1,787 matches
-
lor este redusă, ghidul actual recomandându-le numai în contextul unei intervenții cu risc crescut, la pacienții cu risc înalt ce urmează o intervenție coronariană de urgență și nu sunt pretratați cu dublă antiagregare plachetară, sau la cei cu angină pectorală refractară. Utilizarea inhibitorilor de GP IIb/IIIa la pacienții vârstnici nu este limitată în indicațiile actuale decât de prezența disfuncției renale, care implică ajustarea dozei de medicament. Totuși, la pacienții vârstnici cu SCA, aceste substanțe au puține dovezi clinice. Practica
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
insuficiență cardiacă (17). Datele sunt importante în contextul în care insuficiența cardiacă are o prevalență importantă la vârstnici. Studiul a inclus un număr de 4.411 testări de efort. Nu au fost evidențiate evenimente precum decesul, decompensarea insuficienței cardiace, angină pectorală nece- sitând spitalizarea, infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral (AVC), care să fie determinate de testarea de efort. Au existat un episod de fibrilațe ventriculară și un episod de tahicardie ventriculară susținută în relație cu testarea de efort. Concluzia studiului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
Affairs/University of West Virginia angiographic diagnostic score) a fost dezvoltat pentru a fi folosit la pacienul vârstnic în scopul stabilirii prognosticului cardiovascular pentru un anumit profil angiografic, incluzând următorii parametri: frecvența cardiacă de vârf, subdenivelarea ST, vârsta, apariția anginei pectorale, existența diabetului zaharat (DZ) sau a hipercolesterolemiei (22). La pacienții clasificați ca având risc scăzut pe baza informațiilor clinice și a testării de efort, nu există dovezi consistente privind aportul prognostic suplimentar al unor metode ima- gistice față de testarea standard
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
pacienții tratați prin proceduri de revascularizare miocardică (mortalitate 7,5% versus 10,4% la cei tratați conservator). În plus, studiul a arătat că subiecții cu anomalii ale ratei de revenire a ritmului cardiac prezintă un risc crescut și pentru angina pectorală recurentă, aritmii, infarct miocardic acut (26). Messinger-Rapport și colaboratorii săi au urmărit prospectiv pe o perioadă de 3,7 ani 7.354 de subiecți cu vârsta peste 65 de ani. Grupul nu a inclus pacienți cu insuficiență cardiacă, fibrilație atrială
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
efort: un dublu produs mai mic de 12.500 mmHg × bătăi/minut, o încărcare maximă la efort sub 60 W și o durată totală a exercițiului sub 5 minute (32). Valoarea prognostică a testării de efort la pacienții cu angină pectorală stabilă Este cunoscută valoarea prognostică a subdenivelării ischemice a segmentului ST la testarea de efort pentru mortalitatea de cauză cardiacă la pacienții vârstnici cu angină pectorală stabilă (33) . Un studiu efectuat pe 419 pacienți peste 65 de ani cu angină
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
sub 5 minute (32). Valoarea prognostică a testării de efort la pacienții cu angină pectorală stabilă Este cunoscută valoarea prognostică a subdenivelării ischemice a segmentului ST la testarea de efort pentru mortalitatea de cauză cardiacă la pacienții vârstnici cu angină pectorală stabilă (33) . Un studiu efectuat pe 419 pacienți peste 65 de ani cu angină pectorală stabilă a arătat că subdenivelarea severă a segmentului ST ca răspuns la testarea de efort la cicloergometru reprezintă un predictor important al bolii tricoronariene (34
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
stabilă Este cunoscută valoarea prognostică a subdenivelării ischemice a segmentului ST la testarea de efort pentru mortalitatea de cauză cardiacă la pacienții vârstnici cu angină pectorală stabilă (33) . Un studiu efectuat pe 419 pacienți peste 65 de ani cu angină pectorală stabilă a arătat că subdenivelarea severă a segmentului ST ca răspuns la testarea de efort la cicloergometru reprezintă un predictor important al bolii tricoronariene (34). Rezultatele privind valoarea prognostică a subdenivelării ST la testul de efort au fost diferite pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
Aging (BLSA). Pentru o perioadă medie de urmărire de 7,4 ani, eve - nimentele coronariene au apărut la 19,1% dintre subiecții cu răspuns anormal al segmentului ST, față de 5,5% la subgrupul fără modificări anormale ale segmentului ST. Angina pectorală a fost evenimentul cardiovascular care a survenit cel mai frecvent, indiferent de răspunsul ST la testul de efort. În cazul subiecților cu anomalii ale segmentului ST, incidența eveni - mentelor cardiovasculare- a fost similară la cei care au prezentat de la început
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
