28,539 matches
-
piese scrise. lista şi semnăturile proiectanţilor. memoriu ce va conține: date generale - descrierea construcţiei care urmează să fie desfiinţată: scurt istoric: anul edificării, meşteri cunoscuţi, alte date caracteristice; descrierea structurii, a materialelor constituente, a stilului arhitectonic; menţionarea şi descrierea elementelor patrimoniale sau decorative care urmează a se preleva; fotografii color - format 9 x 12 cm - ale tuturor faţadelor, iar acolo unde este cazul se vor prezenta desfăşurări rezultate din asamblarea mai multor fotografii; descrierea lucrărilor care fac obiectul proiectului pentru autorizarea
PROCEDURĂ din 28 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253698]
-
piese scrise. lista şi semnăturile proiectanţilor. memoriu ce va conține: date generale - descrierea construcţiei care urmează să fie desfiinţată: scurt istoric: anul edificării, meşteri cunoscuţi, alte date caracteristice; descrierea structurii, a materialelor constituente, a stilului arhitectonic; menţionarea şi descrierea elementelor patrimoniale sau decorative care urmează a se preleva; fotografii color - format 9 x 12 cm - ale tuturor faţadelor, iar acolo unde este cazul se vor prezenta desfăşurări rezultate din asamblarea mai multor fotografii; descrierea lucrărilor care fac obiectul proiectului pentru autorizarea
PROCEDURĂ din 28 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253700]
-
2022. Capitolul I Dispoziții generale Articolul 1 (1) Colegiul Medicilor din România se organizează și funcționează, în baza legii și a prezentului statut, ca organizație profesională națională a medicilor, fiind o instituție de drept public, neguvernamentală, apolitică și fără scop patrimonial. (2) Colegiul Medicilor din România are personalitate juridică și este autonom în raport cu orice autoritate publică, exercitându-și atribuțiile fără posibilitatea vreunei imixtiuni. Articolul 2 (1) Ca organizație profesională, Colegiul Medicilor din România apără demnitatea și promovează drepturile și
STATUTUL din 25 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254632]
-
sta la baza demarării procedurii de angajare a răspunderii solidare. (4) Desfășurarea acestor activități se realizează prin următoarele operațiuni: a) stabilirea surselor de date și informații; ... b) consultarea evidenței deținute de către organul fiscal local din care să reiasă acțiunile patrimoniale ale debitorului ce au avut loc într-o anumită perioadă de timp; ... c) solicitarea de date și informații de la persoane fizice sau juridice ori alte entități, considerate utile de către organul fiscal local; ... d) analizarea datelor și informațiilor deținute
PROCEDURĂ din 23 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253694]
-
este structură sportivă recunoscută în condițiile legii; ... 2. a publicat în extras raportul de activitate și situația financiară pe anul 2021 în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, nr. ............ și în Registrul național al persoanelor juridice fără scop patrimonial; ... 3. informațiile furnizate Ministerului Sportului în vederea obținerii finanțării sunt veridice; ... 4. federația nu se află în situația de nerespectare a dispozițiilor statutare, a actelor constitutive, a regulamentelor proprii, precum și a legii; ... 5. federația are afiliate, în condițiile legii
METODOLOGIE din 23 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253741]
-
potrivit alin. (4) nu pot fi recuperate de la debitor, din lipsa bunurilor urmăribile sau din alte asemenea cauze, acestea, cu excepția onorariului executorului judecătoresc, vor fi plătite de creditor, care le va putea recupera de la debitor când starea patrimonială a acestuia o va permite, înăuntrul termenului de prescripție. ... 64. Din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 670 din Codul de procedură civilă rezultă că onorariul executorului judecătoresc reprezintă contravaloarea unui serviciu prestat la solicitarea creditorului și care este în sarcina
DECIZIA nr. 6 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253672]
-
nici prin raportare la imobilele asupra cărora urmează a se răsfrânge operațiunea de desființare, ci prin prisma dreptului valorificat prin demersul judiciar. Așa fiind, acțiunea va fi calificată drept evaluabilă în bani, când se valorifică un drept cu o valoare patrimonială, respectiv neevaluabilă în bani, când dreptul pretins nu are o astfel de valoare. ... 28. În acest sens s-a arătat că, din perspectiva art. 29, art. 30 și art. 194 lit. c) din Codul de procedură civilă, obiectul cererii deduse
DECIZIA nr. 8 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253638]
-
Casație și Justiție - Secțiile Unite, autorul sesizării a apreciat că, în cazul acțiunilor prin care se solicită desființarea de construcții, plantații sau a oricăror lucrări cu așezare fixă, calificarea acestora, stabilirea obiectului lor și, în funcție de acesta, stabilirea caracterului patrimonial sau nepatrimonial al litigiului trebuie realizate prin raportare la dreptul a cărui valorificare se urmărește. ... 30. Sub acest aspect, a menționat că în practică se pot ivi diferite tipuri de acțiuni în cadrul cărora se solicită desființarea construcțiilor, plantațiilor, a
DECIZIA nr. 8 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253638]
-
