710 matches
-
existența a importante perturbări ale echilibrului acestui ion (Na) la pacienții cu ADPKD. Se afirmă tendință la pierdere de sare în ADPKD și se consideră aceasta ca o caracteristică a bolii. De aici, multitudinea de dileme și discuții în ceea ce privește interpretarea patogeniei HTA secundare din ADPKD și, de asemenea, în ceea ce privește terapia antihipertensivă; s-a crezut atât de mult în valabilitatea acestei teorii, încât se considera ca axiomă interdicția restricției de sare și a terapiei cu diuretice în HTA secundară din ADPKD. Atitudinea
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
periferice a modificat în aceeași măsură valorile TA la hipertensivii și normotensivii ADPKD, neexistând diferențe de sensibilitate între aceștia în ceea ce privește SNV simpatic. Există și alte substanțe care intervin în inițierea HTA secundară ADPKD (15, 16, 17). Cei mai mulți cercetători au abordat patogenia HTA secundare din ADPKD în modul expus mai sus, considerând că inițierea HTA pornește de la secreția crescută de renină, reactivă la ischemia produsă de chiștii renali. în sprijinul acestei idei, au fost considerate ca argumente majore: creșterea rezistenței vasculare renale
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
pacienți cu HTA ADPKD de graniță, deci foarte aproape de perioada de inițiere a HTA, a fost studiat rolul endotelinei și rolul dopaminei. S-a considerat necesar acest lucru datorită faptului că substanțele mai sus menționate au rol deja demonstrat în patogenia HTA atât esențială, cât și secundară unora dintre suferințele parenchimatoase renale. Endotelina este cel mai puternic vasoconstrictor autacoid care influențează local tonusul vascular. Există în cantitate mare și la nivel renal, influențând, se pare, rata de filtrare glomerulară, metabolismul apei
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
perioada respectivă, rinichi de dimensiuni mari și cu numeroși chiști. Pe de altă parte, există pacienți cu ADPKD și rinichi de dimensiuni mari și cu număr mare de chiști care nu dezvoltă HTA. Aceste constatări aduc în discuție faptul că patogenia HTA este diferită între cei tineri și cu rinichi de dimensiuni încă mici și cei la care HTA este inițiată la vârste mai înaintate și în prezența rinichilor deja intens degenerați chistic. Diferența aceasta este foarte probabilă, în special în ceea ce privește
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
nivelul acestora (mai frecvent la valva mitrală decât la tricuspidă); incompetența diastolică a valvelor aortice (eventual, consecutiv unei afectări anulo-ectaziante a rădăcinii aortei). Afectarea poate fi uneori plurivalvulară. S-a semnalat, de asemenea, prezența de mixoame atriale în a căror patogenie pot fi incriminate alterări ale colagenului, constatate de altfel și în cazul celorlalte leziuni cardio-aortice (3). Semnificația prognostică a valvulopatiilor din ADPKD este determinată de consecințele hemodinamice, electrice și infecțioase posibile. Prolapsul valvelor atrio-ventriculare se poate complica, mai ales când
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
în circulația anterioară (9), localizându-se mai frecvent la nivelul sifonului carotidian, arterei sylviene, poligonului lui Willis, arterei cerebeloase superioare. în circa 40% din cazurile la care s-a intervenit pentru anevrism rupt, s-a constatat că anevrismele erau multiple. Patogenia anevrismelor intracraniene Patogenia anevrismelor intracraniene nu este încă elucidată. Cert este că în toate cazurile există o modificare a peretelui arterial, la care se poate adăuga presiunea crescută. Ronkainen incriminează un defect, cantitativ sau calitativ, al colagenului de tip III
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
9), localizându-se mai frecvent la nivelul sifonului carotidian, arterei sylviene, poligonului lui Willis, arterei cerebeloase superioare. în circa 40% din cazurile la care s-a intervenit pentru anevrism rupt, s-a constatat că anevrismele erau multiple. Patogenia anevrismelor intracraniene Patogenia anevrismelor intracraniene nu este încă elucidată. Cert este că în toate cazurile există o modificare a peretelui arterial, la care se poate adăuga presiunea crescută. Ronkainen incriminează un defect, cantitativ sau calitativ, al colagenului de tip III, constituent major al
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
evident faptul că limitarea volumului intraabdominal prin masele renale mărite de volum are un impact negativ asupra eficienței metodei. în plus, creșterea presiunii intraabdominale ar determina apariția unor hernii abdominale, favorizate și de anomaliile țesutului conjunctiv frecvente în ADPKD (vezi patogenia și manifestările extrarenale). în pofida acestor potențiale dezavantaje, 7-10% din totalul bolnavilor cu rinichi polichistic și IRC folosesc ca metodă de supleere dializa peritoneală. Aproximativ 8% din pacienții aflați în programul de dializă peritoneală continuă ambulatorie (DPCA) al Centrului de Dializă
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
