1,557 matches
-
acum) poezia lui ar fi câștigat în curăție; că și-ar fi pus invențiunea în teoreme și perfecțiunea în versuri; că, în sfârșit (cum s-a mai spus), Byron neexilat, membru al Camerei Lorzilor, ne-ar fi scutit de mult patos oratoric și fericit cu o poezie mai scurtă? Știu, mă vei destitui (de myrth, de zeu, de liră, cum am spus într-o oră slabă), dar dau drumul cuvântului, cu cinism. Socotesc pe Jean Moréas drept primul poet francez (mai
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
aveau un aer blând,copilăresc, căci le plăcea,spre zările albastre, să se avânte într-un zbor firesc. Și te iubeam cu-atâta pasiune ! Râdeam când flori din tine culegeam. Și de vedeam în ochi tăi,minune, vreo lacrimă, cu patos o sorbeam. Au fost atâtea zile minunate pe care le-am trăit mereu intens, cu inimi de dorinți înflăcărate și visuri ce aveau mereu alt sens. Cât te-am iubit o știe infinitul, căci pân’ la el iubirea-mi ajungea
STEA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364291_a_365620]
-
despre mișcarea scenica și coregrafie. Laudele se cuvin desigur, actorilor amatori care au făcut cu bine față ritmului strâns al momentelor coregrafice și au încearcat să-și depășească limitele. Un alt merit care se atribuie acestora este însușirea personajelor și patosul cu care și-au interpretat rolurile. Distribuția al fost următoarea: Claudiu Belonț, Irina Pegler, Constantin Pucu-Roșu, Delia Giurgiu, Dragoș Radu, Lăură Axinte Iugan, Alex Stan, Alexandru Giurgiu, Calina Tătaru, Sabina Giurgiu, Lavinia Macoviciuc, Dana Gascu și Mariana Popa. Lumini și
O PIESA DE TEATRU ROMANEASCA FACE VALURI IN NOUA ZEELANDA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364300_a_365629]
-
Este uluitor câtă bucurie poate aduce în inima unui om un astfel de moment. Chipuri senine, veselie, amintiri și voie bună, aceasta a fost atmosferă ce s-a creat după spectacol. Fiecare românaș prezent acolo era dornic să povestească cu patos și nostalgie despre meleagurile natale, despre părinți și strămoși, despre satul, sau curtea de la țară... Făcea această cu toata ființă să, refulând parcă din interior un dor de mult stăpânit pe care acum prinseseră momentul oportun să-l elibereze și
O PIESA DE TEATRU ROMANEASCA FACE VALURI IN NOUA ZEELANDA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364300_a_365629]
-
Mă aflu în fața unei cărți contemporane al cărui autor - acest maramureșan, (pe care l-am cunoscut personal în anul 2011 în București - Biblioteca Metropolitană M. Sadoveanu, la o ședință de cenaclu literar, unde a vorbit dumnezeește ) își varsă năduful cu patos fiind consternat în fața ,, timpurilor,, și a ,, vremurilor,, pe care le trăim vrând sau mai mult nevrând ( cu obligativitate) în spațiul nostru mioritic. Trăim într-o epocă de adânc dezechilibru spiritual și moral, epocă în care mulți creștini ortodocși sunt ca
,,AVOCAŢII CERULUI ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364414_a_365743]
-
grăbit Și privește cum copilul Prin păduri s-a ratăcit. Doar zburdalnic, mititica Își mai netezește părul, Să alunge depărtarea În care se-ascunde dorul. Când sub trestia cea lină, Stau pe foile de mure... Și iși spun povești cu patos, El sărutul vrea să-i fure. Iar cănd noaptea lin coboară Și se sprijină pe luna, Floarea albastră nu mai moare, Eminescu o încunună. Chiar de-n zbor trecut-au anii, Poezia lui e vie Ca o flacără nestinsă, Ce
EMINESCU NEMURITOR de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363805_a_365134]
-
