1,879 matches
-
înlăturarea răului, am vorbi în chip potrivit numind procedeul "purificare"", căci "sufletul nechibzuit este rău și descumpănit", iar răutatea "reprezintă o boală a lui"143. Potrivit lui Aristotel, fundamentul pedepsei rezidă în necesitatea ei socială: " Astfel în faptul de justiție omenească, pedepsirea și pedeapsa justă a vinovatului sunt fapte de virtute; însă acesta este și un fapt al necesității, adică nu e bun decât pentru că e necesar"144. Dar, dincolo de această latură utilitaristă, Aristotel îi recunoaște pedepsei și un rol de regenerare
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Dacă intenția celui ce pedepsește este îndreptată mai ales spre pricinuirea unui rău, atunci răzbunarea lui este nelegală: a-ți face plăcere răul celuilalt înseamnă să urăști (...) Dacă totuși intenția este îndreptată spre un bine, ce poate fi obținut prin pedepsirea persoanei care a greșit (spre exemplu păcătosul poate fi îndreptat sau, cel puțin, poate fi reținut și alții nu mai sunt stânjeniți, astfel justiția este susținută și binele onorat), atunci răzbunarea este legală 146." Punctul forte al acestor teorii este
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
acest lucru nu autorizează absența pedepsei. Nici aplicarea unei pedepse nu este autorizată de formula "nu te iert". Prima situație indică faptul că victima nu intenționează să caute răzbunare, ci dorește păstrarea unor relații amiabile, iar cea din urmă, dimpotrivă. Pedepsirea și iertarea reprezintă îndeplinirea unor proceduri, mai mult sau mai puțin formale, care culminează cu stabilirea vinovăției cuiva. Numai în cazul în care această procedură a fost îndeplinită corect până la final, se poate ridica problema vinovăției sau nevinovăției, iertării sau
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de situații în cazul acestei noțiuni. A recompensa presupune darea unei recompense, a pedepsi aplicarea unei pedepse, dar a ierta nu implică consecințe palpabile, e.g. înmânarea unui certificat scris de iertare"157. I s-a replicat de către K. Baier că "pedepsirea și iertarea sunt feluri certe de a face ceva, adică îndeplinirea unei proceduri mai mult sau mai puțin formale, care culminează cu stabilirea vinovăției cuiva". Diferența importantă dintre pedeapsă și grațiere se referă la faptul că presupun categorii de formalități
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
problemelor ori pe prejudecăți"162. Nici concepția utilitaristă nu a scăpat de acuzații, dimpotrivă, adepții concepției retributiviste au criticat cu vehemență părțile slabe ale acestei doctrine. Principala acuzație formulată împotriva teoriilor utilitariste se referă la faptul că acestea ar permite pedepsirea nevinovaților. Teoria prevenției legitimează pedepsirea nevinovaților bazându-se pe faptul că, dacă acesta este considerat a fi vinovat de către cei care în viitor ar fi comis infracțiuni, atunci este justificată aplicarea pedepsei, iar teoria reeducării consideră că este admisibilă și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Nici concepția utilitaristă nu a scăpat de acuzații, dimpotrivă, adepții concepției retributiviste au criticat cu vehemență părțile slabe ale acestei doctrine. Principala acuzație formulată împotriva teoriilor utilitariste se referă la faptul că acestea ar permite pedepsirea nevinovaților. Teoria prevenției legitimează pedepsirea nevinovaților bazându-se pe faptul că, dacă acesta este considerat a fi vinovat de către cei care în viitor ar fi comis infracțiuni, atunci este justificată aplicarea pedepsei, iar teoria reeducării consideră că este admisibilă și pedepsirea unui om rău, chiar dacă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nevinovaților. Teoria prevenției legitimează pedepsirea nevinovaților bazându-se pe faptul că, dacă acesta este considerat a fi vinovat de către cei care în viitor ar fi comis infracțiuni, atunci este justificată aplicarea pedepsei, iar teoria reeducării consideră că este admisibilă și pedepsirea unui om rău, chiar dacă nu este un infractor. În replică la această acuzație, utilitaristul A. M. Quinton notează într-un celebru articol că, pentru susținătorii acestei doctrine, utilitatea este "condiția morală necesară și suficientă a pedepsei". "În primul rând, nimeni nu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
accepta, fără îndoială, prima variantă, îndepărtându-se astfel de rigoriștii care cer existența vinovăției ca o condiție morală suficientă a pedepsei. Câțiva ar susține și cea de-a doua variantă, dar în conjuncție cu prima. Nici unii nu permit sau încurajează pedepsirea nevinovaților, pentru că acest lucru ar fi logic posibil doar în cazul în care termenul "pedeapsă" este folosit într-un mod artificial, ca desemnând pricinuirea deliberată a unei suferințe de orice fel. Dar în această situație ar înceta să mai fie
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
