KorAP: Find »[drukola/base=pater & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...15 16 17 ...20 >

491 matches

Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497

Studi romagnoli, 19, 1968, pp. 11-17. Kristeller, Paul O., Supplementum Ficianum, vol. 2, Olschki, Firenze, 1937, ÎI, pp. 91, 324. Lorenzo de' Medici, Lettere: 1488, vol. 13, Melissa Meriam Bullard, Nicolai Rubinstein (eds), Giunti-Barbèra, 2010. Mohlo, Anthony, "Cosimo de' Medici: Pater Patriae or Padrino?", în Stanford Italian Review, 1, 1979, pp. 5-33. Pertile, Antonio, Storia del diritto italiano dalla caduta dell'Impero româno alla codificazione (Torino, 1892-1903), rpt. Bologna, A. Forni, 1966, vol. V, pp. 632-637. (Del) Piazzo, Marcello, "I ricordi

Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
335-342. 48 Vezi și D. Kent, The Rise of the Medici, cît., pp. 179-180. 49 G. Zaccagnini, Introduzione a Sozomeno, Chronicon universale, în Rerum Italicarum Scriptores, XVI:1, Città di Castello, Lapi, 1908, p. XXXVI n. 1. Pentru titlul de Pater Patriae acordat primilor Medici, vezi: A. Brown, "The Humanist Portrait of Cosimo de' Medici, Pater Patriae", Journal of the Warburg and Courtauld Institutes, XXIV, 1961, pp. 186-221; dar cf. posibilități invocate de J. Paoletti, "Donatello's Bronze Doors for the

Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
G. Zaccagnini, Introduzione a Sozomeno, Chronicon universale, în Rerum Italicarum Scriptores, XVI:1, Città di Castello, Lapi, 1908, p. XXXVI n. 1. Pentru titlul de Pater Patriae acordat primilor Medici, vezi: A. Brown, "The Humanist Portrait of Cosimo de' Medici, Pater Patriae", Journal of the Warburg and Courtauld Institutes, XXIV, 1961, pp. 186-221; dar cf. posibilități invocate de J. Paoletti, "Donatello's Bronze Doors for the Old Sacristy of Sân Lorenzo", Artibus et historiae, 21, 1990, p. 59. Pentru mărturiile ce

Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
195, nota 44. 50 Vezi diferența fundamentală dintre Neri și Cosimo în N. Machiavelli, Istorie fiorentine, lib. VII., cap. 2; ar fi trebuit să fie citit în coroborare cu Id., Discorsi, lib. III, cap. 28. A. Molho, "Cosimo de' Medici: "Pater Patriae" or "Padrino"?", Stanford Italian Review, I, 1979, pp. 5-33, descrie activitatea de patronaj a lui Cosimo la Florența ca fiind diferită de a altor lideri florentini deoarece era îndreptată dincolo de orizonturile tradiționale locale, cum ar fi cele de rudenie

Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
25 iunie 1458, si 125v, 12 iulie 1458. Asupra lui Cafferecci, vezi G. Zippel, " Un cliente medico", în Scritti vari di erudizione e di critică în onore di R. Renier, Trin, 1912, pp. 475-490. 27 A. Mohlo, "Cosimo de' Medici: Pater Patriae or Padrino?", în Stanford Italian Review, 1, 1979, p. 28. 28 Despre Giovanni, vezi V. Rossi, "L'indole e gli studi di Giovanni de' Medici. Nnotizie e documenti", Rendiconti della R. Accademia dei Lincei. Classe di scienze morali, storiche

Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
Rossi, "L'indole e gli studi di Giovanni de' Medici. Nnotizie e documenti", Rendiconti della R. Accademia dei Lincei. Classe di scienze morali, storiche e filologiche, V s., 2, 1893, pp. 38-60, 129-150. 29 A. Brown, "The Humanist Portrait of Cosimo "Pater Patriae"", în Journal of the Warburg and Couirtauld Institutes, 24, 1961, p. 195, n. 44. A se compară cu raportul celor doi ambasadori trimiși de Cosimo și Piero, în ASCV, B nera 2, f. 10v (14 noiembrie 1463): "e îl

Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617

ca un nume de cod acest simplu Silviu) ca să-l întrebe cum mi-a ieșit EKG-ul și aflase că e totul în ordine; i-am arătat imediat - ca un puer care îi dă tatălui său termometrul, să vadă și paterul că are 36,8 - sulul electrocardiogramei, nu se pricepea, nu-l interesa, „mai bine reține că fata lui Silviu te consideră cel mai simpatic român ajuns la Moscova...”, „hai, gata, la masă!” ne porunci contabilul; m-am dus cu ei

Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349

întuneric, ci în strălucire, în multă strălucire chiar, însăși ființa și esența dumnezeiască, sub formă de sferă, ceva mai mare decât soarele, iar din această esență mi se părea că se trage Tatăl, astfel încât, atunci când am spus: Te, id est, Pater 2, esența dumnezeiască mi se înfățișa înaintea Tatălui, iar în această înfățișare și vedere, ființa Preasfintei Treimi, fără deosebire, nici vedere a celorlalte persoane, o evlavie foarte puternică față de cele înfățișate, cu multe mișcări și revărsare de lacrimi; continuând astfel