În privința acțiunilor prin care se solicită desființarea construcțiilor sau lucrărilor realizate fără autorizație de construcție sau cu nerespectarea autorizației, acțiuni întemeiate pe dispozițiile art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991, ele nu urmăresc valorificarea unui drept patrimonial, ci pun problema exercitării unei atribuții legale de către organele care au aplicat sancțiunea contravențională, ca autorități publice, în scopul de a se asigura conformarea contravenientului la măsurile dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenției. ... 32. Cum acțiunea formulată în
DECIZIA nr. 8 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253638]
-
lucrări cu așezare fixă au caracter evaluabil în bani, inclusiv în ipoteza în care aceste cereri sunt formulate în temeiul art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991, dreptul subiectiv civil protejat prin astfel de acțiuni fiind unul patrimonial și, prin urmare, recursul este admisibil. Pe cale de consecință, dispozițiile art. 484 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt aplicabile acțiunilor care au ca obiect desființare de construcții. ... 42. În ceea ce privește practica judiciară au fost comunicate
DECIZIA nr. 8 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253638]
-
bani; ... – deciziile civile nr. 481/2018 și nr. 485/2018 din 25 octombrie 2018 și nr. 1.033/2019 din 12 decembrie 2019, prin care Curtea de Apel Iași - Secția civilă a respins recursurile ca inadmisibile, reținând că demolarea unei construcții nu are caracter patrimonial de vreme ce acțiunea are ca obiect desființarea lucrării de construire realizate fără autorizație, iar nu dreptul real asupra lucrării respective; ... – Decizia civilă nr. 415/2020 din 20 iulie 2020, prin care Curtea de Apel Iași - Secția civilă a respins recursul
DECIZIA nr. 8 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253638]
-
impune a fi analizată în funcție de caracterul evaluabil sau neevaluabil în bani al acțiunii constând în desființarea construcțiilor, plantațiilor sau a lucrărilor cu așezare fixă, iar calificarea acestor acțiuni, stabilirea obiectului lor și, în funcție de acesta, stabilirea caracterului patrimonial sau nepatrimonial al litigiului trebuie realizate prin raportare la dreptul a cărui valorificare se urmărește. A precizat că, în privința acțiunilor întemeiate pe dispozițiile art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991, nu se urmărește valorificarea unui drept
DECIZIA nr. 8 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253638]
-
sau nepatrimonial al litigiului trebuie realizate prin raportare la dreptul a cărui valorificare se urmărește. A precizat că, în privința acțiunilor întemeiate pe dispozițiile art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991, nu se urmărește valorificarea unui drept patrimonial, ci se pune problema exercitării unei atribuții legale de către organele care au aplicat sancțiunea contravențională, în scopul de a se asigura conformarea contravenientului la măsurile dispuse prin procesul-verbal contravențional, astfel că acțiunea formulată în cauză face parte din categoria
DECIZIA nr. 8 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253638]
-
cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. ARTICOL UNIC Se recunoaște Fundația Hospice „Casa Speranței“, persoană juridică de drept privat fără scop patrimonial, cu sediul în municipiul Brașov, Str. Sitei nr. 17A, județul Brașov, ca fiind de utilitate publică. PRIM-MINISTRU NICOLAE-IONEL CIUCĂ Contrasemnează: Ministrul sănătății, Alexandru Rafila București, 21 aprilie 2022. Nr. 531. ----
HOTĂRÂRE nr. 531 din 21 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254337]
-
adică fără săvârșirea vreunei greșeli de fapt sau de drept de către autoritatea administrativă sau de către prima instanță. În schimb, atunci când decizia conține asemenea erori, care impun intervenția instanței, este mai rezonabil să nu se repercuteze asupra situației patrimoniale a persoanei îndreptățite faptul că a fost pusă în situația de a solicita pronunțarea unei hotărâri judecătorești, ceea ce a implicat întârzierea plății efective a despăgubirilor care au fost calculate pornind de la o valoare a imobilului de la o
DECIZIA nr. 9 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253601]
-
sporită. Prin aceeași decizie, Curtea a mai reținut, de asemenea, că prin hotărârea-pilot menționată a fost lăsată, însă, statului român o largă marjă de apreciere în privința mijloacelor prin care să îndeplinească obligațiile juridice impuse și să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau să reglementeze raporturile de proprietate avute în vedere. Invocând jurisprudența sa anterioară în legătură cu procedura specială de acordare a despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, Curtea a mai reținut că modul de reparare a injustițiilor și abuzurilor
DECIZIA nr. 9 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253601]
-
Legislativ, care este ordonator principal de credite. (3) Sectorul financiar-contabil are următoarele atribuții principale: a) verifică și avizează pentru controlul financiar preventiv, în faza de angajare, lichidare, ordonanțare și de plată, toate documentele care cuprind sau din care derivă operațiuni patrimoniale privind modul de constituire, administrare și utilizare a fondurilor prevăzute în bugetul Consiliului Legislativ, evoluția și modul de administrare a patrimoniului, utilizarea și gospodărirea mijloacelor materiale și bănești, cele din care derivă drepturi și obligații față de persoane juridice sau
