488 matches
-
se transferă într-un pahar conic de 500 cm3 (în așa fel încât să se recupereze toată grăsimea, inclusiv cea de pe dop) și se lasă în repaus 1-2 minute pentru eliminarea aerului. 2.3.2. Metode de control a eficacității pasteurizării Aprecierea eficacității pasteurizării laptelui se face prin testul unor enzime termolabile. Dintre acestea, fosfataza alcalină se folosește pentru controlul pasteurizării joase și mijlocii, iar lactoperoxidaza pentru controlul pasteurizării înalte. a) Proba fosfatazei (controlul pasteurizării joase și mijlocii) Principiul metodei: fosfataza
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
un pahar conic de 500 cm3 (în așa fel încât să se recupereze toată grăsimea, inclusiv cea de pe dop) și se lasă în repaus 1-2 minute pentru eliminarea aerului. 2.3.2. Metode de control a eficacității pasteurizării Aprecierea eficacității pasteurizării laptelui se face prin testul unor enzime termolabile. Dintre acestea, fosfataza alcalină se folosește pentru controlul pasteurizării joase și mijlocii, iar lactoperoxidaza pentru controlul pasteurizării înalte. a) Proba fosfatazei (controlul pasteurizării joase și mijlocii) Principiul metodei: fosfataza, prezentă în laptele
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
de pe dop) și se lasă în repaus 1-2 minute pentru eliminarea aerului. 2.3.2. Metode de control a eficacității pasteurizării Aprecierea eficacității pasteurizării laptelui se face prin testul unor enzime termolabile. Dintre acestea, fosfataza alcalină se folosește pentru controlul pasteurizării joase și mijlocii, iar lactoperoxidaza pentru controlul pasteurizării înalte. a) Proba fosfatazei (controlul pasteurizării joase și mijlocii) Principiul metodei: fosfataza, prezentă în laptele nepasteurizat, hidrolizează (în anumite condiții de temperatură și timp) fenil-fosfatul disodic, cu eliberare de fosfat anorganic și
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
minute pentru eliminarea aerului. 2.3.2. Metode de control a eficacității pasteurizării Aprecierea eficacității pasteurizării laptelui se face prin testul unor enzime termolabile. Dintre acestea, fosfataza alcalină se folosește pentru controlul pasteurizării joase și mijlocii, iar lactoperoxidaza pentru controlul pasteurizării înalte. a) Proba fosfatazei (controlul pasteurizării joase și mijlocii) Principiul metodei: fosfataza, prezentă în laptele nepasteurizat, hidrolizează (în anumite condiții de temperatură și timp) fenil-fosfatul disodic, cu eliberare de fosfat anorganic și fenol. Fenolul se pune în evidență cu reactivul
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
2. Metode de control a eficacității pasteurizării Aprecierea eficacității pasteurizării laptelui se face prin testul unor enzime termolabile. Dintre acestea, fosfataza alcalină se folosește pentru controlul pasteurizării joase și mijlocii, iar lactoperoxidaza pentru controlul pasteurizării înalte. a) Proba fosfatazei (controlul pasteurizării joase și mijlocii) Principiul metodei: fosfataza, prezentă în laptele nepasteurizat, hidrolizează (în anumite condiții de temperatură și timp) fenil-fosfatul disodic, cu eliberare de fosfat anorganic și fenol. Fenolul se pune în evidență cu reactivul 2,6-dibrom-chinon-clorimidă, cu care formează indofenolul
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
soluție 2,6 dibrom-chinon-clorimidă. În final se agită conținutul. După 10 minute se compară cu proba martor. Interpretare: atunci când colorația probelor este sub sau egală cu colorația probei martor, rezultă că laptele a fost pasteurizat corect. b) Proba peroxidazei (controlul pasteurizării înalte) Principiul metodei: în prezența peroxidazei din lapte, apa oxigenată este descompusă în apă și oxigen atomic, acesta din urmă oxidând substanțele ușor oxidabile (parafenilen diamina, benzidina), cu apariția anumitor colorații. Punerea în evidență a peroxidazei se face prin reacția
