499 matches
-
pregătirii studenților, respectiv Geografia umană cu toate ramurile ei, la un nivel tot atât de înalt ca și Geografia fizică a lui M.David. Dacă M.David strălucea prin trăinicia argumentării și corelarea cu toate domeniile conexe (geologia, geomorfologia, climatologia, hidrologia, biologia, pedologia), Gh.Năstase strălucea prin interferența cu Istoria, Demografia, Etnografia, Toponimia, Antropologia etc.), fiind totodată un bun cunoscător a numeroase limbi străine (rusa, franceza, engleza, germana ș.a.). Am admirat la el și stilul conciziei, preciziei în vorbire și în scris. Îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
anii următori, plus faptul că am fost direct investit cadru de predare la Geografia României (până la titularizarea lui I.Sârcu din 1951/1952). Dacă la acestea mai adaug cursurile, lucrările practice și/sau seminariile de Geomorfologie, Climatologie, Hidrologie, Biogeografie și Pedologie ținute la Institutul Pedagogic Iași, îmi dau seama că în primii 10-15 ani de activitate a trebuit să fac față la 17 discipline geografice. A fost pentru mine un efort extraordinar de voință și stăruință, cu atât mai mult cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
se petrec în sol în diferite condiții geo-bio-climatice naturale și de variată exploatare antropică, am urmat ... cot la cot cu studenții ... cursuri de Chimie anorganică și organică de la Universitate (ținute de prof.Budeanu), precum și cursurile de Chimie fizică și de Pedologie ținute de prof. N.Bucur la Institutul Agronomic. Prof.dr. Ioan Gugiuman Prof.dr. Nicolae Bucur În acest fel am putut să-mi fac o suficientă cultură pedo-fizico-chimică necesară interpretării interrelațiilor natură-sol ... care să-mi asigure independența didactică și de cercetare științifică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
I.Cuza" Iași, t.XXIX, s.II b, 1983. LIXANDRU GH.și colab., "Agrochimie", rev.Cercetări Agronomice în Moldova, I, 1992. UNGUREANU IRINA, Geografia mediului, Anal.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.XLIX-L, 2003-2004. FILIPOV F. și LUPAȘCU GH., Pedologie, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.XLIX-L, 2003-2004. DONISĂ CARMEN, Studiul variației unor elemente chimice în profilul unor soluri din grupa nordică a Carpaților Orientali", An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.LI, 2005. LĂCĂTUȘU RADU, "Agrochimie", An
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
unor soluri din grupa nordică a Carpaților Orientali", An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.LI, 2005. LĂCĂTUȘU RADU, "Agrochimie", An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.II, s.II.c, 2006. Prefețe LUPAȘCU Gh., "Geografia solurilor cu elemente de pedologie generală", 1998. RUSU C., "Masivul Rarău", 2002. GROZAVU A., "Subcarpații dintre Trotuș și Bistrița", 2003. MARĂ M. și BULZAN P., "Studiul fizico-geografic al văii Siretului între Bacău și Adjud", 2004. RUSU C. și colab., "Solurile munților vulcanici din nord-vestul Carpaților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
În această accepție de unitate în diversitate au fost concepute aprofundările privind învelișurile fizico-geografice: litologia (studiul rocilor scoarței terestre de la planetar la local), geomorfologia (studiul reliefului), climatologia (studiul atmosferei), hidrologia (studiul apelor curgătoare și subterane), biologia (învelișul plantelor și animalelor), pedologia (învelișul de sol); iar în cadrul învelișului uman (antropogeografic), s-au diferențiat geografia populației și geografia economică. În ambele domenii, fizic și uman, au apărut discipline și specializări la toate nivelurile de organizare, de la planetar la continental, provincial, național, regional, districtual
