645 matches
-
a da de mâncare propria carne puilor săi. Când în final moare de slăbiciune, unul din micuți spune altuia: În sfârșit! Mă săturasem să tot mănânc același lucru în fiecare zi"812. Motivul este simplu: în lipsă totală de hrană, pelicanul își înfige ciocul în propria-i carne pentru a-și hrănii puii. Unul din simbolurile sacre ale creștinismului este pelicanul. Și sacrificiul de sine cu principiul euharistiei este tot un simbol al așternerii luminii peste haos. Simbolul sacrificiului este pur
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
sfârșit! Mă săturasem să tot mănânc același lucru în fiecare zi"812. Motivul este simplu: în lipsă totală de hrană, pelicanul își înfige ciocul în propria-i carne pentru a-și hrănii puii. Unul din simbolurile sacre ale creștinismului este pelicanul. Și sacrificiul de sine cu principiul euharistiei este tot un simbol al așternerii luminii peste haos. Simbolul sacrificiului este pur interior. Atma vine din afară, realizând poesia sacră a depărtărilor, poesia trecutului care imobilizeză timpul, reflectând peisajele vaste din memoria
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și-apoi îl închide 895. Spune maestrul: "Deseori nu suntem în stare să înțelegem binecuvântările pe care le primim. De multe ori nu percepem că Dumnezeu face asta pentru a ne face să creștem spiritual. O poveste spune că un pelican, în timpul unei ierni crâncene, se sacrifică pentru a da de mâncare propria carne puilor săi. Când în final moare de slăbiciune, unul din micuți spune altuia: În sfârșit! Mă săturasem să tot mănânc același lucru în fiecare zi"896. Motivul
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
a da de mâncare propria carne puilor săi. Când în final moare de slăbiciune, unul din micuți spune altuia: În sfârșit! Mă săturasem să tot mănânc același lucru în fiecare zi"896. Motivul este simplu: în lipsă totală de hrană, pelicanul își înfige ciocul în propria-i carne pentru a-și hrănii puii. Unul din simbolurile sacre ale creștinismului este pelicanul. Și sacrificiul de sine cu principiul euharistiei este tot un simbol al așternerii luminii peste haos. Simbolul sacrificiului este pur
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
sfârșit! Mă săturasem să tot mănânc același lucru în fiecare zi"896. Motivul este simplu: în lipsă totală de hrană, pelicanul își înfige ciocul în propria-i carne pentru a-și hrănii puii. Unul din simbolurile sacre ale creștinismului este pelicanul. Și sacrificiul de sine cu principiul euharistiei este tot un simbol al așternerii luminii peste haos. Simbolul sacrificiului este pur interior. Atma vine din afară, realizând poesia sacră a depărtărilor, poesia trecutului care imobilizeză timpul, reflectând peisajele vaste din memoria
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în turn Plângând în balcon Cu grai monoton, Cu suflet taciturn În visul meu te port1325. Pătratul triunghiului aflat în cerc e un oraș cu ziduri de cetate, o țintă nepământeană a creștinătății. Deasupra fâlfâie Pasărea Phoenix care ca și pelicanul își smulge din sine pentru puii săi și reprezintă o reminescență a mitului lui Heliopolis, orașul primordial al soarelui. Ideea de a asemui turnurile cetății cu munții, a turlei bisericii sau a turnului principal al unui palat cu muntele central
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Ana, b - dul 1 Mai Nr. 55. "Royal", Cristescu Elenă, str. Brezoianu Nr. 24. Dafu Ecaterina, b - dul Dimitrov Nr. 146. Dăianu Gheorghe, calea Rahovei Nr. 297. Damian Cecilia, b - dul Pache Nr. 19. Damian Maria, calea Griviței Nr. 362. "Pelicanul de Aur", Dan George, calea Griviței Nr. 183. Davidescu Mircea, str. Viilor Nr. 207. "Tillia", Davidovici Matilda, b - dul Republicii Nr. 52. Deciu Ana, b - dul 1 Mai Nr. 120. Deciu Bărbulescu Elenă, str. Toamnei Nr. 43. Devetacov Boris, str.