au dezvoltat ischemie miocardică pe parcursul testului de efort, a realizat o urmărire a acestora pe o perioadă medie de 48 luni, cu evaluare la fiecare 6 luni, din punctul de vedere al apariției evenimentelor cardiovasculare (moarte subită, infarct miocardic, angină pectorală instabilă, intervenții de revascularizare miocardică). Deși nu s au evidențiat diferențe din punct de vedere clinic sau angiografic între pacienții cu și fără evenimente cardiovasculare, analiza multivariată a demonstrat că prezența durerii anginoase pe parcursul testului de efort, precum și valoarea frecvenței
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
treimi dintre vârstnici prezintă hiper- tensiune arterială. Cea mai frecventă cauză de spitalizare la vârstnici este reprezentată de insuficiența cardiacă. Referitor la boala coronariană, adesea la vârstnici este vorba de forme severe ca: boală multivasculară, boală de left‑main, angină pectorală instabilă. Comparativ cu adultul tânăr, pacientul vârstnic prezintă un risc înalt de complicații post infarct miocardic acut, angiografie coronariană, angioplastie coronariană percutană sau după chirurgia de bypass aortocoronarian. Complicațiile neurologice și tulburările cognitive după inter - venții chirurgicale cardiace sunt frecvente
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
Alzheimer. Controlul valorilor TA la vârstnici scade semnificativ riscul de accident vascular cerebral (AVC) (conform studiilor SHEP, PROGRESS, SYST-EUR, LIFE, HYVET), dar fără o reducere importantă a riscului de demență vasculară. De asemenea, HTA este factor de risc pentru angina pectorală și infarctul miocardic, astfel că o creștere cu 20 mmHg a valorilor TA dublează riscul de boală coronariană. Relația se atenuează la subiecții cu vârsta peste 75-80 de ani. Valorile mai mari ale TA sunt mai bine tolerate la pacienții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
liniar riscul. 10.2.1.5. Fumatul Fumatul reprezintă un factor de risc cardiovascular major inclusiv la vârstnici. Numeroase studii au arătat că fumatul crește morbi-mortalitatea de cauză cardiovasculară la pacienții vârstnici cu boli cardiovasculare. Astfel, fumatul determină agravarea anginei pectorale și precipită ischemia miocardică silențioasă. Un studiu care a inclus 644 bărbați vârstnici cu vârsta medie de 80 de ani, urmăriți timp de 40 ani și 1.488 de femei, cu vârsta medie de 82 de ani, urmărite 48 luni
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
constată absența simptomelor. În plus, vârstnicul cu boală coronariană prezintă adesea simptome atipice, vagi, nespecifice, durerea anginoasă are frecvență mai mică comparativ cu adultul tânăr și prezintă mult mai adesea simptome de insuficiență cardiacă. Din cauza scăderii capacității de efort, angina pectorală stabilă nu este adesea prima manifestare a bolii coronariene la vârstnic. Deseori, infarctul miocardic acut la vârstnic debutează cu dispnee sau cu simptome neurologice. De exemplu, în studiul National Registry of Myocardial Infarction, 77% dintre pacienții cu vârsta sub 65
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
Angina pectorală stabilă 16.1. Date de epidemiologie Prevalența anginei pectorale stabile crește progresiv cu vârsta, la ambele sexe, ajungând la procente semnificative pentru populația vârstnică. Cu toate acestea, există diferențe între rezultatele epidemiologice obținute în diferite studii, referitoare la incidența i
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
Angina pectorală stabilă 16.1. Date de epidemiologie Prevalența anginei pectorale stabile crește progresiv cu vârsta, la ambele sexe, ajungând la procente semnificative pentru populația vârstnică. Cu toate acestea, există diferențe între rezultatele epidemiologice obținute în diferite studii, referitoare la incidența i prevalența anginei pectorale. Datele provenind dintr‑un studiu populațional
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
1. Date de epidemiologie Prevalența anginei pectorale stabile crește progresiv cu vârsta, la ambele sexe, ajungând la procente semnificative pentru populația vârstnică. Cu toate acestea, există diferențe între rezultatele epidemiologice obținute în diferite studii, referitoare la incidența i prevalența anginei pectorale. Datele provenind dintr‑un studiu populațional realizat în Marea Britanie în 2005, care a inclus 191.677 de subiecți, sunt relevante atât pentru tendința creșterii incidenței anginei pectorale, cât și pentru creșterea diferenței între sexe, în paralel cu vârsta. Dacă pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
între rezultatele epidemiologice obținute în diferite studii, referitoare la incidența i prevalența anginei pectorale. Datele provenind dintr‑un studiu populațional realizat în Marea Britanie în 2005, care a inclus 191.677 de subiecți, sunt relevante atât pentru tendința creșterii incidenței anginei pectorale, cât și pentru creșterea diferenței între sexe, în paralel cu vârsta. Dacă pentru decada 40‑50 ani s‑au înregistrat valori ale incidenței anginei stabile exprimate la 1.000 de pacienți, de 0,47 pentru sexul feminin și 0,63
