843 matches
-
vieții umane nu este moartea, ci învierea)? Și nu vreau ca cititorul de bună credință să treacă fără atenție peste unele cuvinte rămase de la Părinții Iustin Pârvu și Gheorghe Calciu, ce se arată a fi adevărate file de Filocalie și Patristică - și asta pentru că amândoi vorbesc frumos și cu însuflețire, oprindu-se cu precădere la tema lor preferată: aceea a apărării credinței strămoșești, curată, nealterată și autentică (potrivit Sfintei Scripturi și a Sfintei Tradiții), și a sentimentelor curat naționale și patriotice
DE LA TEMNIŢĂ SPRE SINAXARE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344979_a_346308]
-
mânăstiri. Papa Ioan al XVI-lea credea că Platon și Vergilui sunt niște vrăjitori pe care îi vedea zburând prin aer sau scufundându-se în ape. Începuturile literaturii creștine pot fi trasate în secolul al II-lea, când se dezvoltă patristica. Primele lucrări au un caracter apologetic, pentru că urmăresc să impună ideea superiorității cultului creștin în fața valorilor romane. Printre autorii remarcabili se numără Tertullian (160-222) cu “Apologeticum” și Lactantius (250-320) cu “De mortibus persecutorum”. Individualizarea continuă în secolul al IV-lea
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347241_a_348570]
-
35 de tineri ca și cum ar fi fost copiii lui. Pe lista numelor care i-au deschis apetitul pentru cunoaștere și învățătură se înscriu numai personalități marcante. A fost profesorul Ioan G. Coman, care le făcea expuneri de patrologie, de literatură patristică. Profesorul era o somitate, un savant în materie, cunoscător de limbă greacă și latină. Apoi, era Haralambie Rovența, profesorul de Noul Testament, care a publicat nenumărate cărți de comentarii la Noul Testament. Era un om de o bunătate sufletească și de o
EDUCAŢIA MORAL-RELIGIOASĂ AR TREBUI SĂ FIE IMPERATIVUL VREMII NOASTRE!... – DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/346320_a_347649]
-
Profesor Mihail Diaconescu, mai ales în primul volum al acestei sinteze, semnificativ intitulat Teologie și estetică. Sesizăm și observăm în această primă parte (primul volum) a sintezei sale influența binefăcătoare a nenumăratelor scrieri despre frumos, care fac parte din tezaurul patristicii, dar și a operelor unor mari gânditori ai epocii noastre precum Nichifor Crainic și Dumitru Stăniloae - adevărați patriarhi ai teologiei ortodoxe. Observăm și sesizăm, mai presus de toate, o aplicare riguroasă și creatoare a principiilor dogmatice, patristice, liturgice, iconologice, antropologice
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
dacoromane (1999) și Antologie de literatură dacoromană (2003) Domnul Mihail Diaconescu a dat și conferit un nou și puternic impuls studiului sistematic, documentat și fundamentat, al operelor pe care ni le-au lăsat drept moștenire și tezaur, marii noștri autori patristici din prima jumătate a celui dintâi mileniu al erei creștine. Însă tratatul Prelegeri de estetica Ortodoxiei este una dintre realizările fundamentale ale culturii române, contemporane. El exprimă nu doar vocația speculativă a autorului, ci și forța cugetării teologice și filosofice
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
ale teologiei creștine contemporane, cu implicații tot mai profunde in cele mai variate aspecte ale vieții Bisericii, în special pe planul pastorației și al apostolatului social. Slujirea sub acest aspect este cuprinsă ca adevăr fundamental în revelația biblică, în tradiția patristică și în istoria Bisericii creștine și consti"tuie un factor de dinamism în mișcarea ecumenică de astăzi. După învățătura scripturistică a Noului Testament, filantropia cuprinde toată Legea și Proorocii sau Profeții, fiind cea mai mare poruncă din Lege (Mt. 22
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