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
Gaviidae - Gavia stellata - Cufundarul cu gușa roșie (Cufundarul mic) - Gavia arctică - Cufundarul polar - Gavia immer - Cufundarul mare - Gavia adamsii - Cufundarul cu cioc alb Podicipedidae - Podiceps grisegena - Corcodelul cu gât roșu - Podiceps auritus - Corcodelul urechiat (Corcodelul de iarnă) Pelecanidae - Pelecanus onocrotalus - Pelicanul comun (Marele pelican alb) - Pelecanus crispus - Pelicanul creț (Pelicanul dalmatic) Phalacrocoracidae - Phalacrocorax pygmaeus - Cormoranul mic - Phalacrocorax nigrocularis - Cormoranul de Socotra Ardeidae - Egretta vinaceigula - Egreta cenușie - Ardea purpurea - Stârcul roșu - Casmerodius albuș - Egreta mare - Ardeola idae - Stârcul de Madagascar - Ardeola rufiventris
ACORD din 16 iunie 1995 privind conservarea pasarilor de apa migratoare african-eurasiatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128567_a_129896]
-
Cufundarul cu gușa roșie (Cufundarul mic) - Gavia arctică - Cufundarul polar - Gavia immer - Cufundarul mare - Gavia adamsii - Cufundarul cu cioc alb Podicipedidae - Podiceps grisegena - Corcodelul cu gât roșu - Podiceps auritus - Corcodelul urechiat (Corcodelul de iarnă) Pelecanidae - Pelecanus onocrotalus - Pelicanul comun (Marele pelican alb) - Pelecanus crispus - Pelicanul creț (Pelicanul dalmatic) Phalacrocoracidae - Phalacrocorax pygmaeus - Cormoranul mic - Phalacrocorax nigrocularis - Cormoranul de Socotra Ardeidae - Egretta vinaceigula - Egreta cenușie - Ardea purpurea - Stârcul roșu - Casmerodius albuș - Egreta mare - Ardeola idae - Stârcul de Madagascar - Ardeola rufiventris - Stârcul cu burtă
ACORD din 16 iunie 1995 privind conservarea pasarilor de apa migratoare african-eurasiatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128567_a_129896]
-
Cufundarul mic) - Gavia arctică - Cufundarul polar - Gavia immer - Cufundarul mare - Gavia adamsii - Cufundarul cu cioc alb Podicipedidae - Podiceps grisegena - Corcodelul cu gât roșu - Podiceps auritus - Corcodelul urechiat (Corcodelul de iarnă) Pelecanidae - Pelecanus onocrotalus - Pelicanul comun (Marele pelican alb) - Pelecanus crispus - Pelicanul creț (Pelicanul dalmatic) Phalacrocoracidae - Phalacrocorax pygmaeus - Cormoranul mic - Phalacrocorax nigrocularis - Cormoranul de Socotra Ardeidae - Egretta vinaceigula - Egreta cenușie - Ardea purpurea - Stârcul roșu - Casmerodius albuș - Egreta mare - Ardeola idae - Stârcul de Madagascar - Ardeola rufiventris - Stârcul cu burtă roșcata - Ixobrychus minutus - Stârcul
ACORD din 16 iunie 1995 privind conservarea pasarilor de apa migratoare african-eurasiatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128567_a_129896]
-
Gavia arctică - Cufundarul polar - Gavia immer - Cufundarul mare - Gavia adamsii - Cufundarul cu cioc alb Podicipedidae - Podiceps grisegena - Corcodelul cu gât roșu - Podiceps auritus - Corcodelul urechiat (Corcodelul de iarnă) Pelecanidae - Pelecanus onocrotalus - Pelicanul comun (Marele pelican alb) - Pelecanus crispus - Pelicanul creț (Pelicanul dalmatic) Phalacrocoracidae - Phalacrocorax pygmaeus - Cormoranul mic - Phalacrocorax nigrocularis - Cormoranul de Socotra Ardeidae - Egretta vinaceigula - Egreta cenușie - Ardea purpurea - Stârcul roșu - Casmerodius albuș - Egreta mare - Ardeola idae - Stârcul de Madagascar - Ardeola rufiventris - Stârcul cu burtă roșcata - Ixobrychus minutus - Stârcul mic - Ixobrychus
ACORD din 16 iunie 1995 privind conservarea pasarilor de apa migratoare african-eurasiatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128567_a_129896]
-