orice fel. Dar în această situație ar înceta să mai fie o doctrină morală a pedepsei în sens comun, devenind o doctrină morală despre altceva"163. Referitor la această acuzație se susține că sunt mai numeroși cei care se împotrivesc pedepsirii nevinovaților, decât cei care cred că acest lucru efectiv ar reduce infracțiunile. O altă importantă critică adusă utilitarismului se referă la faptul că, deși penaliștii susțin că pedeapsa are ca efect prevenirea, este dificil de determinat dacă felul pedepsei sau
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de furturi mărunte sunt săvârșite frecvent de hoți eficienți care sunt greu de prins. Paguba cauzată de fiecare hoț în parte este minoră, dar paguba totală, conform abordării utilitariste, este mare și poate fi mai mare decât suferința cauzată prin pedepsirea severă a unui astfel de infractor. Dacă o lege nouă ar stabili o pedeapsă de 10 ani de închisoare pentru un hoț mărunt, o astfel de pedeapsă ar avea efect de prevenire și este discutabil dacă un utilitarist ar accepta
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
s-a mai spus că nu pedeapsa însăși este cea care împiedică, ci amenințarea cu pedeapsa. Aparent potențialii infractori sunt intimidați de posibilitatea aplicării în practică a pedepselor existente, dar în realitate prevenirea depinde de publicitate care se face în jurul pedepsirii unui infractor și își atinge scopul dacă oamenii cred că pedeapsa a fost aplicată, chiar dacă de fapt acest lucru nu s-a produs. Așa cum a arătat Bentham, pentru utilitarism justiția aparentă înseamnă totul, justiția adevărată nu înseamnă nimic. Publicitatea și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cu vinovăția făptuitorului, dar care trebuie orientată spre realizarea finalităților cerute de prevenție și reeducare. Cei mai mulți au menținut ideea că pedeapsa este valoroasă datorită urmărilor sale, cum ar fi, de exemplu, reducerea criminalității, și au respins ideea că este admisibilă pedepsirea nevinovaților în acele circumstanțe în care o astfel de pedeapsă ar înclina balanța în favoarea obținerii unei cantități mai mari de fericire. În mod similar, ideea că infractorul merită să fie pedepsit pentru fapta comisă s-a bucurat de o largă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
arată că verbul "a promite" este un cuvânt performativ, în timp ce "a pedepsi" nu este. Dacă folosim verbul "a pedepsi" în sens performativ, atunci "eu te pedepsesc" ar însemna de fapt "eu te condamn". Prin urmare, Quinton nu se referă la pedepsire, ci, în cel mai bun caz, la condamnare 178. Quinton concluzionează că distincția dintre stabilirea și aplicarea normelor penale ajută la explicarea rolurilor diferite pe care utilitatea și vinovăția le au în justificarea pedepsei. Vinovăția este irelevantă pentru stabilirea normelor
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
condamnarea unui om nevinovat"183. Și H. L. A. Hart încercă să aducă la un numitor comun cele două abordări rivale, arătând că, pentru a clarifica problema pedepsei, trebuie căutate răspunsuri la următoarele întrebări: "cum poate fi justificată practica generală a pedepsirii?" și "cui trebuie aplicată pedeapsa?". La prima întrebare, crede Hart, trebuie să se răspundă prin referire la doctrina utilitaristă, iar la cea de-a doua prin referire la gândirea retributivistă. Adică, în ceea ce privește practica generală aceasta trebuie justificată făcând referire la
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
aplicată pedeapsa?". La prima întrebare, crede Hart, trebuie să se răspundă prin referire la doctrina utilitaristă, iar la cea de-a doua prin referire la gândirea retributivistă. Adică, în ceea ce privește practica generală aceasta trebuie justificată făcând referire la consecințele sociale ale pedepsirii. Principala consecință socială este reducerea criminalității, însă noi nu trebuie să permitem aplicarea pedepsei în orice circumstanțe, chiar dacă acest lucru ar putea avea efectele urmărite. Așadar, nu putem dispune aplicarea pedepsei la întâmplare, ci doar "făptuitorul pentru fapta sa"184
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pedeapsa neputând fi justificată decât dacă are ca efect reducerea criminalității. Nici rolul retributivismului nu este de neglijat, limitele acceptabile în care poate fi utilizată pedeapsa ca mijloc de reducere a criminalității sunt dictate de principiul retributivist care permite doar pedepsirea celor vinovați. Hart admite totuși că, principiul retributiv al pedepsirii vinovaților poate fi încălcat uneori pentru atingerea unor scopuri utilitariste, dar atunci când se întâmplă acest lucru trebuie să avem conștiința faptului că se încalcă un principiu important. Partea slabă a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
