt
DECIZIA nr. 420 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275548]
-
și, după caz, refuzul de emitere a avizelor ori de reînnoire a celor deja acordate. Aceste acte administrative tipice ori asimilate, după caz, erau supuse controlului de plină jurisdicție din partea instanțelor de contencios administrativ, prin care se putea sancționa pasivitatea ori neglijența angajatorului și/sau a reprezentanților angajaților de a iniția și de a derula procedura pentru încadrarea locurilor de muncă ale angajaților în condiții deosebite. ... 49. Curtea Constituțională a apreciat că cele reținute de Înalta Curte de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 360 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276624]
-
contestă legalitatea clasificării terenurilor lor forestiere drept zone protejate Natura 2000 și recunosc necesitatea acesteia în scopul conservării și protejării zonelor reprezentative pentru toate tipurile de ecosisteme forestiere și care prezintă un interes ecologic specific. Pe de altă parte, critică pasivitatea Guvernului în ceea ce privește despăgubirile la care aveau dreptul ca urmare a imposibilității de a exploata pădurile pe care le dețin. ... 58. Acestea susțin că neplata timp de mai mulți ani a despăgubirilor la care aveau dreptul în temeiul
HOTĂRÂREA din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284782]
-
și consideră că o astfel de perioadă atât de lungă nu poate fi considerată o simplă restrângere temporară a dreptului lor la respectarea bunurilor. ... 60. Prima reclamantă susține că Guvernul nu se poate prevala de propria turpitudine, precum și că pasivitatea statului, care a fost recunoscută, dar nu și sancționată de Înalta Curte de Casație și Justiție în decizia interpretativă din 23 noiembrie 2015 (supra, pct. 24), de a lua o decizie privind normele metodologice care reglementează procedura de despăgubire nu
HOTĂRÂREA din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284782]
-
paragrafele 27 și 28, Curtea a reținut, în esență, că regimul juridic de bunuri abandonate conferit bunurilor rămase în patrimoniul persoanei juridice după dizolvarea de drept a acesteia și radierea, din oficiu, din registrul comerțului este, în concepția legiuitorului, consecința pasivității persoanei juridice în îndeplinirea unor obligații ce îi reveneau pe parcursul derulării procedurii prevăzute de actul normativ criticat. Curtea a mai reținut că exigența cu care legiuitorul reglementează organizarea și funcționarea societăților comerciale se datorează implicațiilor profunde produse de prezența
DECIZIA nr. 338 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288086]
-
Curtea a mai reținut că exigența cu care legiuitorul reglementează organizarea și funcționarea societăților comerciale se datorează implicațiilor profunde produse de prezența societății comerciale în mediul economic, ca principal vector al vieții comerciale, însă legiuitorul nu poate converti neglijența sau pasivitatea persoanei juridice într-o sancțiune disproporționată, de natură să afecteze iremediabil dreptul de proprietate al acesteia. ... 43. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituție, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul și limitele
DECIZIA nr. 338 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288086]
-
de a sancționa persoana juridică/societatea comercială pentru nerespectarea dispozițiilor legale care instituiau obligația de majorare a capitalului social la nivelul minim prevăzut de lege, o primă consecință fiind dizolvarea de drept a societății ca sancțiune, iar ulterior, ca urmare a pasivității și lipsei de diligență a acesteia, radierea din registrul comerțului. Instanța constituțională reține însă că opțiunea legiuitorului de a califica bunurile rămase în patrimoniul persoanei juridice după radierea acesteia ca fiind bunuri abandonate sau bunuri fără stăpân nu este o
DECIZIA nr. 338 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288086]
-
scopul emiterii normei respective ce rezultă din documentele care însoțesc actul normativ în discuție. Or, rațiunea instituirii cotei majorate de impozit prevăzute la art. 458 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 este aceea, pe de o parte, de a sancționa pasivitatea contribuabilului care până la momentul emiterii deciziei de impunere nu a depus raportul de evaluare a clădirii și, pe de altă parte, de a oferi organelor fiscale un barem unitar de aplicare a impozitelor. Prin urmare, textul criticat este constituțional
DECIZIA nr. 354 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289331]
-
trebuie să mai aștepte 3 luni, după care trebuie să parcurgă o nouă procedură, de fixare definitivă a sumei, ceea ce aduce atingere dreptului creditorului la un proces echitabil într-un termen rezonabil, în timp ce debitorul poate sta în pasivitate 3 luni și nu suportă nicio consecință nefavorabilă. ... 13. Astfel, dispozițiile legale criticate îngreunează, limitează și prelungesc în mod nejustificat condițiile în care creditorul își poate îndestula creanța rezultată din conduita ilicită a debitorului, fiind prejudiciat în interesele sale, în
DECIZIA nr. 22 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288396]
-
caz, al altor autorități avizatoare, precum Consiliul Economic și Social. Desigur că, așa cum se arată și în punctul de vedere transmis de Camera Deputaților, nu este obligatorie și obținerea unui aviz, iar procedura legislativă nu poate fi obstrucționată de pasivitatea autorităților avizatoare. Însă, în cauză, un astfel de aviz nu a fost solicitat. Ca urmare, având în vedere dispozițiile constituționale și legale citate, absența solicitării avizului Consiliului Economic și Social este de natură să susțină neconstituționalitatea extrinsecă a legii, în
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
de lege (fiind prevăzută de lege doar ingerința în privința dreptului de a obține încetarea efectelor vătămătoare până la data pronunțării hotărârii judecătorești definitive, pe calea cererii de suspendare provizorie), ci una bazată inclusiv pe o omisiune legislativă, pe o pasivitate a statului, nefiind deci îndeplinită nici această condiție impusă de art. 53 din Constituție. În final, din moment ce Curtea Constituțională a stabilit că inclusiv efectele hotărârilor Guvernului privitoare la starea de alertă (care, prin ipoteză, presupun existența epidemiei) trebuie
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
cauză 18. Apelantul-pârât A.B. a criticat hotărârea instanței de fond, arătând că aceasta, deși a făcut referire la prevederile art. 59 din Normele metodologice, nu le-a analizat și aplicat, reținând, în mod neîntemeiat, că pârâtul ar fi stat în pasivitate și nu ar fi făcut niciun demers. ... 19. Raportat la aceste dispozițiile legale, în opinia apelantului, calea procesuală instituită de art. 32 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 este deschisă numai în cazul în care, prin actul de constatare, s-
DECIZIE nr. 1 din 22 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281647]
-
constatare și sancționare a contravenției intrarea în legalitate, prin obținerea de către contravenient a autorizației de construire pentru lucrările efectuate, și, în caz contrar, desființarea acestora, iar la expirarea termenului acordat, indicat în mod expres, contravenientul nu a ieșit din pasivitate și, din culpa sa, nu a obținut autorizația de construire, organul competent se poate adresa instanței cu o cerere de desființare a construcțiilor realizate ilegal, în temeiul art. 32 alin. (1) din Legea nr. 50/1991, coroborat cu art. 28 alin.
DECIZIE nr. 1 din 22 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281647]