cheltuieli importante. -ADPKD este o boală ereditară, cu transmitere autosomal dominantă și risc de recurență la descendenți de 50%. în aceste condiții, un program de depistare precoce și prevenire a manifestărilor și complicațiilor bolii este posibil. -Progresele recente în domeniul patogeniei ADPKD permit înțelegerea mai bună a mecanismelor de formare și creștere a chiștilor, precum și a factorilor ce influențează evoluția bolii spre IRCT. Există o perspectivă reală de a descoperi mijloacele de a frâna/bloca progresia bolii. În aceste condiții, considerăm
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
posibile unele forme de icter deoarece ficatul are o capacitate limitată de procesare a bilirubinei. În funcție de cauzele care provoacă boala și de procentul de bilirubină deversată În sânge se diferențiază mai multe tipuri de icter: hemolitic, mecanic, hepatocelular și cu patogenie mixtă. a. Icterul hemolitic apare datorită unei hemolize crescute, Însoțită de anemie. Creșterea cantității de pigmenți biliari, eliberată din ficat, duce la formarea de calculi din bilirubină la nivelul căilor biliare. Treptat, icterul hemolitic capătă o patogenie mixtă prin adăugarea
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
hepatocelular și cu patogenie mixtă. a. Icterul hemolitic apare datorită unei hemolize crescute, Însoțită de anemie. Creșterea cantității de pigmenți biliari, eliberată din ficat, duce la formarea de calculi din bilirubină la nivelul căilor biliare. Treptat, icterul hemolitic capătă o patogenie mixtă prin adăugarea factorului mecanic și al celui hepatocelular. Secreția crescută de bilirubină are ca urmare creșterea urobilinei și a urobilinogenului din urină. b. Icterul mecanic constă dintr-o obturare a căilor biliare extrahepatice datorită unui obstacol care blochează scurgerea
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
icterul hepatocelular sunt: -icterul infecțios primar, de natură virotică, datorat apariției virusului A sau B (hepatită epidemică virotică); -icterul infecțios secundar În care leziunile ficatului apar după unele Îmbolnăviri grave (pneumonie, malaria, febră recurentă, diferite septicemii, sifilis). d. Icterul cu patogenie mixtă este declanșat În urma acționării mai multor factori patologici, inclusiv toxiinfecțiile alimentare, intoxicațiile cu arsen, fosfor sau alcool, hemolize accentuate și leziuni hepatocelulare. Simptomele icterului se manifestă, În primul rând, prin colorarea În galben a pielii, a ochilor și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
hemoragii digestive superioare, pieloflebită, edeme periferice și dereglarea metabolismului renal al sodiului. În plus, poate fi rezultatul unor factori infecțioși cum ar fi peritonita bacilară și hepatita epidemică, pe substratul unui consum masiv de alcooluri tari. Un rol important În patogenia ascitei Îl are retenția de sodium și apă ca urmare a unei tulburări În metabolismul hidrosalin, cu pierderea capacității de eliminare a sodiului consumat prin alimentație. În unele cazuri, vasele stomacului și ale esofagului se Îngroașă și se dilată dând
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
DZ TIP 1 Mecanismul prin care alelele INS-VNTR influențează riscul de apariție a DZ tip 1 nu este complet elucidat. Interesant însă că acest locus pare a influența expresia a două gene învecinate și care pot avea un rol în patogenia bolii. Este vorba evident de gena insulinei per se și, în plus, de gena IGF2. Astfel, mai multe studii au sugerat că alelele INS-VNTR pot avea un rol în reglarea expresiei genei insulinei (Lucassen et al., 1994; Kennedy et al
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91983_a_92478]
-
cursul dezvoltării fetale. Concentrațiile crescute de proinsulină la nivel timic ar putea contribui la o selecție negativă eficientă a clonelor de limfocite T potențial autoreactive împotriva insulinei. Astfel s-ar putea explica inducerea toleranței imune pentru acest autoantigen cheie în patogenia diabetului și ar putea fi explicat efectul protector al alelelor de clasa a III-a. Dimpotrivă, la subiecții homozigoți pentru alelele de clasa I INS-VNTR, expresia scăzută a insulinei la nivelul celulelor stromale timice ar contribui la o selecție negativă
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91983_a_92478]
-
înclina", κλίνη "pat") avea sensul de "înclinat", iar adj. clinicus indica persoana care vizitează bolnavii la pat (E. Mincu, 2009: 39). Metafora conceptuală "clinician" a suportat modificări radicale din punct de vedere conceptual și formal. Fără a avea legături cu patogenia bolii, lat. diabetes avea inițial, sensul de sifon (tub curbat de trecere a unui lichid la un nivel superior), diabena semnificând "a traversa" (A. Bailly, 1901; Gh. Guțu, 2003). În limbajul medical, metafora conceptuală denumește orice afecțiune caracterizată prin poliurie
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
al., 1995), unii dintre gemeni putând dezvolta boală la mai mult de 30 de ani distanță unul de celălalt. Rata de concordanță scăzută, precum și diferența mare între vârstă la care gemenii identici dezvolta boală susțin intervenția unei componente non-genetice în patogenia DZ tip 1. Un alt argument pentru intervenția factorilor de mediu este reprezentat de creșterea incidentei bolii înregistrată în acest secol. Este puțin probabil că explicația creșterii marcate a incidenței DZ tip 1 să fie reprezentată de o modificare a
