9,077 matches
-
Priviți clepsidra! Este Visul... În miez de noapte, vrăjitor, N-om ști nicicând de unde vine, Descătușând al minții zbor. Priviți clepsidra! E Iubirea... Fluturi-femei, muzele-flori Ne vor împărăți viața, Cu verde crud și rouă-n zori... CASTELUL Într-una din peșterile minții mele Te ascund mereu, Nimeni să nu știe.... E, de fapt, un castel minunat Ce-i numai al tău. Dacă ai pleca, jivinele te-ar sfâșia, Castelul cărților de joc S-ar sfărâma. Mintea mea ar deveni câmpie, Ar
POEME de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377129_a_378458]
-
altă lecție, mișcarea în mijlocul stresului pe langă mâncare și odihnă avem nevoie de exercițiu fizic. Ilie animat de puterea Lui Dumnezeu merge foarte mult pe jos până la muntele Lui Dumnezeu Horeb și este foarte posibil să fi intrat în aceași peșteră unde altădată stătuse Moise pentru a comunica cu Dumnezeu. Ilie este ca un elev în clasa așteptând să primească marea lecție de care avea nevoie, deși era încă revoltat, descurajat într-un mod impresionant Ilie e întrebat de Dumnezeu: ,, Ce
SUSURUL IUBIRII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377147_a_378476]
-
unduire apare un val mai mare.. Tăceri ce mocnesc în jarul sufletesc, Prelungind conflicte ce aspru izbesc, Vibrând în suflete prea multe dorinți, Tac și iubirile uscate fără de căinți... Tăcerea înșelătoare fără de liniști, Orbitoare vorbe, pe bune le înfrunți, Părăsind peșterile sumbre te așezi La tratative, problema tot maschezi... Auzind spațiul.. în loc de comunicare, Tăcând, nesațiul se extinde ca o boare Încremeniri viabile-n seamăn făr’tip, Pârlește fervoros asemănări la chip... Cu dor de pacea din tăcerea liniștită, Conflictul făcut tăcut
TĂCERI CE DOR.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377167_a_378496]
-
un ciocnet de urgii... Bușteni de-a rostogolul se bat cu bolovanii... Prăpastia-i zdrobește cu știrbele-i gingii Și hrubele-nfundate scot muget, ca vulcanii” (Penteleul) Acesate viziuni îl urmăresc și în descrierea vieții interioare: sufletul e plin de peșteri adânci, orice zgomot exterior e „un pas, o șoaptă, un suspin”, destinul înaintează prin hrube lăuntrice, jilave, întortochiate, excaladând mormane de blocuri răsturnate, printr-un peisaj ciclopic: „E un dedal de săli, de gropi și coridoare, Ce urcă, se sucesc
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
care nu-l uitaseră, și-i făceau acum o vizită. Se vedea că bietele creaturi erau îngrijorate. Teodosie nu se mai ridică din pat să-i întâmpine, ca altădată. Un localnic trecea pe acolo și văzând cele două gazele în fața peșterii, se minună. De ce nu fugeau ele, de ce erau așa de neliniștite, de ce băteau cu copite în pământ? Se apropie să vadă ce se întâmplă și îl găsi pe Teodosie aproape sfârșit. De bună seamă, îl recunoscu. Încercă să-l ridice
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377225_a_378554]
-
se-nmoaie iar de noroi copacii-s tot mai plini ce să iubești în astă-apocalipsă schiloadă și leproasă cerșetoare când navigăm umili din lipsă-n lipsă iar morții-i bat în geam la fiecare? urangutani au urinat lumină la gura peșterilor de pe stradă e rană puroiată orice vină e grea inima-n pieptu-ți cât o ladă ...mormane de gunoi cosmic clădite îmi cască-n sânge vastele-mi orbite ARLECHINADĂ AUTUMNALĂ în valuri de noroi se-neacă noaptea cât de uscați sunt
TOAMNA APOCALIPTICĂ (STIHURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377303_a_378632]
-
rod, lanțuri, securi, Palatul lui Irod, Mazal U’ Bracha, pace, fericire, Măicuță Sfântă și Bunăvestire, ghizi erudiți, preoți evlavioși, români de-ai mei cuminți și credincioși, finici și Sfântă Iesle, mir de nard, candele-n care idealuri ard, pustiu, cămile, peșteră de magi, pomelnice cu multe nume dragi, Eden, șarpe și măr, Adam și Eva, Jaffa, Carmel, Iordan, Kerit, Hozeva, sfinte cuvinte vii și Mare Moartă, leandri și bătăi din poartă-n poartă, grote, prooroci, grădini luxuriante, faleze înverzite, râpe, pante