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
2% și 2-3 picături de apă oxigenată. Conținutul nu se agită. Interpretare: în prezența peroxidazei apar striații roșii-cărămizii, pentru că oxigenul s a eliberat din apa oxigenată și s-a fixat de guaiacol, transformându-se în tetraguaiacol chinonă. În laptele supus pasteurizării înalte, peroxidaza este distrusă, astfel că nu mai apare colorația cu striații roșii-cărămizii. 2.3.3. Metode de control a parametrilor organoleptici de calitate Evaluarea organoleptică a laptelui de consum se realizează în conformitate cu condițiile standard de calitate (tab 14). Analizele
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
proceselor de fermentație și de formare a substanțelor de aromă specifice. În cadrul fiecărui tip se pot fabrica diverse sortimente: * iaurt din lapte de oaie/bivoliță = se fabrică după aceeași tehnologie ca și cel din lapte de vacă, cu excepția regimului de pasteurizare (30 min., la +65 °C). Produsul are caracteristici superioare celui de vacă, atât sub aspectul grăsimii (6%), cât și al consistenței (este mai cremoasă); * iaurt cremă = se prepară asemănător iaurtului extra de vacă, dar include și un stabilizator în compoziție
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
obține un coagul fluid. Consistența produsului este cremoasă fluidă, mirosul plăcut și gustul acrișor, de fermentație lactică; * iaurt cu aromă de fructe = se obține din lapte cu 2,8% grăsime, la care se adaugă lapte degresat și zahăr (6%). După pasteurizarea amestecului (20 minute, la +90...+95°C) și răcirea la +45...+50°C, se adaugă colorantul și aromatizantul specifice fructului respectiv; * lactofructul = se prepară din lapte degresat, zahăr (5%) și gelatină (0,4%). Amestecul se pasteurizează (20 minute, la +85
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
2,0% grăsime) și tipul III (0,1% grăsime). Laptele acidofil. Acest produs se obține în urma fermentației laptelui cu ajutorul unei culturi starter de producție care conține numai Lactobacillus acidophilus; acesta este foarte sensibil la bacteriile de infecție, ceea ce impune o pasteurizare riguroasă a laptelui folosit. Laptele acidofil trebuie să aibă min. 2% grăsime, aciditatea de max. 140 0T și, după agitare, o consistență asemănătoare smântânii. Chefirul. Este un produs cu un coagul fin și omogen, cu consistența de smântână proaspătă și
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
degresat; * iaurt extra = laptele se normalizează la un conținut de grăsime care să asigure 4% grăsime în produsul finit. Omogenizarea laptelui. Se realizează la presiuni de 150-200 atm., după o prealabilă încălzire a laptelui la temperaturi de +50...+65°C. Pasteurizarea laptelui. Se execută fie în pasteurizatoare cu plăci (la temperaturi de +85...+90 °C, timp de 20-30 minute), fie în vane (la temperaturi de +90...+95 °C, timp de 20-30 minute). Concentrarea laptelui. Este specifică numai iaurtului extra și se
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
minute), fie în vane (la temperaturi de +90...+95 °C, timp de 20-30 minute). Concentrarea laptelui. Este specifică numai iaurtului extra și se realizează până se ajunge la 15% substanță uscată în produsul finit. Răcirea laptelui. Se aplică imediat după pasteurizare/concentrare și presupune aducerea laptelui la temperatura de însămânțare (+45....+48°C). Însămânțarea laptelui. Înainte de utilizare, cultura (Lactobacillus bulgaricus și Streptococcus thermophilus) se omogenizează, se diluează cu lapte în raport de 1 : 0,5 și se introduce în laptele-materie primă
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