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
pacienților decedați în comă diabetica inaugurală (Champsaur et al., 1982; Yoon et al., 1979). Trebuie menționat totuși că apariția simptomatologiei bolii (decompensarea metabolica acută) în urma unui episod infecțios (viral sau bacterian) nu are nici o legătură cu declanșarea procesului autoimun caracteristic patogeniei DZ tip 1. Astăzi, se știe că perioada preclinica a DZ de tip 1 este lungă, de ordinul lunilor sau chiar anilor. De aceea, relația stabilită între apariția diabetului de tip 1 și unele infecții virale recente (parotidita, rubeola, mononucleoza
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
fost descrise ca fiind asociate cu DZ tip 1, atât la om, cât și la diferite specii animale. Redam în tabelul 2.1 principalele virusuri asociate cu DZ tip 1 la om. Dintre virusurile menționate, cele mai multe date privind intervenția în patogenia DZ tip 1 sunt legate de grupul Enterovirusurilor (și în particular a virusurilor Coxsackie B). Argumentele vin atât din datele experimentale de la animale, cât și din studii la om. Astfel, recent (Gerling et al., 1991) s-a arătat că tulpina
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
Totuși, introducerea în practică a vaccinurilor anti-rubeolice face din acest virus un candidat puțin probabil pentru patogeneza DZ tip 1 în viitor. Menționam în final că datele actuale privind intervenția virusurilor (în special a enterovirusurilor) ca factor de mediu în patogenia DZ tip 1 sunt totuși, cel putin deocamdată, inconcludente, astfel încât prof. Edwin Gale, editorul șef al revistei Diabetologia poate susține într-un editorial din 2004 că dovezile în sprijinul ipotezei virale sunt în cel mai bun caz circumstanțiale (Gale și
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
oameni, expunerea repetată la compuși N-nitrozo să acționeze similar cu dozele mici și repetate de streptozotocin, promovând insulița și apariția DZ tip 1. Toate cele de mai sus au stat la baza elaborării ipotezei intervenției nitraților, nitriților și nitrozaminelor în patogenia DZ tip 1 la om. Este dovedit faptul că la oameni, în tractul digestiv, nitrații sunt reduși la nitriți sub acțiunea florei intestinale, ulterior formându-se compuși N-nitrozo (nitrozamine și nitrozamide) prin procese de nitrozilare (Leach et al., 1987). Astfel
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
distrugerea celulelor β este reprezentat de lipsă de eficacitate a metodelor de imunoterapie îndreptate împotriva răspunsului imun umoral (plasmafereză sau terapie cu anticorpi anti- imunoglobuline) în prevenirea DZ tip 1 (Ludvigsson et al., 1983). Indiferent de rolul autoanticorpilor anti-β-celulari în patogenia DZ tip 1, detectarea anticorpilor în ser are o semnificație diagnostica și prognostica importantă: prezenta și titrul ICĂ, precum și IAA, GADA, IA-2A sunt predictori pentru apariția DZ de tip 1 la subiecții aflați la risc (rudele pacienților diabetici, subiecții cu
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
asupra acțiunii vasculare a insulinei”, 32 pagini (10). 1911 - N. Paulescu publică în „Annales de Biologie” din Paris (vol. I, p. 228) prima din seria lucrărilor sale dedicate originii glicogenului hepatic, continuate până în 1920. Aceste studii vizau, în esență, cunoașterea patogeniei diabetului (9, 10). 1913 - La Spitalul „Betleem” din București (St. Vincent de Paul), pe actualul teritoriu al Institutului de Endocrinologie, N. Paulescu deschide un serviciu medical de consultații, în special pentru pacienții diabetici. În lecția de deschidere susținută pe 12
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]
-
este chiar mai mare decât al celor nediabetici în urma acestei opțiuni terapeutice, așa cum arată studiul ISIS-2 (19). Totuși din punct de vedere al mortalității pe termen scurt și lung, prognosticul este mai sever, ținând de constelația de factori implicați în patogenia și progresia bolii coronariene. Tabloul clinic atipic și distanța în timp până la prezentarea pacienților la medic fac de multe ori greu de aproximat ora debutului infarctului și deci, pot interfera cu decizia de a utiliza tromboliticele. Aceasta nu ar trebui
Tratat de diabet Paulescu by Sorin Ioacără, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92253_a_92748]
-
urmează ne vom referi la funcția endotelială în general, menționând că multe din verigile patogenetice ale complicațiilor cronice (stresul oxidativ și tulburările lipidice, de exemplu, care vor fi detaliate în alte capitole) își exercită efectele negative prin intermediul endoteliului vascular. Evident, patogenia nefropatiei diabetice și a retinopatiei diabetice sunt strâns legate de alterările vasculare din rinichi sau circulația retiniană. Particularitățile lor patogenetice vor fi tratate la capitolele respective. Istoria modernă a „biologiei endoteliale“ a fost impulsionată în 1980 de un studiu farmacologic
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92216_a_92711]