CETACEA - Tursiops truncatus (Delfin mare, Delfin cu boț gros) - Phocoena phocoena (Marsuin, Porc de mare) PĂSĂRI GAVIIFORMES Gavidae - Gavia stellata (Fundac mic) - Gavia arctică (Fundac polar, Cufundac) - Gavia immer (Cufundac mare) PELECANIFORMES Phalacrocoracidae - Phalacrocorax pygmaeus (Cormoran mic) Pelecanidae - *Pelecanus onocrotalus (Pelican comun) - Pelecanus crispus (Pelican creț) CICONIFORMES Ardeidae - Botaurus stellaris (Bou de baltă, Buhai de baltă) - Ixobrychus minutus (Stârc pitic) - Nycticorax nycticorax (Stârc de noapte) - Ardeola ralloides (Stare galben) - Bubulcus ibis (Stârc de cireada) - Egretta garzetta (Egreta mică) - Egretta albă (Egreta
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
mare, Delfin cu boț gros) - Phocoena phocoena (Marsuin, Porc de mare) PĂSĂRI GAVIIFORMES Gavidae - Gavia stellata (Fundac mic) - Gavia arctică (Fundac polar, Cufundac) - Gavia immer (Cufundac mare) PELECANIFORMES Phalacrocoracidae - Phalacrocorax pygmaeus (Cormoran mic) Pelecanidae - *Pelecanus onocrotalus (Pelican comun) - Pelecanus crispus (Pelican creț) CICONIFORMES Ardeidae - Botaurus stellaris (Bou de baltă, Buhai de baltă) - Ixobrychus minutus (Stârc pitic) - Nycticorax nycticorax (Stârc de noapte) - Ardeola ralloides (Stare galben) - Bubulcus ibis (Stârc de cireada) - Egretta garzetta (Egreta mică) - Egretta albă (Egreta mare) - Ardea purpurea (Stârc
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
județul Constantă. 32. Tanasuica Marian, născut la 3 septembrie 1956 în localitatea Slatina, județul Olt, România, fiul lui Nicolae și Niculina, cu domiciliul actual în Germania, 95032 Hof/Saale, Kosseinestr. 38, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Constantă, Str. Pelicanului nr. 6, bl. AV38, ap. 16, județul Constantă. 33. Țăranu Dadiana-Raluca, născută la 20 septembrie 1974 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Nicolae și Mirela-Alexandrina-Sanda-Sofia, cu domiciliul actual în Germania, 75223 Niefern-Oschelbronn, Waldstr. 36, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 316 din 15 martie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
Albă. 253. Grunefeld Rodica, născută la 20 februarie 1965 în localitatea Marginea, județul Suceava, România, fiica lui Pomohaci Dimitrie și Aurelia, cu domiciliul actual în Germania, 26160 Bad Zwischenahn, Heideweg 4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Constantă, Str. Pelicanului nr. 8, bl. AV39, sc. C, ap. 37, județul Constantă. 254. Hoos Asiza-Veronica, născută la 30 aprilie 1958 în localitatea Dorohoi, județul Botoșani, România, fiica lui Stefanov Haralamb și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 55116 Mainz, Lotharstr. 18-20, cu
HOTĂRÂRE nr. 740 din 26 iulie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136097_a_137426]
-
spinosus) 50.000 103. Nisiparul (Calidris albă) 50.000 104. Notătița (Phalaropus sp.) 50.000 105. Ochiul-boului (Troglodytes troglodytes) 50.000 106. Pasarea-ogorului (Burhinus oedicnemus) 250.000 107. Pasărea-omătului (Plectrophenax nivalis) 250.000 108. Pascarelul-negru (Cinclus sp.) 100.000 109. Pelicanul (Pelecanus sp.) 1.000.000 110. Pescarusul-albastru (Alcedo athis) 100.000 111. Pescărita (Hydroprogne sp.; Gelochelidon sp.) 100.000 112. Pescărușul (Larus sp.) 100.000 113. Pietrarul (Oenanthe sp.) 50.000 114. Pietrusul (Arenaria interpres) 50.000 115. Pitulicea (Phylloscopus
LEGE nr. 103 din 23 septembrie 1996 (*republicată*)(**actualizata**) fondului cinegetic şi a protectiei vanatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142052_a_143381]
-