reîncolțit în cărți ce vor urma! Se numește "Fărâme de suflet". Eu cred, însă că nu este o reansamblare a fărâmelor de suflet, ci poetica unui suflet suplu, nuanțat în anvergura unei sinteze a iubirii și trăirii tumultoase armonizate cu patosul umanist al dragostei care nu are nicio justificare singură, ci decurge mereu în noi și aceleași trăiri, în alta și aceeași dragoste! (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Carmen Simion. Metafore de reîncolțit pentru cărți ce vor
CARMEN SIMION. METAFORE DE REÎNCOLŢIT PENTRU CĂRŢI CE VOR URMA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363809_a_365138]
-
năsăudean, odinioară, bătrânii recitau din Coșbuc fără a cunoaște paternitatea poeziilor - consfințind, astfel, intrarea în folclor a clasicului ardelean - l-a provocat pe Romulus Berceni să vorbească despre nestematele creațiilor literare orale ale poporului nostru, după care a recitat, cu patos și arta scenica o minunată balada populară. După schița de portret pe care Voichița Pălăcean-Vereș a făcut-o grupului de intelectuali veniți de la Năsăud, Lucreția Mititean a mulțumit clujenilor pentru invitația făcută și pentru căldură cu care au fost primiți
REUNIUNE FESTIVĂ LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI , ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363987_a_365316]
-
boxe zdrențuite, face să se audă muzica românească. Și pentru că tinerii șantieriști nu se îndeamnă la joc este adus în rezervă și un viorist bun și cu voce. Reprezentantul de la regiune vrea un concurs de dans. Un tangou, interpretat cu patos de viorist, pare să mă îndemne la dans. Secretarul U.T.C. dansează țeapăn cu pontatoarea, nou venită pe șantier, la recomandarea unor tovarăși de la organizația județeană. Se dorește ca dansul lor să fie un bun exemplu pentru ceilalți. Au privirile
GHEORGHE NEAGU [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
boxe zdrențuite, face să se audă muzica românească. Și pentru că tinerii șantieriști nu se îndeamnă la joc este adus în rezervă și un viorist bun și cu voce. Reprezentantul de la regiune vrea un concurs de dans. Un tangou, interpretat cu patos de viorist, pare să mă îndemne la dans. Secretarul U.T.C. dansează țeapăn cu pontatoarea, nou venită pe șantier, la recomandarea unor tovarăși de la organizația județeană. Se dorește ca dansul lor să fie un bun exemplu pentru ceilalți. Au privirile
GHEORGHE NEAGU [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
pragul dimineții Prinzând cerul în suflet cu brațele deschise. Și-atunci cu luna nouă ne-om încălzi la soare Și în altarul nopții cuminți vom zăbovi Vom rupe spinii sorții legați la cingătoare Și-n dansul nou de ape cu patos ne-om iubi. Referință Bibliografică: Mai strigă-mă o clipă / Manuela Cerasela Jerlăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2202, Anul VII, 10 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Manuela Cerasela Jerlăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
MAI STRIGĂ-MĂ O CLIPĂ de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362898_a_364227]
-
oară, Maria Tănase este acuzată de colaborare cu rețeaua de spionaj britanică. Istoricii susțin că Maria Tănase era în particular o persoană deosebită, cu simțul umorului, dar și o împătimita a discuțiilor. „Era o persoană dezinvolta și vorbea cu mult patos, nu îi lipseau din limbaj nici înjurăturile pe care le folosea adesea, cu toate că se perinda în cele mai înalte cercuri cosmopolite ale Bucureștiului”, explică istoricul Dan Falcan. Marea Dragoste, Brâncuși Vizite frecvente din Franța și America o transformă într-o
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