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
viului în gândirea lui Eminescu; 1997 - Universitatea din Bacău Logica viului în gândirea lui Eminescu; Academia Română București - J.B. Lamarck - părintele evoluționismului; 1998 - Universitatea „Ovidius” Constanța Logica viului în gândirea lui Eminescu; 1998 - Universitatea de Stat Chișinău, Facultatea de Biologie și Pedologie: Logica viului în gândirea lui Eminescu; Simbolistica animalelor; Elemente noi în aplicarea evoluției filogenetice a regnului animal; Evoluția ideilor omului despre om; Academia Română filiala Iași: 1997 Logica viului în gândirea lui Eminescu; 1998 - Simbolistica apei; 1999 - Simbolistica animalelor; 2000 - Rolul
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
în gândirea lui Eminescu; 1997 - Universitatea din Bacău - Logica viului în gândirea lui Eminescu; 1997 - Academia Română București - J.B. Lamarck - părintele evoluționismului; 1998 - Universitatea „Ovidius” Constanța - Logica viului în gândirea lui Eminescu; 1998 - Universitatea de Stat Chișinău, Facultatea de Biologie și Pedologie: Logica viului în gândirea lui Eminescu; Simbolistica animalelor; Elemente noi în aplicarea evoluției filogenetice a regnului animal; Evoluția ideilor omului despre om; Academia Română filiala Iași: 1997 Logica viului în gândirea lui Eminescu; 1998 - Simbolistica apei; 1999 Simbolistica animalelor; 2000 - Rolul
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
șa, care pune în legătură două văi și prin care se face trecerea dintr-o parte în alta a muntelui; sinonim: trecătoare. PĂDURI CADUCIFOLIATE păduri formate din arbori care își pierd frunzele. PĂȘUNE pajiște naturală sau artificială destinată pășunatului animalelor. PEDOLOGIE ramură a geografiei fizice, care se ocupă cu studiul solului. PEDOSFERĂ învelișul de sol al Pământului. PEISAJ aspectul exterior, vizibil, al unui anumit teritoriu, caracterizat printr-o anumită particularitate a sa; exemple: peisaj alpin, peisaj urban, ș.a. PENINSULĂ porțiune de
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
Gruber. Totodată, face referință la realizările profesorului Paolo Mantegazza la Florența, recunoscut pentru preocupările sale de frenologie. La această prelegere de psihologie experimentală (a doua, după cum specifică ziarul), se ocupă în special de extensia aplicativă a psihologiei experimentale în domeniul pedologiei. În cuprinsul conferinței se anunță elemente concrete asupra modului de organizare a laboratorului de psihologie experimentală și temele ce vor fi tratate. În ziarul de miercuri 27 aprilie 1894 (Anul II nr. 362), Gruber dovedește că bursa oferită de Maiorescu
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
I. (1985) Atlas botanic, E.D.P., București. 102.Posea, Gr. (1986)Geografia de la A la Z, Ed. Științifică și Enciclopedică, București. 103.Preda, C. (1994)Enciclopedia arheologiei și istoriei vechi a României, vol.I, Ed. Enciclopedică, București. 104.Puiu, Ș t. (1983)Pedologie, E.D.P., București. 105.Radu, C. (1987)Todirești Vaslui, Ed. Litera, București. 106.Rădulescu, D., Țebeica, C. (1987) Universul apei. Mică enciclopedie, Ed. Științifică și Enciclopedică, București. 107.Rosetti, R. (1907) Pământul, sătenii și stăpânii în Moldova, București. 108.Roșu, Al.