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
la cele două sexe, iar peste 60 de ani inciden a la sexul masculin este mai mult decât dublă fa ă de sexul feminin (1). Date mult mai actuale rezultate din mai multe studii popula ionale confirmă creșterea prevalenței anginei pectorale cu vârsta, de la valori de 5-7% la femei cu vârsta între 45 i 64 de ani, până la 10‑12% pentru femeile din grupa de vârstă 65‑84 de ani. Pentru sexul masculin, prevalența variază de la 4-7% pentru grupa de vârstă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
este mai frecventă la sexul feminin. La vârstnic însă se păs - trează aceeași diferen ă de prevalență în favoarea sexului masculin, găsită și în studiile anterioare (3). Un studiu care a inclus 91.326 de subiecți fără istoric cunoscut de angină pectorală, cu vârste între 45 și 89 de ani, a evidențiat incidențe similare ale acestei afec iuni la cele două sexe pentru toate categoriile de vârstă: incidența anuală standardizată de 2,03 la sexul masculin și 1,89 la sexul feminin
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
alt studiu privind boala coronariană, efectuat pe o populație care a inclus subiecți cu vârsta de 70 de ani, urmăriți pe o perioadă de 9 ani, a arătat că, deși incidența infarctului miocardic este dublă la bărbați față de femei, angina pectorală apare cu frecvență egală la ambele sexe. În plus, 50% dintre subiecții de sex masculin cu angină pectorală au avut în antecedente infarct miocardic, față de procentul de femei cu istoric de infarct de doar 23%. Mortalitatea a păstrat aceeași tendință
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
ani, urmăriți pe o perioadă de 9 ani, a arătat că, deși incidența infarctului miocardic este dublă la bărbați față de femei, angina pectorală apare cu frecvență egală la ambele sexe. În plus, 50% dintre subiecții de sex masculin cu angină pectorală au avut în antecedente infarct miocardic, față de procentul de femei cu istoric de infarct de doar 23%. Mortalitatea a păstrat aceeași tendință, fiind aproximativ dublă la bărbați față de femei. Prevalența globală a bolii coronariene a fost de 30% la 70
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
aceeași tendință, fiind aproximativ dublă la bărbați față de femei. Prevalența globală a bolii coronariene a fost de 30% la 70 de ani și nu a înregistrat variații semnificative în perioada de 9 ani de urmărire (5). 16.2. Diagnosticul anginei pectorale la vârstnici Evaluarea clinică a pacientului cu angină pectorală este mai dificilă la vârstnici din cauza caracterelor de multe ori atipice ale durerii anginoase, precum și comorbidităților frecvent asociate, care pot determina simptome intricate cu cele de cauză anginoasă. Astfel, insuficiența cardiacă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
Prevalența globală a bolii coronariene a fost de 30% la 70 de ani și nu a înregistrat variații semnificative în perioada de 9 ani de urmărire (5). 16.2. Diagnosticul anginei pectorale la vârstnici Evaluarea clinică a pacientului cu angină pectorală este mai dificilă la vârstnici din cauza caracterelor de multe ori atipice ale durerii anginoase, precum și comorbidităților frecvent asociate, care pot determina simptome intricate cu cele de cauză anginoasă. Astfel, insuficiența cardiacă și diferite tulburări de ritm sunt frecvente la vârstnici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
anginoase, precum și comorbidităților frecvent asociate, care pot determina simptome intricate cu cele de cauză anginoasă. Astfel, insuficiența cardiacă și diferite tulburări de ritm sunt frecvente la vârstnici și implicit simptomele tributare acestora care pot modifica tabloul clinic tipic al anginei pectorale. Pe de altă parte, episoadele de ischemie silențioasă apar frecvent la vârstnic, situație specifică mai ales pacienților care asociază diabet zaharat (DZ). În locul durerii anginoase tipice cu caracter de strivire sau compresiune, ischemia miocardică se poate manifesta prin dispnee, senzație
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
care pacientul nu are capacitatea fizică necesară desfășurării testului de efort, acesta trebuie înlocuit cu teste farmacologice (3). Este cunoscută valoarea prognostică a subdenivelării segmenului ST la testarea de efort pentru mortalitatea de cauză cardiacă la pacienții vârstnici cu angină pectorală stabilă (7). Un studiu efectuat pe 419 pacienți peste 65 de ani a arătat că subdenivelarea severă a seg - mentului- ST ca răspuns la testarea de efort la cicloergometru reprezintă un predictor impor - tant al afectării tricoronariene (8). Un alt
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]