631 matches
-
Feminist theory: The private and the public”, în Gould, Carol (coord.), Beyond Domination (New Feminist Perspectives Series), Rowman & Littlefield Publishers Inc., New Jersey, 1989. Nicolescu-Quintus, Valentin; Pircă, Radu A., „Femeia în gândirea naționalistă românească”, în Bucur, Maria; Miroiu, Mihaela (coord.), Patriarhat și emancipare în istoria gândirii politice românești, Editura Polirom, Iași, 2002. Okin, Susan Moller, Justice, Gender and the Family, Basic Books Inc., New York, 1989. Participarea femeilor în politică, 2003, www.gallup.ro/romana/poll ro/ releases ro/pr030721 ro/pr030721 ro.htm. Pasti, Vladimir
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
caracterizată prin atitudinea conservatoare față de familie, încercarea de a controla strict comportamentul reproductiv și sexual, mai ales pe cel al femeilor, și de a impune ca toți indivizii să fie „judecați” după normele eticii comuniste sunt destul de direct ancorate în „patriarhatul rural”1 (Pasti, 2003, p. 187). Alexandru Drăghici, membru al Comitetului Executiv al CC al PCR, identifică explicit sursele atitudinii conservator-rurale care stă la baza deciziei de a modifica legislația ce permitea avortul la cerere în România: Fiecare dintre noi
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
de a se comporta așa cum sunt (feminin sau altfel) să fie mai mare, pentru că nu mai sunt marginalizate” (Popescu, 2004, p. 281). În România, femeile intrate în politică au adoptat modele comportamentale bărbătești, respectiv, pe lângă ideologia politică, au adoptat și patriarhatul drept supraideologie. Atitudinile și valorile politicilor promovate au fost masculinizate 1. Chiar în ciuda acestor „împrumuturi”, femeile sunt cu greu acceptate (mai curând tolerate) în politica românească, după cum afirmă și Rodica Stănoiu: „Viața la Senat: domnii colegi nu ne salută, iar
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
România ă despre politici protective și interese de gentc "Parlamentarele din România ă despre politici protective Și interese de gen" Doina Tănase, Adrian Gabriel Moșneag A devenit deja un truism afirmația că democrația postcomunistă din România are printre caracteristicile fundamentale patriarhatul, vizibil la toate nivelurile societății prin atitudini și comportamente care statuează inferioritatea femeilor. De la intelectuala vorbă de duh „femeia nu este om” (Bock, 2002) la mai plasticul „bărbatul este capul familiei”, de la fetița din reclame care învață de mică să
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
principal for de dezbatere al problemelor țării, Parlamentul, reprezentanții cetățenilor și ai cetățenelor sunt datori să acționeze ca o avangardă a societății românești, să promoveze un nou tip de gândire și un nou tip de comportament. Așadar, din perspectiva combaterii patriarhatului, Parlamentul ar trebui să reprezinte în egală măsură și interesele femeilor, și pe cele ale bărbaților. O întrebare care se regăsește în lucrările de știință politică în legătură cu interesele femeilor este dacă această segregare la nivelul intereselor ar trebui să fie
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
arondat comisiei din care face parte, respectiv Comisia pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională. În concluzie, interesele de gen nu sunt o trăsătură definitorie sau vizibilă a activității parlamentarelor de orientare liberală, chiar dacă, așa cum argumentează Mihaela Miroiu, ieșirea din patriarhat ar avea mai degrabă nevoie de o asociere cu liberalismul (Miroiu, 2004, p. 278). În același timp însă, ambele parlamentare reprezintă prototipul politicianului activ și eficient, indiferent de sex, servind astfel drept model și pentru capacitarea altor femei, cărora nu
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
de gen, iar în al doilea rând adepte ale unei viziuni asupra femeilor care glorifică maternitatea. Chiar dacă au avut propuneri legislative prin care răspundeau anumitor nevoi ale femeilor, nu au venit cu inițiative care să stimuleze pe termen lung eliminarea patriarhatului. Dubla minoritate Am lăsat pentru final analiza activității în Parlament a reprezentantelor minorităților naționale, care sunt de două ori o minoritate, dat fiind faptul că sunt și femei. În perioada 2000-2004 au fost cinci femei reprezentând minorități naționale în Parlamentul
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
atât prin activitatea lor redusă în general, cât și prin prioritatea stabilită în promovarea intereselor celuilalt grup minoritar din care fac parte. Concluzii Au reprezentat femeile din Parlament interesele de gen ale femeilor din România? Au acționat ele pentru eliminarea patriarhatului din societatea românească? Acestea sunt întrebările cu care am pornit la drum atunci când am început acest studiu. Potrivit analizei parcurse, există motive să credem că putem oferi și răspunsuri. Așa puține la număr cum au fost, parlamentarele trebuie admirate pentru că
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