îmi aduc la ureche vuietul mării. Cânți într-un anume fel dragostea dobrogeană. E altfel ea, față de cea moldovenească, ardelenească, oltenească...? În Dobrogea se cântă altfel decât în alte zone: în Teleorman dragostea se cântă „în draci”, tumultos, cu mult patos, de pildă, pe când dragostea dobrogeană este una mult mai adâncă, nu atât de zbuciumată, mai timbrată, mai curată, mai adâncă și profundă...! (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Ștefan Vlad, nufărul Dobrogei. Mitul florii de nufăr. / Aurel
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
portretul moșului: „Și de-acolo știe Moșul, / Că-i șiret el, lucru mare”. Din cauza stânjenelii create de primele încercări eșuate, toți cei de față, copii și părinți, m-au ascultat cu mare atenție. Și versurile pline de credință spuse cu patos și inimă de un copil care nu cunoștea spaima de comuniști i-a impresionat și i-a bucurat, pentru că, de fapt, dădeau glas și simțirii unora dintre ei. Spun unora, pentru că la câteva zile, am avut în casă o mică
CRĂCIUNUL COPIILOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363565_a_364894]
-
întră!”. Ușa era descuiată, și Norman păși în fostul lui templu al iubirii pe vârful picioarelor, cu un geamantan aproape gol și aștepta ca femeia, așezată pe jos și privind la televizor, să sară-n picioare, să-l întâmpine cu patosul de altădată, să-i sară la piept și să-l acopere cu sărutări fierbinți, nedorind să întrebe absolut nimic. Ea însă nu-i dădu nicio atenție, continuă să privească filmul, absorbită până la uitare de sine. Desigur nici nu găsea de
LORDUL VAGABOND de HARRY ROSS în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362283_a_363612]
-
gândului -întoarcere în sus prin ... Cuvânt ! Căderea-n mucigai - creșterea beatitudinii, că de-acolo se hrănește ce-i dorit și curat, întru purificare. Și-atunci, dintr-o noapte lungă, fie-ne trezirea-n faptul dimineții, lacrima care ... susține nufărul - hrană patosului căinței noastre ! Să nu hulim ... Cuvântul, El zidește ! 9 feb 2015 Mara Emerraldi Referință Bibliografică: CUVÂNTUL CE ZIDEȘTE / Mara Emerraldi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1866, Anul VI, 09 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mara Emerraldi : Toate
CUVÂNTUL CE ZIDEŞTE de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362416_a_363745]
-
plâns și n-am scâncit, necontenit am fost un nou avânt. Am vrut să fiu altfel decât acei ce-n anii mei însămânțau pustiu. Nu am vărsat o lacrimă-n zadar, ci iar și iar zâmbind m-am avântat. Un patos cald mi-am zugrăvit pe chip când în nisip eram pus să mă scald. Și râsul meu din bucurii cernut s-a prefăcut în splendid curcubeu. Și-am ars intens știind că orișicând în orice gând voi avea țel și
ŞI-AM ARS INTENS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/361040_a_362369]
-
inconfundabile a umanității universale: „Ai băut din izvorul uitării /și ai crezut că ai să scapi de tainele/ și tainițele memoriei,/ fără să-ți pese de vârtejul destinului / ce-ți conduce / eterna întoarcere, / naștere / și renaștere, / până la iertarea păcatelor“. Și patosul declarativ din „Răzvrătirea lacrimilor” polarizează eidetic imaginația geneticii umane cu elementele lumii minerale: „Am pătruns în miezul cristalului / ca-ntr-o eternitate./ Suprafața sticlei - ca bolta cerului - / ascundea în ea minuscula mea lume / într-un întreg univers. Dar n-am
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
vizau sondarea trăirilor profunde sedimentate în adâncurile omenescului universalizat. Mare iubitor de istorie națională și tradiție a simțit ca sacră îndatorire de suflet imortalizarea chipurilor unor vajnici înaintași, instituiți în fortifiante repere existențiale. Le-a intuit și etalat măreția, demnitatea, patosul, jertfa. Prin ancorarea de stătui în frecventate spații publice a completat ambianța cu înțeleapta veghere a suverane duhuri ocrotitoare. A fost, de asemenea, preocupat de furnizarea unor soluții formale de amplă respirație epică pentru transpunerea unor compoziții animate de un