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
despre gând, apoi despre cuvânt, iar apoi despre faptă, în aceeași ordine care a fost indicată la cercetarea particulară 1. A patra: să cerem de la Dumnezeu, Domnul nostru, iertare pentru greșeli. A cincea: să ne propunem îndreptarea, prin harul Său. Pater Noster 2. 44. SPOVADĂ GENERALĂ CU ÎMPĂRTĂȘANIE În spovada generală, pentru cine ar vrea să o facă de bunăvoie, se găsesc, printre multe altele, trei foloase: Primul. Dat fiind că cine se spovedește în fiecare an nu este ținut să

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
și simplu, așa cum un prieten vorbește cu un altul sau un slujitor cu stăpânul său: când cerându-i vreun har, când învinovățindu-se pentru vreun rău săvârșit, când împărtășindu-i dintre ale sale și cerând sfat. Și să se spună Pater noster. 55. AL DOILEA EXERCIȚIU ESTE O MEDITARE ASUPRA PĂCATELOR ȘI CUPRINDE, DUPĂ RUGĂCIUNEA PREGĂTITOARE ȘI DOUĂ INTRODUCERI, CINCI PUNCTE ȘI UN DIALOG. Rugăciunea pregătitoare să fie aceeași 1. 56. Prima introducere va fi aceeași compunere (tot compunerea locului)2

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
chinuiască pe veci în ele. 61. Dialog. Să se încheie cu un dialog al îndurării, cugetând și aducând mulțumiri lui Dumnezeu, Domnul nostru, pentru că mi-a dat viață până acum, punându-mi în gând îndreptarea cu harul Său, pe viitor. Pater noster. 62. AL TREILEA EXERCIȚIU ESTE O RELUARE 1 A CELUI DINTÂI ȘI A CELUI DE-AL DOILEA, CU TREI DIALOGURI. După rugăciunea pregătitoare și două introduceri, voi relua cel dintâi și cel de-al doilea exercițiu, însemnând și oprindu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
fieț către Fiul, ca să mi le dobândească șcele trei lucruriț de la Tatăl; iar după aceea, Anima Christi 2. Al treilea dialog, asemenea celui dintâi, șsă fieț către Tatăl, ca Însuși Domnul cel Veșnic să-mi ofere aceleași lucruri, iar apoi Pater noster. 64. AL PATRULEA EXERCIȚIU CONSTĂ ÎN A-L REZUMA PE CEL DE-AL TREILEA. Spun rezumare pentru că înțelegerea, fără a se abate, cugetă cu sârguință la ceea ce a rămas din cele contemplate în exercițiile de dinainte și purtând aceleași

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
aceasta. Și prin aceasta să-I aduc mulțumire pentru că nu m-a lăsat să fac parte din nici una dintre ele punând capăt vieții mele. De asemenea, pentru că până acum a avut mereu atâta milă și îndurare față de mine; închei cu Pater noster. 72. Notă. Primul exercițiu se va face la miezul nopții, cel de-al doilea imediat după trezire, dimineața, al treilea, înainte sau după sfânta liturghie, oricum, să fie înainte de a mânca; al patrulea la ora vesperelor, al cincilea cu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
Și să mă îmbrac cu astfel de gânduri sau cu altele asemenea, în funcție de materia propusă. 75. A treia adăugire. Cu unul sau cu doi pași înainte de locul în care voi contempla sau medita, voi rămâne în picioare vreme de un Pater noster și, cu mintea înălțată, voi lua aminte cum Dumnezeu, Domnul nostru, mă privește etc., și voi face un gest de reverență sau de umilință. 76. A patra adăugire. Voi intra în contemplație când în genunchi, când prosternat la pământ, când

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
la ce trebuie să spun celor trei Persoane dumnezeiești, sau Cuvântului Întrupat, sau Mamei și Stăpânei noastre, cerând în funcție de ceea ce simt, pentru a-L urma și imita mai mult pe Domnul nostru, care tocmai S-a întrupat 2, spunând un Pater noster. 110. CEA DE-A DOUA CONTEMPLAȚIE ESTE CEA A NAȘTERII. Rugăciune. Rugăciunea pregătitoare obișnuită. 111. Prima introducere este istorisirea, șcareț aici va fi cum Stăpâna noastră, însărcinată aproape în luna a noua, după cum se poate medita cu evlavie, a

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
căldură și frig, insulte și ocări, pentru ca să moară pe cruce; și toate acestea pentru mine; apoi, reflectând, să trag vreun folos spiritual 2. 117. Dialog. Să termin cu un dialog, ca și în contemplația de mai înainte, și cu un Pater noster. 118. CEA DE-A TREIA CONTEMPLAȚIE VA FI O RELUARE A CELUI DINTÂI ȘI A CELUI DE-AL DOILEA EXERCIȚIU. După rugăciunea pregătitoare și cele trei introduceri, se vor repeta primul și al doilea exercițiu, oprindu-se mereu asupra