politic al acestora, care se perpetuează și nu fac altceva decât să stopeze procesul de modernizare al României. Bibliografietc "Bibliografie" Bock, Gisela, Femeia în istoria Europei. Din Evul Mediu până în zilele noastre, Editura Polirom, Iași, 2002. Bucur, Maria; Miroiu, Mihaela, Patriarhat și emancipare în istoria gândirii politice românești, Editura Polirom, Iași, 2002. Gal, Susan; Kligman, Gail (coord.), Politicile de gen în perioada postsocialistă, Editura Polirom, Iași, 2003. Miroiu, Mihaela, Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, Iași, 2004. Molyneux, Maxine
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
femeia este centrul vieții sociale și nucleul familiei, organizația juridică primitivă întemeindu-se pe legătura de sânge. Mai târziu, tatăl devine capul familiei, putându-se afirma că, "ordinea evoluției ar fi deci reprezentată de aceste trei faze succesive: hoarda, matriarhat, patriarhat"3. I.2. Definiția familiei Familia este o "formă de relații sociale dintre oamenii legați între ei prin căsătorie sau rudenie, având funcția de a ocroti și proteja pe copil", pe baza unui parteneriat între familie și stat. Familiei îi
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
argumente și încorporarea lor într-un cadru românesc, poate și multiculturalist. Cât de adecvat este poststructuralismul radical al lui xe "Butler"Butler care propune o construcție individuală a identității în contextul social, cultural, politic românesc, diferit de cel vestic? Între patriarhatul românesc și cel vestic există diferențe semnalate deja de analize autohtone (xe "Miroiu"Miroiu, Ștefănescu, 2001). Noi abia acum experimentăm patriarhatul modern, în sens occidental, adică dependența economică și de status a femeilor de bărbați. Consider că natura dezbaterilor privind
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
Butler care propune o construcție individuală a identității în contextul social, cultural, politic românesc, diferit de cel vestic? Între patriarhatul românesc și cel vestic există diferențe semnalate deja de analize autohtone (xe "Miroiu"Miroiu, Ștefănescu, 2001). Noi abia acum experimentăm patriarhatul modern, în sens occidental, adică dependența economică și de status a femeilor de bărbați. Consider că natura dezbaterilor privind existența unor interese comune sau diferite (parțial sau total) depinde de „realitatea practică” în care indivizii își desfășoară existența. În continuare
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
omogenității” (xe "Molyneux"Molyneux, 2003). Așadar, există categorii de interese care pot fi conturate în urma determinării acelor cauze ce împiedică femeile să beneficieze de șanse egale cu bărbații (sau care, folosind limbajul feminismului socialist, determină oprimarea femeilor ori mențin dominația patriarhatului, în termenii feminismului radical), dar numai în condițiile în care se va ține cont și de alți factori, precum etnie, clasă etc. Maxine Molyneux propune să departajăm interesele în câteva categorii: interese ale femeilor, interese strategice de gen și interese
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
Româniatc "Interese politice de gen/sex în România" Parcurgând pozițiile teoretice anterioare, este întru câtva firesc să ne întrebăm dacă ele sunt adecvate în condițiile în care analizele și cercetările autohtone asupra statusului femeilor și al bărbaților semnalează diferențe între patriarhatul românesc și cel vestic. Cu alte cuvinte: este relevant de unde „provin” modelele teoretice sau sursele de finanțare în cazul derulării unor programe adresate egalității de gen (xe "Miroiu"Miroiu, 2004; xe "Miroiu"Miroiu, 2001). În România există diferențe între statusul
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
familie, discriminările de gen în profesii și în politică” sunt cauze care îngreunează drumul femeilor către autonomie, posibilitatea femeilor și a bărbaților de a fi parteneri și competitori egali, precum și posibilitatea primelor de a se dezvolta „în afara limitelor impuse de patriarhat” (xe "Miroiu"Miroiu, 2004, pp. 27,39). Pentru Mihaela xe "Miroiu"Miroiu, ca și pentru Anne xe "Phillips"Phillips, importante sunt diferențele dintre femei, dar fundamentale sunt cele dintre femei și bărbați, din motivele pe care le-am văzut deja
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
tratat ca inferior, femeile din grupul respectiv sunt discriminate și pentru că sunt femei” (xe "Miroiu"Miroiu, 2004, p. 49). Așadar, potrivit Mihaelei xe "Miroiu"Miroiu, sexismul este parte componentă a fiecărui grup, indiferent de etnie, rasă etc. și, în ciuda transformărilor, patriarhatul a rămas intact și„este mai vechi și mai universal decât rasismul, șovinismul, clasismul”. Pentru mai multă claritate, voi cita următorul fragment: „Ne-am obișnuit cu ordine în intoleranța religioasă, dar indiferent de grupul care suferă discriminări: rasial, etnic, religios
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
salariale, veniturile mai ridicate și accesul la capital), Mihaela xe "Miroiu"Miroiu accentuează caracterul actual divergent al intereselor politice ale femeilor și ale bărbaților. Coroborez aceste idei cu faptul că se pot identifica anumite categorii de interese în funcție de tipul de patriarhat în care se găsesc femeile sau anumite categorii de femei, utilizând ceea ce Anna xe "Jónasdóttir"Jónasdóttir numea a fi latura formală: inter esse. Din caracterizarea patriarhatului țărănesc, interesele se reflectă mai ales în respectarea drepturilor: acces la educație, pe piața