SCULPTORUL CORNEL DURGHEU ŞI IDENTITATEA NAŢIONALĂ de NEGOIŢĂ LĂPTOIU în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363223_a_364552]
-
domnul Togănel Francu, alintat Dodonel, dând aprobator din cap. De fapt, domnia sa fiind director de bancă, nu se putea gândi decât la cifra de profit, așa că nu auzea nimic din ceea ce mai tânăra sa soție, doamna Cleo, rostea cu atâta patos. În fond era, fără să-și dea seama, un înțelept! Cine ar putea schimba ideile unei soții!? Și dacă tot nu o poți face, atunci de ce să nu ai o căsnicie liniștită așa cum domnul Francu avea de aproape două zeci
EXCURSIA DE DOCUMNETARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368422_a_369751]
-
demult și că nici acum am convingerea că nu ar fi aprobat cu nici un chip relația noastră. Din iubire și din superficialitate, m-am încrezut cu toată ființa mea în noul Marco și uite, cât am greșit! Desire vorbea cu patos și lacrimile îi împăienjeneau din belșug ochii învinețiți și plini de suferință. Părea că nu putea opri deloc suspinele dureroase ce îi scuturau făptura și îi provocau iar acele spasme dureroase în locul de sub sân, judecând după crispările de durere, când
PETRECERE NEFASTĂ(4) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368498_a_369827]
-
lăudărosul “comunică’’ din top în detrimentrul lui, deoarece el necomunicând direct cu altcineva și chiar nici cu sine, nu ajunge să aibe un minim de satisfacție măcar din asta, e mereu întors pe dos, desigur cu excepția momentului când vorbește cu patos despre sine (egoistic). Iar, din ce s-a lăudat dacă nu e adevărat, sau și mai rău dacă este să creadă singur ce a mințit... Cine e el cel mai și cel mai, cum de poate spune altcineva altceva (?) chiar
COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367771_a_369100]
-
plâns și n-am scâncit, necontenit am fost un nou avânt. Am vrut să fiu altfel decât acei ce-n anii mei însămânțau pustiu. Nu am vărsat o lacrimă-n zadar, ci iar și iar zâmbind m-am avântat. Un patos cald mi-am zugrăvit pe chip când în nisip eram pus să mă scald. Și râsul meu din bucurii cernut s-a prefăcut în splendid curcubeu. Și-am ars intens știind că orișicând în orice gând voi avea țel și
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368005_a_369334]
-
vâltoarea vieții, dovedindu-se un vajnic înotător prin apele vijelioase ale unor timpuri mereu în schimbare. Trece rapid și sigur, ca un precoce, dar temerar căpitan de cursă lungă, prin Liceul Mircea cel Bătrân din Constanța, aruncându-se, cu pasiune, patos și luciditate, în nobila, dar dura profesie de jurnalist. La vârsta când mulți dintre colegii de generație traversau hiatusul îndoielii, al nehotărârii și încremenirii în întrebarea: Oare eu încotro să o iau, unde să mă duc?!, Corneliu Leu se avântă
CORNELIU LEU – LEONIN, ARGINTUL VIU de DAN LUPAŞCU în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366783_a_368112]
-
Până la urmă, și felul cum evoluează realitatea economică, ținând cont că suntem conectați deja la spațiul Uniunii Europene, contează foarte mult. - Sunt unul dintre cei care crede, fără sfială, că spațiul românesc ascunde nenumărate comori spirituale. Nu trebuie să nesocotim patosul vieții care, de-a lungul istoriei, le-a scos la iveală! Sunt frumuseți tocmite parcă în cer, mai înainte de-a fi zidite pe pământul moldav, transilvănean sau valah: Putna lui Ștefan Cel Mare și Sfânt (atât de frumos înflorită
MIHAIL NEAMTU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366796_a_368125]