JURNAL DE PELERINAJ ÎN ŢARA SFÂNTĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382301_a_383630]
-
nu respectă necesarul zilnic, pe o perioadă lungă de timp, produce tulburări organice. Dacă ne hrănim precum oamenii cavernelor, uităm că pământul, hrana, aerul, apa nu mai au aceleași proprietăți, că totul este schimbat, că omul modern nu locuiește în peșteră. Este corect să ne hrănim sănătos, dar să rămânem pe o alimentație restrictivă este dăunător pentru organism. Orice dietă care slăbește foarte mult în timp scurt, biciuie organismul uman, produce dezechilibre metabolice”, afirmă psihologul Maria Verdi. De ce este în vogă
Un psiholog contesta moda paleo: dieta paleo si paleo-sex [Corola-blog/BlogPost/93151_a_94443]
-
o întâmplare de poveste... Mie îmi plac la nebunie călătoriile. ...De la spații exotice - pline de oameni, fapte și întâmplări inedite, încărcate de arome, ierburi, esențe și culori indescriptibile - până la locuri cu totul izolate, aruncate undeva... la capătul lumii: deșerturi aride, peșteri inaccesibile, munți cu nume de legendă, dar aproape neștiuți muritorilor de rând, dincolo de ghețari și crevase care se deschid amenințător, de seracuri care se rup cu zgomot nemilos și de cornișe ascuțite... O călătorie de orice fel este o poveste
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93216_a_94508]
-
pentru a filtra informațiile și a le selecta cum se cuvine pe cele reale de cele care au menirea de a dezinforma poporul, pentru a fi manipulat mai ușor. În susținerea conceptului de democrație, Vavila Popovici aduce ca exemplu mitul peșterii al lui Platon. În viziunea lui, totul e bine întocmit, cu grijă și delicatețe, și poate că vor înțelege și politicienii ce e aceea democrație, deși nu cred. România abundă de partide politice, încât ne este imposibil să le reținem
ZEIT 60 : Zăpada noastră cea de toate iernile ! [Corola-blog/BlogPost/93217_a_94509]
-
fost descoperită în Canada. Scopul lor nu era de protecție împotriva razelor de soare, ci împotriva reflexiei solare din zăpadă. Cea mai veche sculptură în formă umană: are 35.000-40.000 de ani și se numește Venis din Hohle ( o peșteră din Germania). Cel mai vechi pantof: are 5.500 de ani, a fost descoperit în Armenia și printre materialele din care este făcut, se găsește iarbă și excremente de oaie. Cel mai vechi instrument de suflat: are 40.000 de
16 cele mai vechi obiecte pe care le folosim și azi - FOTO by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/82178_a_83503]
-
important ce anume comunicăm și cu cine. L. M.: - Nu pot să spun că am avut vreodată preocuparea comunicării în masă. O populație este eterogenă. Dacă cineva are nevoie, vine, se apropie. Să ne gândim la sihastri. Locuiau izolați. în peșteri. Către ei veneau numai acei care aveau necesitatea cunoașterii, cei care aveau interes. Pe drumul cunoașterii treceau peste opreliști greu surmontabile. D. A.: - înțelepciunea nu presupune perfecțiune. L. M.: - în nici un caz. Dar nu poți pretinde că ai răspuns la toate
Compozitorul Lucian Metianu in dialog cu Dumitru Avachian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8218_a_9543]
-
vechii orânduiri. Demonstene Botez cheamă și el la judecata aspră a săracilor "feciorul unui vechi chiabur". Comunistul Lazăr de la Rusca din poemul lui Dan Deșliu, omorât de "haita de chiaburi", stârnește "ura mare, ura sfântă": "Vuiau munții de mânie,/ vuia peștera pustie,/ vuia codrul cu izvorul/ și vuia, vuia poporul". O țară întreagă vibrează de furie: "A-nălțat dușmanu ghiara/ să lovească munca, țara/ și poporul, țara toată/ cere pentru câini răsplată./ Cere dreaptă răzbunare,/ să răsune peste zare:/ - Cine spre