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
idei cu faptul că se pot identifica anumite categorii de interese în funcție de tipul de patriarhat în care se găsesc femeile sau anumite categorii de femei, utilizând ceea ce Anna xe "Jónasdóttir"Jónasdóttir numea a fi latura formală: inter esse. Din caracterizarea patriarhatului țărănesc, interesele se reflectă mai ales în respectarea drepturilor: acces la educație, pe piața forței de muncă, măsuri de combatere a violenței împotriva femeilor. În patriarhatul „de stat”, interesele femeilor privesc plata egală pentru muncă de valoare comparabilă, bugetarea corespunzătoare
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
ceea ce Anna xe "Jónasdóttir"Jónasdóttir numea a fi latura formală: inter esse. Din caracterizarea patriarhatului țărănesc, interesele se reflectă mai ales în respectarea drepturilor: acces la educație, pe piața forței de muncă, măsuri de combatere a violenței împotriva femeilor. În patriarhatul „de stat”, interesele femeilor privesc plata egală pentru muncă de valoare comparabilă, bugetarea corespunzătoare în funcție de utilitatea muncii, iar în patriarhatul capitalist, interesele se leagă de eliminarea blocajelor care împiedică „accesul femeilor la deținerea și managementul capitalului” (xe "Miroiu"Miroiu, 2004
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
ales în respectarea drepturilor: acces la educație, pe piața forței de muncă, măsuri de combatere a violenței împotriva femeilor. În patriarhatul „de stat”, interesele femeilor privesc plata egală pentru muncă de valoare comparabilă, bugetarea corespunzătoare în funcție de utilitatea muncii, iar în patriarhatul capitalist, interesele se leagă de eliminarea blocajelor care împiedică „accesul femeilor la deținerea și managementul capitalului” (xe "Miroiu"Miroiu, 2004, p. 239). Mihaela xe "Miroiu"Miroiu se ocupă de conținutul intereselor, nu de teoretizarea conceptului în sine. Modul în care
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
se pot ocupa de politică și pot participa la decizii în mai mare măsură decât femeile, sunt deserviți de femei (xe "Pasti"Pasti, 2003, p. 231). Problemele cu care se confruntă femeile sunt de mai multe feluri, în funcție de forma de patriarhat cu care acesteasunt asociate. Consider că utilitatea demersului lui xe "Pasti"Pasti o constituie tocmai identificarea acestor forme diverse pe care le ia patriarhatul și accentul pus de acesta pe contestări „specifice”, în sensul contestării tipurilor de inegalități „la ele
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
p. 231). Problemele cu care se confruntă femeile sunt de mai multe feluri, în funcție de forma de patriarhat cu care acesteasunt asociate. Consider că utilitatea demersului lui xe "Pasti"Pasti o constituie tocmai identificarea acestor forme diverse pe care le ia patriarhatul și accentul pus de acesta pe contestări „specifice”, în sensul contestării tipurilor de inegalități „la ele acasă”. Patriarhatul își are fundamentul în familie, gospodărie, spațiul public sau politică (xe "Miroiu"xe "Băluță"Băluță, 2006; Miroiu, 2004; xe "Popescu"Popescu, 2004
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
care acesteasunt asociate. Consider că utilitatea demersului lui xe "Pasti"Pasti o constituie tocmai identificarea acestor forme diverse pe care le ia patriarhatul și accentul pus de acesta pe contestări „specifice”, în sensul contestării tipurilor de inegalități „la ele acasă”. Patriarhatul își are fundamentul în familie, gospodărie, spațiul public sau politică (xe "Miroiu"xe "Băluță"Băluță, 2006; Miroiu, 2004; xe "Popescu"Popescu, 2004), societatea civilă (Grunberg, 2004), economie (xe "Miroiu"Miroiu, 2004xe "Pasti"; Pasti, 2003), fiecare având mecanisme proprii de distribuție
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
Molyneux"Molyneux, care susține că, în urma identificării cauzelor subordonării femeilor, se pot deduce interesele acestora, însă dificultatea rezultă (așa cum am mai precizat) din explicațiile multicauzale ale acesteia. A doua strategie propusă și recomandată de xe "Pasti"Pasti „lovește în inima patriarhatului” (potrivit acestuia), deoarece „pornește de la realitatea constatată empiric că, înainte de a se manifesta în forme sofisticate în interiorul relațiilor sociale proprii unui tip de societate, patriarhatul se manifestă în câteva structuri elementare, pe care, apoi, le păstrează, și relațiile sociale specifice
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
ale acesteia. A doua strategie propusă și recomandată de xe "Pasti"Pasti „lovește în inima patriarhatului” (potrivit acestuia), deoarece „pornește de la realitatea constatată empiric că, înainte de a se manifesta în forme sofisticate în interiorul relațiilor sociale proprii unui tip de societate, patriarhatul se manifestă în câteva structuri elementare, pe care, apoi, le păstrează, și relațiile sociale specifice fiecărei societăți în parte” (xe "Pasti"Pasti, 2003, p. 242). Patru sunt aceste structuri: relațiile interpersonale, sexuale, de familie, în gospodărie. Pentru echilibrarea balanței care
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]