spargerea coagulului. Principalele defecte ale iaurtului și măsurile de prevenire ale acestora sunt prezentate în tabelul 21. 3.4.2. Tehnologia laptelui bătut Produsul se obține din lapte de vacă, supus operațiunilor de recepționare (cantitativă și calitativă), curățare și normalizare. Pasteurizarea laptelui. Se realizează la temperaturi de +85...+95°C, pe o durată de 20-30 minute. Răcirea laptelui. Până la un nivel de +30....+32°C pentru lapte bătut tip I și respectiv, de +26...+28°C pentru lapte bătut tip II
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
8°C. Depozitarea. Se face la temperaturi de +2...+8 °C, pentru min. 6 ore. 3.4.3. Tehnologia laptelui acidofil După recepție (cantitativă și calitativă), laptele materie primă este supus operațiunilor de curățire și normalizare (la 2,5% grăsime). Pasteurizarea. Se realizează la temperaturi de +85....+95°C, pe o durată de 30 minute. Răcirea. Se face la temperatura de însămânțare (+40....+42°C). Însămânțarea. Proporția de inoculare este de 3-5% cultură starter de producție (Lactobacillus acidophilus). Ambalarea. Distribuirea automată
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
12 ore); * depozitare (la +6...+8°C timp de 12 ore, pentru definitivarea maturării). Procedeul în vană * normalizarea laptelui (la 1,2% sau la 3,3% grăsime); * preâncălzirea laptelui (la +50...+55°C); * omogenizarea (la o presiune de 150 bar); * pasteurizarea (la temperaturi de +85...+90°C, timp de 20 minute); * răcirea (la +24...+26°C, chiar în vana de fermentare); * însămânțarea (inocularea cu 5 10% cultură); * agitarea laptelui (timp de 3-4 ore, până la o aciditate de 35-40°T); * fermentarea în
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
grăsime, la fiecare 10 kg smântână cu 34% grăsime se adaugă câte 4 kg smântână cu 20% grăsime. 4) Omogenizarea. Se execută după o tehnică asemănătoare cu cea de la laptele pentru consum, după o prealabilă încălzire a smântânii. 5) Pasteurizarea-dezodorizarea. Pasteurizarea are drept scop distrugerea microflorei patogene (în particular Micobacterium tuberculosis), a florei de contaminare (bacterii, drojdii și mucegaiuri), dar și a enzimelor (fie cele proprii, fie cele secretate de microorganisme) care pot provoca modificări esențiale ale smântânii. Dezodorizarea (îndepărtarea substanțelor
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
tuberculosis), a florei de contaminare (bacterii, drojdii și mucegaiuri), dar și a enzimelor (fie cele proprii, fie cele secretate de microorganisme) care pot provoca modificări esențiale ale smântânii. Dezodorizarea (îndepărtarea substanțelor volatile, mirositoare) constă în realizarea de vid parțial pe timpul pasteurizării (vacreație), astfel ca smântâna obținută să fie lipsită de defecte de gust și miros. Pasteurizarea se realizează la temperaturi de +92...+95°C, pe o durată de 20-30 secunde. Stabilirea temperaturii de pasteurizare a smântânii se face în funcție de starea ei
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
proprii, fie cele secretate de microorganisme) care pot provoca modificări esențiale ale smântânii. Dezodorizarea (îndepărtarea substanțelor volatile, mirositoare) constă în realizarea de vid parțial pe timpul pasteurizării (vacreație), astfel ca smântâna obținută să fie lipsită de defecte de gust și miros. Pasteurizarea se realizează la temperaturi de +92...+95°C, pe o durată de 20-30 secunde. Stabilirea temperaturii de pasteurizare a smântânii se face în funcție de starea ei de prospețime: smântâna cu aciditate normală poate fi pasteurizată la temperaturi mai ridicate, în timp ce smântâna
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
constă în realizarea de vid parțial pe timpul pasteurizării (vacreație), astfel ca smântâna obținută să fie lipsită de defecte de gust și miros. Pasteurizarea se realizează la temperaturi de +92...+95°C, pe o durată de 20-30 secunde. Stabilirea temperaturii de pasteurizare a smântânii se face în funcție de starea ei de prospețime: smântâna cu aciditate normală poate fi pasteurizată la temperaturi mai ridicate, în timp ce smântâna cu aciditate crescută se tratează cu temperaturi mai mici (se previne precipitarea cazeinei cu antrenarea grăsimii). 6) Răcirea