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
forța productivă, nici sursa de energie, ci materia primă. Nici mai mult, nici mai puțin. La începutul începuturilor un dat al naturii, la începutul istoriei un hazard natural, istoria Rațiunii începe ca un lucru natural. Ceva legat de floră, faună, pedologie, climat. Perfect posibil. S-a descoperit că în Mesopotamia, pe culoarul situat între Tigru și Eufrat, nu exista nici lemn, nici piatră, doar argilă. De acolo provin aceste turte din argilă arsă păstrate, cu marginile rotunjite, pe care la Ur
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
împart aceeași clientă, "opinia", care le hrănește și pe unele, și pe altele. Aparent, un lucru șubred. Dar e terenul oricărei dominații. Aluvial și nisipos, așa îi va apărea celui care tînjește după stabilitate. Așa și este, de fapt. Dar pedologia, ramură a geologiei aplicate, nu e o știință friabilă, fiindcă studiază structura solurilor. Trebuie să iei nisipul în serios, fiindcă orice edificiu statal este construit în mod durabil pe nisip. Durabil: construit pe represiv și pe juridic. Dar pe nisipul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Ion Alexandru (1937-1986), poet și publicist; ANGHELUȘ, Carmen - Rosaura, poeta, obține o serie de premii literare. ANGHELUȚĂ, Octavian (1904-1988), pictor; ASIMINEI, Constantin (1894-1947), poet; ATANASIU, Dumitru (1906-1977), inginer, decan al Facultății de Construcții Iași; AVARVAREI, Ioan (1941 ), doctor inginer în pedologie, autor de comunicări șrtiințifice. Senator P.D.S.R. (1996-2000), prefect al județului Iași, numit în 2003; BARAIS, Paul (1918), licențiat în drept, căzut la 8 mai 1945 în luptele pentru eliberarea Cehoslovaciei; BĂLȚATU, Adam (1899-1981), pictor, profesor la Institutul „N. Grigorescu” din
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
ale vremii, impunându-se ca un autor merituos în ansamblul literaturii pașoptiste. FLOROV, NICOLAE (1876-1948ă PEDOLOG Printre cadrele didactice care au contribuit la dezvoltarea învățământului agronomic superior în Iași se numără și Nicolae Florov. El a funcționat ca profesor de pedologie la Institutul Agronomic Ion Ionescu de la Brad din Iași, din 1924 până în 1945. Născut la 19 decembrie 1876 în Cornești (Bălțiă, Nicolae Florov a urmat studii de științe naturale și s-a specializat în problemele agrogeologiei. A lucrat în această
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Nicolae Florov a fost numit conferențiar la catedra de agrogeologie din cadrul Institutului agronomic. În 1930 a fost numit profesor suplinitor, iar peste un an titularizat la catedra sus-amintită. Doctoratul în științe l-a trecut în 1926, la Iași. Cursul de pedologie predat de Nicolae Florov la Iași reprezintă primul de acest fel ținut în țara noastră. Nicolae Florov a desfășurat o bogată activitate științifică, concretizată în peste 60 de lucrări. Problemele abordate și rezolvarea lor relevă o vastă și multilaterală pregătire
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
fiind îndrumat și spijinit de prof.dr. Nicolae Florov. După absolvirea facultății a fost încadrat, în urma examenului susținut, preparator și apoi asistent. A parcurs toate treptele ierarhiei didactice fiind numit, în anul 1948, după Reforma Învățământului, profesor titular la disciplina de Pedologie, de la Facultatea de Îmbunătățiri Funciare din Galați, facultate nou înființată și care, în anul 1951, a fost transformată în institut. În această calitate a funcționat până la pensionare, în aceeași specialitate și după transferarea Facultății de Îmbunătățiri Funciare și Organizarea Teritoriului
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
astfel bazele învățământului superior de îmbunătățiri funciare din Moldova și din țară. A făcut parte, ca președinte, din prima comisie de admitere de la această facultate. A fost primul, în țara noastră, care a elaborat și a predat un curs de Pedologie ameliorativă. S-a preocupat de elaborarea planului de învățământ pentru specialitatea de îmbunătățiri funciare, deoarece era prima facultate de acest profil din țară. A fost o perioadă de timp decan al Facultății de Îmbunătățiri Funciare din Galați și apoi șef
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