turbină” postmodernă a propriei „deveniri” dezechilibrate, generatoare de stres și pustiitoare de suflet. Rolul duhovnicilor este covârșitor: la scaunul duhovniciei se pot modela conștiințele. Posibile soluții: diminuarea expunerilor la manipulările din mass-media, accentul pus pe cultură, lectură biblică, scripturistică și patristică, dezvoltarea trăirii religioase autentice, ieșirea din tiparele modei. Se impune o slujire pastorală și misionară adaptată specificului noilor provocări postmoderne: exacerbarea ocultismului, a manifestărilor violente, precum și situațiile concrete ale fenomenului migrației, raportat atât la țara de proveniență, cât și la
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
putere el transmite și preoților care, prin hirotonie primesc în chip virtual puterea dezlegării păcatelor, dar dreptul de a o exercita în practică se acordă prin hirotesia întru duhovnic. Așadar, Sfânta Taină a Spovedaniei are o profundă fundamentare scripturistică și patristică. Învățătura despre această Sfântă Taină este întărită și de hotărârile dogmatice și canonice ale Sinoadelor ecumenice și locale, precum și de canoanele Sfinților Părinți. Această Sfântă Taină în Biserica Ortodoxă (conform afirmațiilor autorului), are o deosebită semnificație liturgică și pastorală, constituind
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE S-A ÎMPLINIT ÎN LUNA OCTOMBRIE ANUL 2 [Corola-blog/BlogPost/344959_a_346288]
-
putere el transmite și preoților care, prin hirotonie primesc în chip virtual puterea dezlegării păcatelor, dar dreptul de a o exercita în practică se acordă prin hirotesia întru duhovnic. Așadar, Sfânta Taină a Spovedaniei are o profundă fundamentare scripturistică și patristică. Învățătura despre această Sfântă Taină este întărită și de hotărârile dogmatice și canonice ale Sinoadelor ecumenice și locale, precum și de canoanele Sfinților Părinți. Această Sfântă Taină în Biserica Ortodoxă (conform afirmațiilor autorului), are o deosebită semnificație liturgică și pastorală, constituind
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
el transmite și preoților care, prin hirotonie primesc în chip virtual puterea dezlegării păcatelor, dar dreptul de a o exercita în practică se acordă prin hirotesia întru duhovnic. Prin urmare, Sfânta Taină a Spovedaniei are o profundă fundamentare biblică și patristică. Învățătura despre această Sfântă Taină este întărită și de hotărârile dogmatice și canonice ale Sinoadelor ecumenice și locale, precum și de canoanele Sfinților Părinți. Această Sfântă Taină în Biserica Ortodoxă (conform afirmațiilor autorului), are o deosebită semnificație liturgică și pastorală, constituind
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. VASILE GAFTON... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375005_a_376334]
-
cel ce a pus bazele ei43, în timp ce alții consideră conceptul de lege naturală la fel de vechi ca și școala stoică 44. Doctrina a fost dezvoltată de juriștii romani, în special de Cicero, apoi a fost preluată de învățătura creștină, care prin patristică și scolastică, a încercat să o concilieze cu teologia. În epoca modernă, teoria a fost resuscitată și secularizată de Grotius și Pufendorf în secolul al XVII-lea și extinsă la relațiile internaționale. Idei ale dreptul natural pot fi regăsite și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cunoscut natura specifică a dreptului și uneori chiar au întrezărit distincția teoretică afirmând că Non omne quod licet honestum est (nu tot ceea ce este licit din punct de vedere juridic, este conform și moralei)149. În perioada creștină, sub influența patristicii și scolasticii a avut loc un fenomen invers celui din antichitatea grecească. Dacă la grecii antici dreptul apărea oarecum absorbit de morală, având forme și caractere morale, în perioada creștină morala dobândește o formă juridică. Dreptul este conceput ca regulă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de ani de la mucenicia sa, în G.B., an XXXI, 1972, nr. 3-4, p. 335-388; Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, op. cit., p. 111-112. 31. Pr. Prof. Dr.Mircea Păcurariu, op. cit., p. 132-134; Ștefan G. Alexe, Sfântul Niceta de Remesiana și ecumenicitatea patristică în sec. IV-V, București, 1969, 141 p.; Ioan G. Coman, Scriitori bisericești din epoca străromână, București, 1979, p. 93-174. 