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]
-
acordurile pornite din coardele de aur ale citerei lui Apollo, și, cum era de prevăzut, satirul va pierde în fața zeului. Cutezanța lui Marsyas va fi aspru pedepsită: va fi jupuit de viu, iar pielea îi va fi aruncată într-o peșteră din Frigia. Pînă aici nimic deosebit, căci cititorul nu are de-a face decît cu o răfuială, printre atîtea altele, din suita de întîmplări ce sporesc galeria de legende exotice ale Olimpului. Numai că ciudățenia abia acum începe și asta
Un Marsyas contemporan by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8326_a_9651]
-
abia acum începe și asta fiindcă pielea răposatului Marsyas nu numai că nu murise, dar pe deasupra îi păstrase amintirile. O piele fără trup, dar păstrătoare a unui suflet, moștenind sentimentele și gusturile omului viu. Și așa se face că, în peștera din Frigia, pielea aceasta însuflețită, de cum auzea sunete de flaut, începea imediat să se unduiască în ritmica unui dans spontan, semn că amintirea plăcerii melodice îi revenea în minte, pentru ca, de îndată ce răsunau ciupiturile de coarde ale citerei, aceeași piele să
Un Marsyas contemporan by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8326_a_9651]
-
melodice îi revenea în minte, pentru ca, de îndată ce răsunau ciupiturile de coarde ale citerei, aceeași piele să încremenească de spaimă, ca într-un protest mut față de cruzimea destinului îndurat. În plus, pielea lui Marsyas nu avea de ales: prinsă între pereții peșterii, nu putea nici să scape de oroarea sunetelor de citeră, care îi trezeau amintiri dureroase, și nici să se lase în voia melodiei de flaut, singura muzica plăcută pe care ar fi ascultat-o la nesfîrșit. Condamnată să tragă după
Un Marsyas contemporan by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8326_a_9651]
-
de flaut, singura muzica plăcută pe care ar fi ascultat-o la nesfîrșit. Condamnată să tragă după ea memoria unui trecut, stihia lui Marsyas se afla în puterea zeilor. Vladimir Tismăneanu reprezintă ilustrarea contemporană a poveștii lui Marsyas. Prins în peștera contemporană a luptei dintre stînga și dreapta, politologul este precum un jupuit care, deși și-a dat pielea de pe el numai ca să scape de greșelile trecutului, constată cu stupoare că semenii țin morțiș să-i aducă în urechi sunetele de
Un Marsyas contemporan by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8326_a_9651]
-
ar participa pentru a le deschide ochii occidentalilor asupra tragediei comuniste, în locul sunetului de flaut al înțelegerii conaționalilor, urechile politologului vor auzi mereu imprecațiile acute ivite din zgomotul de fond al tinereții sale neo-marxiste. Și, la fel ca în incinta peșterii din Frigia, unde repertoriul melodiilor nu poate fi ales, nici Tismăneanu nu are o marjă de mișcare prea mare. Este atacat din toate părțile și, precum jupuitul Marsyas căruia nu i se dădea posibilitatea de a ieși din peșteră, nici
Un Marsyas contemporan by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8326_a_9651]
-
incinta peșterii din Frigia, unde repertoriul melodiilor nu poate fi ales, nici Tismăneanu nu are o marjă de mișcare prea mare. Este atacat din toate părțile și, precum jupuitul Marsyas căruia nu i se dădea posibilitatea de a ieși din peșteră, nici Tismăneanu, neputînd părăsi scena războiului dintre dreapta și stînga - pe care și-a asumat-o prin cariera de politolog din ultimele decenii - nu are deocamdată o soartă mai bună. Dar în ce constă în fond drama acestui Marsyas contemporan