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
se face în funcție de starea ei de prospețime: smântâna cu aciditate normală poate fi pasteurizată la temperaturi mai ridicate, în timp ce smântâna cu aciditate crescută se tratează cu temperaturi mai mici (se previne precipitarea cazeinei cu antrenarea grăsimii). 6) Răcirea. Imediat după pasteurizare/dezodorizare, smântâna se răcește la +4...+6 °C, respectiv, la temperatura de maturare; durata și temperatura de răcire influențează consistența grăsimii. 7) Maturarea fizică. Se execută în vană, la temperaturi de +4...+6°C. Durata maturării este de cca. 4
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
cu ajutorul unei baghete). Proba de smântână se menține la această temperatură timp de 15 minute (pentru eliminarea bulelor de aer), după care se aduce la temperatura de lucru, de 20±2°C. 4.4.2. Metode de control a eficacității pasteurizării Se face prin proba peroxidazei și permite stabilirea eficacității pasteurizării înalte aplicate smântânii. Principiul metodei: peroxidaza, prezentă în laptele materie primă, descompune apa oxigenată, în apă și oxigen atomic. Aparatură și reactivi: pipete (de 1 cm3 și de 5 cm3
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
temperatură timp de 15 minute (pentru eliminarea bulelor de aer), după care se aduce la temperatura de lucru, de 20±2°C. 4.4.2. Metode de control a eficacității pasteurizării Se face prin proba peroxidazei și permite stabilirea eficacității pasteurizării înalte aplicate smântânii. Principiul metodei: peroxidaza, prezentă în laptele materie primă, descompune apa oxigenată, în apă și oxigen atomic. Aparatură și reactivi: pipete (de 1 cm3 și de 5 cm3); benzidină (soluție alcoolică 4%); acid acetic (soluție 5%); apă oxigenată
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
adaos de lapte integral sau smântânit (la smântâna cu un conținut prea mare de grăsime) sau prin amestecarea de smântână cu procente diferite de grăsime (astfel încât să se obțină o anumită cantitate de smântână, cu procentul dorit de grăsime). 2) Pasteurizarea smântânii. Are drept scop distrugerea germenilor patogeni specifici bolilor transmisibile la om (febra aftoasă, tuberculoza etc), a drojdiilor, mucegaiurilor și altor microorganisme din smântână, dar și de inactivare a unor enzime (lipaza) care, dacă trec în unt, influențează negativ calitatea
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
care, dacă trec în unt, influențează negativ calitatea și conservabilitatea acestuia; de asemenea, asigură și îndepărtarea substanțelor volatile din smântână. Rezistența microorganismelor din smântână este mai mare decât a celor din lapte (datorită proprietăților termoizolante ale grăsimilor), drept pentru care pasteurizarea se face la temperaturi mai ridicate, fie cu ajutorul vacreatoarelor, fie în pasteurizatoare cu plăci. Vacreația. Este un proces de încălzire a smântânii (prin injectare de vapori de apă) și de eliminare a substanțelor volatile (odată cu vaporii de apă), care se
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
plăci. Vacreația. Este un proces de încălzire a smântânii (prin injectare de vapori de apă) și de eliminare a substanțelor volatile (odată cu vaporii de apă), care se desfășoară într-o instalație cu trei compartimente aflate sub vid: * compartimentul I (de pasteurizare) = vaporii de apă injectați în smântână îi ridică acesteia temperatura până la +92...+95°C; vidul este reglat la 500-600 mm Hg; * compartimentul II (de evaporare) = temperatura smântânii se reduce la +75...+80 °C, iar presiunea la 340 mmHg; * compartimentul III
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]