32. N. Zugravu, op. cit., p. 334-336. 33. Ibidem, p. 338-358; Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, op. cit. p. 101-102. 34. P.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Suceava, în MMS, 1956, nr. 6-7, p. 322-337; Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, op. cit., p. 276-282. 41. V. Spinei, op. cit., p. 326-327. 42. Ibidem, p. 328-329. 43. Ibidem, p. 329-331. BIBLIOGRAFIE Alexe Ștefan G., Sfântul Niceta de Remesiana și ecumenicitatea patristică în sec. IV-V, București, 1969, 141 p. Andreescu Const. I., Reacțiuni ortodoxe în contra catolicizării regiunilor carpato-dunărene în prima jumătate a secolului al XIII-lea, în B.O.R., 1938, nr. 11-12, p. 770-779. Armbruster A, Romanitatea românilor. Istoria unei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
numărabile așadar controlul și comunicarea erau încă de la origine în strînsă legătură. În civilizația noastră, Întrupare ar fi fost atunci primul nume de cod, sau de botez, al mecanismului "cibernetic". EFECTELE ISTORICE Să nu mă înțelegeți greșit. Hoinărind astfel prin patristică, ar putea părea că agit spiritele conservatoare. Eu nu vorbesc prezentului despre trecut, eu vorbesc trecutului despre prezent. Și voi, și eu, sîntem cu toții urmașii Sfîntului Ioan. Natura civilizației noastre asasine și dinamice s-a decis în cadrul acestor sinoade, undeva
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
II, 2-9; V, 1 și urm. etc.) și care imprimau creștinismului primar un pronunțat caracter popular și revoluționar. Epistola Sfântului Iacov, fratele Domnului -pe care unii l-au numit chiar socialist - ca și alte texte din Noul Testament și din literatura patristică veche, înregistrează limpede acest caracter al creștinismului primar. Situația se schimbă abia după veacul al IV-lea, când creștinismul devine religie de Stat și clerul este îmbiat să renunțe oarecum la revendicările sociale ale religiunii maselor populare din imperiu. Acest
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Inocențiu I în sprijinul exilatului, atunci, Ioan Gură de Aur), pentru a se sfârși la Marsilia, loc în care Ioan Cassian va ajunge ieromonah și va întemeia câteva așezăminte monastice. Informația impresionată de care dispunea ca un adânc cunoscător al patristicii răsăritene, experiența diversă acumulată i-au îngăduit să discute în cărțile sale - mai toate lucrări de mari dimensiuni - chestiuni ale organizării vieții monahale (De institutiis coenobiorum et de octo principalium vitiorum remediis, în douăsprezece cărți, Conlationes Sanctorum Patrum, în douăzeci și patru
LITERATURA STRAROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287830_a_289159]
-
unde cultura latină se întâlnea cu spiritul grec, loc de contact între Apus și Răsărit, între Roma și Bizanț, zonă a unor sinteze creștine locale de unde - zic specialiștii - este posibil ca teologia creștină, în exprimări savante ce puneau la contribuție patristica răsăriteană, să se fi răspândit pe o arie semnificativă în stânga Dunării, în Dacia. Scriu aici, în Tomisul care iubea deopotrivă limba latină și limba greacă, câțiva cărturari de foarte bun nivel. Unul dintre ei a fost episcopul Teotim I (sec
LITERATURA STRAROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287830_a_289159]
-
scit” cu maniere „întru totul romane” (cum îl va evoca prietenul său Cassiodorus, prim-ministru sub Theodoric și coleg „de cancelarie” cu Dionisie la școala mănăstirii Vivarium din Roma, unde cei doi predau dialectica) va tălmăci în latinește scrierile din patristica orientală (epistole ale lui Chiril al Alexandriei, Despre crearea omului de Grigorie Nyssis, scrieri ale lui Athanasie al Alexandriei, Grigorie Teologul, Vasilie cel Mare ș.a.), însoțind aceste texte cu prefețe substanțiale, aducătoare de știri necunoscute apusenilor. Culegerea alcătuită de el
LITERATURA STRAROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287830_a_289159]
-