REGULAMENT din 29 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254599]
-
ca urmare a efectuării operațiunilor respective; ... b) răspunde de legalitatea și regularitatea proiectelor de operațiuni supuse aprobării; ... c) fundamentează și elaborează proiectul bugetului Consiliului Legislativ; ... d) urmărește execuția bugetară și întocmește rapoarte periodice cu privire la aceasta; ... e) înregistrează operațiunile patrimoniale în evidența contabilă sintetică și analitică privind cheltuielile curente și de capital; ... f) valorifică inventarierile periodice și anuale prin stabilirea diferențelor dintre situația faptică și cea scriptică; ... g) urmărește ducerea la îndeplinire a măsurilor aprobate, potrivit competențelor, privind valorificarea rezultatelor
REGULAMENT din 29 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254599]
-
conform prevederilor statutului și se certifică de responsabilul financiar-contabil. Articolul 8 Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale conduc evidența financiar-contabilă conform Planului de conturi aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3.103/2017 privind aprobarea Reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, cu modificările și completările ulterioare, și evidențiază distinct sumele primite de la bugetul de stat și cheltuielile efectuate din aceste sume. Articolul 9 (1) Răspunderea privind legalitatea, oportunitatea, necesitatea sumelor solicitate, utilizarea și justificarea acestora în limita și conform destinațiilor
HOTĂRÂRE nr. 384 din 23 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253238]
-
nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, în cazul în care pârâtul nu predă documentele contabile practicianului în insolvență, după prealabila notificare, se prezumă relativ întrunirea tuturor condițiilor necesare atragerii răspunderii patrimoniale pentru fapta prevăzută de art. 169 alin. (1) lit. d) din aceeași lege. Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
COMUNICAT din 26 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207920]
-
25, art. 27-43 și art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor. În esență, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței sale, în condițiile statului de drept, valoare consacrată prin art. 1 alin. (3) din Constituție, răspunderea patrimonială pentru daune se impune să se stabilească de către instanțele judecătorești, care, potrivit art. 124 alin. (1) din Constituție, înfăptuiesc justiția în numele legii. Prin urmare, reglementarea competenței autorității pretins păgubite de a emite o decizie de imputare, precum și
COMUNICAT din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207959]
-
DECIZIA nr. 704 din 28 octombrie 2021 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 213 alin. (1) din Codul penal, cu referire la sintagma "obținerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției" EMITENT CURTEA CONSTITUȚIONALĂ Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 13 ianuarie 2022 Valer Dorneanu - președinte Cristian Deliorga - judecător Marian Enache - judecător Daniel Marius Morar - judecător Mona-Maria Pivniceru - judecător Gheorghe Stan - judecător Livia Doina
DECIZIA nr. 704 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250465]
-
și oficial o familie se completează sau se raportează la dispozițiile incidente din Codul civil invocate, care sunt incompatibile cu starea de fapt pe care art. 213 alin. (1) din Codul penal o reglementează în privința sintagmei „obținerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției“. Susține că sintagma menționată nu îndeplinește condițiile de claritate, precizie și previzibilitate, în privința subiecților de drept cărora le este opozabilă, mai ales în situația în care aceștia din urmă se află în relații de
DECIZIA nr. 704 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250465]
-
la instituția căsătoriei pentru persoanele care practică anumite activități sau meserii, în condițiile în care anumite acte/fapte ce reprezintă concretizarea efectelor încheierii căsătoriei se pot circumscrie elementului material al laturii obiective a infracțiunii de proxenetism, în forma „obținerii de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției“. ... 7. Tribunalul Argeș - Secția penală apreciază că dispozițiile criticate sunt în deplină concordanță cu prevederile Legii fundamentale. Redactarea actuală a textului de lege criticat conduce la înțelegerea clară a conținutului normei juridice de către destinatarul
DECIZIA nr. 704 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250465]
-
treia din Codul penal, respectiv a sintagmei „obținerea de foloase materiale de pe urma practicării prostituției“. Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 213 alin. (1) din Codul penal, cu referire la sintagma „obținerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției“, având următorul conținut: „Determinarea sau înlesnirea practicării prostituției ori obținerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției de către una sau mai multe persoane se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani
DECIZIA nr. 704 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250465]