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
pregătitoare și cele trei introduceri, se vor repeta primul și al doilea exercițiu, oprindu-se mereu asupra părților mai importante în care persoana va fi aflat cunoaștere, consolare sau dezolare, adăugându-se de asemenea, la sfârșit, un dialog și un Pater noster. 119. În această reluare, ca și în toate cele care urmează, se va ține aceeași rânduială a exercițiului care se ținea în reluările primei săptămâni, schimbând materia și păstrând forma 1. 120. A PATRA CONTEMPLAȚIE VA FI RELUAREA CELEI

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
să sărut și să ating locurile pe care aceste Persoane pășesc și stau, îngrijindu-mă mereu să trag folos din aceasta. 126. Dialog. Se va încheia cu un dialog, ca în prima și în a doua contemplație, și cu un Pater noster. 127. Prima notă. Trebuie ținut seama că, pentru toată această săptămână și pentru cele următoare, trebuie să citesc doar misterul 1 acelei contemplații pe care o voi face pe dată, astfel încât să nu citesc atunci nici un alt mister decât

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
adăuga un Ave Maria. Al doilea dialog. Să cer același lucru de la Fiul, ca să mi-l dobândească de la Tatăl; apoi adaug Anima Christi. Al treilea dialog. Să cer același lucru de la Tatăl ca să mi-l dăruiască; și să spun un Pater noster. 148. Notă. Acest exercițiu se va face la miezul nopții și, apoi, din nou, dimineața; și se vor face două reluări ale aceluiași exercițiu, la ceasul liturghiei și la ceasul vesperelor, terminând mereu prin cele trei dialoguri: cu Stăpâna

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
Să mă gândesc cum El pătimește toate acestea pentru păcatele mele etc.; și ce trebuie să fac și să pătimesc eu pentru El. 198. Dialog. Să se încheie cu un dialog cu Cristos, Domnul nostru, și la sfârșit cu un Pater noster. 199. Notă. Trebuie luat aminte, după cum s-a spus deja în parte mai sus2, că în dialoguri trebuie vorbit și cerut în funcție de materia propusă, și anume după cum sunt ispitit sau consolat și după cum simt dorința de a avea o

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
Al cincilea punct. Să privesc slujirea de consolare pe care Cristos, Domnul nostru, o împlinește, așa cum prietenii obișnuiesc să-și aducă consolare unii altora. 225. Dialog. Se va încheia cu unul sau mai multe dialoguri, în funcție de materia propusă, și un Pater noster. 226. Prima notă. În contemplațiile care urmează se vor parcurge toate misterele învierii în felul descris mai jos2, până la înălțare inclusiv, de acum înainte păstrând și urmând de-a lungul întregii săptămâni a învierii aceeași formă și orânduială ținute

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
nesfârșita putere de sus; și tot așa, dreptatea, bunătatea, îndurarea, milostivirea etc.; precum din soare coboară razele, din izvoare apele; după aceea să închei, reflectând în mine însumi, după cum s-a spus. Să închei cu un dialog și cu un Pater noster. 238. TREI FELURI DE A SE RUGA, IAR CEL DINTÂI ȘPUNCTȚ ESTE DESPRE PORUNCI 3. Primul fel de a se ruga4 privește cele zece porunci și cele șapte păcate capitale, cele trei facultăți ale sufletului 5 și cele cinci

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
Maiestății Sale dumnezeiești. 241. Pentru primul fel de a mă ruga e de folos să cercetez și să cuget la prima poruncă, în ce fel am păzit-o și unde am greșit, făcând aceasta cât timp s-ar zice trei Pater noster și trei Ave Maria; iar dacă în acest răstimp îmi descopăr niște greșeli, să cer îngăduință și iertare pentru ele și să zic un Pater noster; și în acest fel să se procedeze cu fiecare dintre cele zece porunci

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
păzit-o și unde am greșit, făcând aceasta cât timp s-ar zice trei Pater noster și trei Ave Maria; iar dacă în acest răstimp îmi descopăr niște greșeli, să cer îngăduință și iertare pentru ele și să zic un Pater noster; și în acest fel să se procedeze cu fiecare dintre cele zece porunci. 242. șPrima notă.ț Trebuie adăugat că, atunci când omul ajunge să cugete la vreo poruncă împotriva căreia află că nu obișnuiește să păcătuiască defel, nu este

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
248. Notă. Cine dorește să-L imite în folosirea simțurilor sale pe Cristos, Domnul nostru, să se încredințeze pe sine în rugăciunea pregătitoare Maiestății Sale dumnezeiești; și după ce și-a cercetat fiecare simț în parte, să zică Ave Maria sau Pater noster; iar cine ar dori să o imite în folosirea simțurilor pe Stăpâna noastră, să i se încredințeze în rugăciunea pregătitoare, ca să-i dobândească acest har de la Fiul și Domnul său; și, după ce și-a cercetat fiecare simț în parte

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]