Grigorie Nyssis, scrieri ale lui Athanasie al Alexandriei, Grigorie Teologul, Vasilie cel Mare ș.a.), însoțind aceste texte cu prefețe substanțiale, aducătoare de știri necunoscute apusenilor. Culegerea alcătuită de el, Exempla Sanctorum Patrum, cuprinde o sută de fragmente din impresionanta literatură patristică a Răsăritului. A tradus, uneori la solicitarea compatrioților săi sciți, și câteva vieți de sfinți: Viața Sfântului Pahomie, Pocăința minunată a Sfintei Thaisia, Descoperirea capului Sfântului Ioan Botezătorul. De la Dionisie au rămas și câteva lucrări de drept bisericesc (traduceri din
LITERATURA STRAROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287830_a_289159]
-
creștină în vechiul Tomis, MM, 1962, 1-2; Klaus Gamber, Niceta von Remesiana. Introductio ad competentes, Regensburg, 1964; Owen Chadwick, John Cassian, Cambridge, 1968; D. Onciul, Scrieri istorice, I, București, 1968, 89-279; Ștefan C. Alexe, Sfântul Niceta de Remesiana și ecumenicitatea patristică din secolele IV și V, „Studii teologice”, 1969, 7-8; Vasile Gh. Sibiescu, Sfântul Sava „Gotul”, „Glasul Bisericii”, 1972, 3-4; Ioan Rămureanu, Noi contribuții privind pătrunderea creștinismului la traco-geto-daci, „Ortodoxia”, 1974, 1; Ioan G. Coman, Operele literare ale Sfântului Ioan Cassian
LITERATURA STRAROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287830_a_289159]
-
Vittorio Imbriani, Alessandro Luzio, Gaetano Amalfi, Silvio Venezian, Alighiero Caselli, Vittorio Cian ș.a. Cercetătorul demonstrează originea orientală a motivului, urmărește penetrarea lui, prin Egipt și Grecia, în literaturile culte europene, analizează factorii care au favorizat răspândirea motivului (bestiarele medievale, literatura patristică, legendele hagiografice, predicatorii, enciclopediile medievale, școala, literatura profană) și evidențiază specificul receptării motivului de la o literatură la alta. În literatura română sunt semnalate optsprezece variante populare, între care două texte inedite. Interesantă e demonstrația privitoare la pătrunderea motivului din literatura
GAZDARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287181_a_288510]
-
se stingea curând, la Zolkiew. Ctitor al tiparului, înnoitor al cultului, promotor al culturii și literaturii în limba națională, D. reprezintă în Moldova, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, asemenea cronicarului Miron Costin, o conștiință umanistă. Teologia (patristica și dogmatica), istoria, filologia și poezia sunt discipline pe care le slujește statornic - ca om de Renaștere - cu voință de a cunoaște și dor de perfecțiune. Citise pe Grigore Ureche și analele în limba slavonă. Pătruns de valoarea documentului, a
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
Migne. În ce privește edițiile cu traducere, introducere și comentariu, fundamentală este Bibliothèque Augustinienne (abrev.: BA), în curs de tipărire la editura Desclée din Paris în mai multe volume. Inițiativa italiană corespondentă este Nuova Biblioteca Agostiniana (NBA), sub îngrijirea cercetătorilor de la Instituto Patristico Augustinianum, publicată de Città Nuova, Roma. Printre edițiile în spaniolă trebuie să amintim: Obras de San Augustin, Biblioteca de Autores Cristianos, Madrid 1969, sub coordonarea lui P.V. Capanaga, sub auspiciile și coordonarea Universității Pontificale din Salamanca. Firește, cum se întâmplă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
nu are harul își dă seama că, chiar dacă vede binele, nu-l poate săvârși, în timp ce acela care îl are îl vede și poate să-l săvârșească. Bibliografie. P.F. Beatrice, Tradux peccati. Alle fonti della dottrina agostiniana del peccato originale, Studia patristica Mediolanensia 8, Vita e Pensiero, Milano 1978; A. Trapé, S. Agostino: introduzione alla dottrina della grazia, Città Nuova, Roma 1987-1990. 15. Ultimii ani Retractările (Retractationes) sunt ultima operă pe care trebuie s-o mai amintim alături de cele consacrate polemicii împotriva
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]