criminalității. Nici rolul retributivismului nu este de neglijat, limitele acceptabile în care poate fi utilizată pedeapsa ca mijloc de reducere a criminalității sunt dictate de principiul retributivist care permite doar pedepsirea celor vinovați. Hart admite totuși că, principiul retributiv al pedepsirii vinovaților poate fi încălcat uneori pentru atingerea unor scopuri utilitariste, dar atunci când se întâmplă acest lucru trebuie să avem conștiința faptului că se încalcă un principiu important. Partea slabă a teoriei lui Hart, evidențiată de criticii săi, este că, dacă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
lucru trebuie să avem conștiința faptului că se încalcă un principiu important. Partea slabă a teoriei lui Hart, evidențiată de criticii săi, este că, dacă acordăm preeminență principiilor utilitariste în fața celor retributiviste, ne putem afla în situația de a evita pedepsirea unor delicte foarte serioase în timp ce altele mai puțin grave continuă să fie încriminate, dacă s-ar dovedi că acest lucru ar avea drept consecință o drastică reducere a criminalități. În consecință, putem susține că teoriile mixte, așa cum au fost ele
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
efectivitatea acestora. Omul trebuie să se supună dreptului și moralei, supunerea fiind elementul care caracterizează omul socializat. Individul care încalcă normele perturbă sistemul relațiilor sociale și este pedepsit. Pedeapsa este o instituție complexă, necesară pentru menținerea conviețuirii în societate, iar pedepsirea este numele unei metode sau a unui sistem de pricinuire a unei suferințe tuturor celor și doar acelora care au fost găsiți vinovați de săvârșirea unui delict. Deși noțiunile de pedeapsă și vinovăție sunt strâns legate, ele nu pot fi
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
punându-l la colț pentru că se juca prea gălăgios, profesorul obține ca beneficiu imediat încetarea gălăgiei in clasă. Fără să-si dea seama, profesorul nu mai caută alte soluții la o situație nedorită, fiind tentat să o rezolve rapid prin pedepsirea celui care a produs-o. Pedeapsa poate modela comportamentul celui pedepsit. O serie de studii au evidențiat, în mod repetat, că acei copii care au fost martorii sau ținta unor pedepse excesive tind să recurgă ei înșiși la pedepsirea oamenilor
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3128]
-
prin pedepsirea celui care a produs-o. Pedeapsa poate modela comportamentul celui pedepsit. O serie de studii au evidențiat, în mod repetat, că acei copii care au fost martorii sau ținta unor pedepse excesive tind să recurgă ei înșiși la pedepsirea oamenilor din jurul lor. Uneori, exprimarea pedepsei poate fi amânată până când devin ei înșiși adulți si intră în rolul de părinți. Mediul în care trăim influențează modul de manifestare a comportamentului. Poate că ați observat si dumneavoastră că un comportament al
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3128]
-
tranziție către economia de piață, în paralel cu o continuă înăsprire a legislației, pentru descurajarea producătorilor care livrează pieței produse de slabă calitate, contrafăcute, nocive sănătății și siguranței consumatorilor. De menționat că în România există încă din vechime practici de pedepsire a meseriașilor care dădeau lucruri de proastă calitate. Astfel, țesătorilor care produceau stofe proaste, li se ardeau produsele, blănarii erau pedepsiți să plătească pentru produse de slabă calitate, un galben și trei livre de ceară, ceea ce reprezenta o amendă considerabilă
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
un ciocănit la ușă. Banco și Macduff au venit să-l trezească pe rege (Di destarlo per tempo): Macduff intra în camera acestuia și iese îngrozit anunțând că Duncan a fost asasinat. Toți cei de față invocă puterea divină pentru pedepsirea vinovaților (Schiudi, inferno, la bocca). Malcolm, fiul regelui, care va fi acuzat de ucidera tatălui său, va fi obligat să fugă din Anglia. Actul ÎI Tabloul 1. O cameră din castelul Dunsinane. Macbeth mărturisește soției sale chinul care îl mistuie
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
să-și bage săbiile în teaca, iar Heraldul să deschidă porțile palatului și să anunțe mulțimea că el nu se teme de amenințări. Mulțimea se potolește după care își face apariția în Sala de Consiliu Fiesco și Gabriele care reclamă pedepsirea trădătorilor. Boccanegra îl întreabă pe Gabriele de ce are sabia în mână iar acesta îi răspunde:“Pentru că l-am ucis pe Lorenzino! El este cel care a răpit-o pe Amelia“. El povestește adunării că înainte de a muri, Lorenzino a mărturisit
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Carlo. O multime amenințătoare îl revendică pe moștenitorul tronului. Deși Regele accepta prezenta mulțimii în închisoare, intervenția Marelui Inchizitor pune punct revoltei și toată mulțimea îngenunchiază. 1/ Auto-da-fè înseamnă în limba spaniolă act de credință. El constituia un ritual de pedepsire de către Inchiziție a ereticilor, cel mai adesea prin ardere pe rug. Actul V O galerie din Mănăstirea Sân Giusto. Elisabeta, sosita prima la întâlnire, se reculege în fața mormântului Împăratului Carol al V-lea, care el însuși și-a găsit pacea
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]