Un Marsyas contemporan by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8326_a_9651]
-
s-a lepădat de comunism și, din marxist critic cum fusese în tinerețe, a devenit un neoconservator în linia lui Leo Strauss? A doua trăsătură, complementara celei dintîi, stă în acuza de dezertare. Cu alte cuvinte, din cealalată parte a peșterii, de acolo de unde se află foștii mateloți cu care a împărțit puntea corabiei comunismului mesianic, se va auzi reproșul elegiac al incriminării tovărășești: Tismăneanu ne-a părăsit, Tismăneanu ne-a trădat, Tismăneanu este un renegat. Sub unghiul încrîncenării punitive, vechii
Un Marsyas contemporan by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8326_a_9651]
-
Măcar să fi tăcut, să nu mai fi adus vorba de crimele comunismului, să fi menajat postum amintirea celor cu care odată dăduse semne că e complice. De ce n-a tăcut? E greu de spus care din cele două stihii ale peșterii îl urăsc mai mult: cei care îl bănuiesc că nu s-a convertit sau cei care nu-i pot ierta că totuși a făcut-o. Unii nu vor să vadă în profesorul de la Universitatea Maryland decît un Marsyas în tipar
Un Marsyas contemporan by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8326_a_9651]
-
zăbovind vei dobândi/ topirea treptelor spre mine.// Sufletul meu începe lin-nepriceput/ să te contemple, să te distrugă-n somn,/ în destrămare. Răgazul ce ți-l cer e viața,/ nădejdea mea oftată și durută./ Ești punctul meu de lacom sprijin/ în peștera din care vii tăiat în două/ ca o stalacmită.// Nu simt în tine frumusețe,/ pe cât un veșted vânt pornind,/ plural al simțurilor, auz în pipăire,/ miros în dezbinare. Prin tine vocea/ mi-aș recăpăta-o, și gustul rămuros./ Lichid copil
Necititele by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7752_a_9077]
-
gheață fosil din România, care s-a format în urmă cu peste trei milenii și jumătate. Acesta se află în Parcul Natural Apuseni și este vizitat anual de circa 10.000 de turiști, cu precădere din luna mai până în septembrie. Peștera care îl adăpostește a fost electrificată în urmă cu peste un deceniu, iar în prezent beneficiază de iluminare cu leduri. Cea mai accesibilă cale de acces spre Ghețar este DJ750, un drum județean extrem de degradat până în urmă cu câțiva ani
Drumul spre Gheţarul de la Scărişoara, finalizat până anul viitor by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/77605_a_78930]
-
îl adăpostește a fost electrificată în urmă cu peste un deceniu, iar în prezent beneficiază de iluminare cu leduri. Cea mai accesibilă cale de acces spre Ghețar este DJ750, un drum județean extrem de degradat până în urmă cu câțiva ani. La peșteră se mai poate ajunge și pe alte două drumuri comunale și forestiere, ambele prin cătunul Mununa, unul fiind reabilitat deja prin fonduri europene. Drumul va fi gata până în august 2014 Directorul Direcției Tehnice din cadrul Consiliului Județean Alba, Dan Popescu, a
Drumul spre Gheţarul de la Scărişoara, finalizat până anul viitor by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/77605_a_78930]
-
Am reabilitat drumul, este făcut, mai trebuie lucrat la poduri și podețe, plus ceva lucrări de șanțuri, rigole și acostamente. În plus, avem în vedere amenajarea unei platforme, prin intermediul căreia și persoanele cu dizabilități să aibă posibilitatea de a vizita peștera”, a declarat Dan Popescu. Acesta a adăugat că valoarea lucrărilor efectuate în acest an este de circa 1,5 milioane de lei, asemănătoare cu cea care va fi investită anul viitor. Ghețarul de la Scărișoara este principala atracție turistică din județul
Drumul spre Gheţarul de la Scărişoara, finalizat până anul viitor by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/77605_a_78930]