și metodele de ameliorare a solurilor salinizate. A fost primul care a inițiat și executat studii asupra solurilor din incintele Albița-Fălciu și Sculeni-Țuțora-Gorban, stabilind măsurile ce trebuie luate pentru a evita salinizarea și degradarea acestor soluri. Ca specialist în domeniul pedologiei ameliorative, a participat la avizarea proiectelor de îmbunătățiri funciare și recepționarea diferitelor lucrări de irigații, drenaj, combaterea eroziunii solului etc. Din anul 1957, a fost membru al Societății Internaționale de Știința Solului. Prof.ing. Leonida Guștiuc a trecut în neființă la
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
fost șeful Catedrei de Geografie. Începând din 1987 a susținut prelegeri universitare la disciplinele „Pedogeografie” și „Geografia solurilor României”, la secția de Geografie a Facultății de Geografie - Geologie, iar din 1994 a ținut cursul „Geografia solurilor lumii cu elemente de pedologie”. Între anii 1993-1996 a predat cursul de „Pedologie generală” la Universitatea Agronomică Ion Ionescu de la Brad Iași, unde a fost și profesor asociat. În sprijinul procesului de învățământ a editat două cursuri de Geografie fizică generală și Geografia solurilor cu
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
a susținut prelegeri universitare la disciplinele „Pedogeografie” și „Geografia solurilor României”, la secția de Geografie a Facultății de Geografie - Geologie, iar din 1994 a ținut cursul „Geografia solurilor lumii cu elemente de pedologie”. Între anii 1993-1996 a predat cursul de „Pedologie generală” la Universitatea Agronomică Ion Ionescu de la Brad Iași, unde a fost și profesor asociat. În sprijinul procesului de învățământ a editat două cursuri de Geografie fizică generală și Geografia solurilor cu elemente de pedologie generală, precum și două Caiete de
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
1993-1996 a predat cursul de „Pedologie generală” la Universitatea Agronomică Ion Ionescu de la Brad Iași, unde a fost și profesor asociat. În sprijinul procesului de învățământ a editat două cursuri de Geografie fizică generală și Geografia solurilor cu elemente de pedologie generală, precum și două Caiete de lucrări practice. Activitatea științifică a profesorului universitar doctor Gheorghe Lupașcu a fost bogată și variată, concretizată în publicarea a 147 de lucrări științifice singur și în colaborare, din care 15 în străinătate. A publicat peste
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Factori și procese pedogenetice din zona temperată (1994, 1995, 1996, 1998, 1999). În anul 1998 a fost premiat de Academia Română cu premiul Gheorghe Munteanu Murgoci pentru lucrarea Depresiunea Cracău - Bistrița. Studiu pedogeografic. Din 1997 a fost expert în probleme de pedologie, membru al Societății Internaționale pentru Știința Solului (1996), al Asociației Franceze pentru Studiul Solului (1993), al Societății Europene de Conservarea Solului, cu sediul în Germania (1999), al Societății Naționale Române pentru Știința Solului (1970) și președinte din luna august 1997
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
este locația pe care se desfășoară viața ființelor vii. Pământul ne sprijină, îl avem ca suport sub picioarele noastre și sub locuința noastră. Pământul este format din substanțe chimice, aflate în starea de agregare solidă. Pământul este studiat de științele: pedologie, geologie, geografie, speologie, arheologie, etc. În compoziția pământului se află diverse substanțe chimice anorganice și organice, formate din următoarele elemente: siliciu, aluminiu, calciu, sodiu, clor, fosfor, azot, carbon, fier, oxigen, hidrogen, etc. Dacă 70 % din greutatea omului adult este formată
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
determinat să alcătuiască manuale de toate categoriile pentru elevii școlilor primare. Unele din ele sunt întocmite în colaborare. Unul din colaboratori a fost Matei Dobrovici, primul învățător al Școlii de aplicație din Bârlad. În 1930, P. Todicescu a tipărit o pedologie pentru uzul elevilor de clasa a VII-a ai școlii pedagogice. Harnicul profesor a desfășurat și o interesantă activitate publicistică. A redactat și condus, mai întâi, revista „Tribuna pedagogică” care a apărut bilunar la Bârlad, și, în noiembrie 1932, s-
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]