partea superioară, în câmp albastru, central, este Monumentul de Independență, în culori naturale. În vârful scutului, în câmp de argint, cu brâu undat albastru, broșează o ancoră neagră. În dreapta scutului, în frânc cartier, în câmp de aur, se află un pelican în culori naturale. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, cu șapte turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: Monumentul de Independență atestă reintegrarea Dobrogei la România în anul 1878. Ancoră simbolizează activitatea portuara și de construcții navale a municipiului
HOTĂRÂRE nr. 139 din 6 februarie 2003 privind aprobarea stemei municipiului Tulcea, judeţul Tulcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148170_a_149499]
-
în culori naturale. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, cu șapte turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: Monumentul de Independență atestă reintegrarea Dobrogei la România în anul 1878. Ancoră simbolizează activitatea portuara și de construcții navale a municipiului. Pelicanul sugerează că municipiul Tulcea reprezintă poartă Deltei Dunării. Coroană murala cu șapte turnuri crenelate simbolizează faptul că Tulcea este municipiu reședința de județ. -------
HOTĂRÂRE nr. 139 din 6 februarie 2003 privind aprobarea stemei municipiului Tulcea, judeţul Tulcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148170_a_149499]
-
foarte variată, cuprinzând: • mamifere ca mistrețul, vulpea, câinele enot, vidra, nurca etc.; • pești cum sunt crapul, șalăul, somnul, știuca, sturionii (nisetrul, morunul etc.), scrumbiile, hamsiile etc.; • aproape 300 de specii de păsări, marea majoritate fiind migratoare. Cele mai reprezentative sunt pelicanii, egretele, lebedele, cormoranii, rațele și gâștele sălbatice. Coloniile de pelicani din Delta Dunării sunt cele mai mari din Europa. Datorită mediului natural puțin modificat și marii bogății floris tice și faunistice, Delta Dunării a fost declarată rezervație a biosferei. În cadrul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
nurca etc.; • pești cum sunt crapul, șalăul, somnul, știuca, sturionii (nisetrul, morunul etc.), scrumbiile, hamsiile etc.; • aproape 300 de specii de păsări, marea majoritate fiind migratoare. Cele mai reprezentative sunt pelicanii, egretele, lebedele, cormoranii, rațele și gâștele sălbatice. Coloniile de pelicani din Delta Dunării sunt cele mai mari din Europa. Datorită mediului natural puțin modificat și marii bogății floris tice și faunistice, Delta Dunării a fost declarată rezervație a biosferei. În cadrul acesteia au fost delimitate 16 zone de protecție strictă, înconjurate
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
ocrotit de interes mondial ce conservă un anumit mediu natural. 40 GEOGRAFIE FIZICĂ • Explicați cauza precipitațiilor reduse din deltă. • Numiți patru lacuri din arealul deltaic. • Menționați elementele floristice și faunistice specifice deltei. • Caracaterizați flora și fauna Deltei Dunării. Colonie de pelicani Pădurea Letea Brațul Sf. Gheorghe în zona Colinelor Beștepe Stol de cormorani Vegetație din Deltă Solurile sunt slab evoluate, au grosime redusă, fiind în majoritate nisipoase (pe grinduri). Importanța economică. Regiunea constituie cea mai însemnată zonă piscicolă din România (crap
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
specii de pești (păstrăvi în apele de munte; crap, șalău, caras, știucă, somn în apele din câmpie; sturioni și scrumbie în Dunăre). Delta Dunării este renumită nu numai prin bogăția în pește, ci mai ales ca „paradis al păsărilor“ (lebede, pelicani, stârci, egrete, cormorani, berze etc.). Unele populează permanent insulele de stuf și pădurile de pe grinduri, altele sunt fie oaspeți de primăvară-toamnă, precum păsările care vin din regiuni sudice, fie vin din nordul continentului în timpul sezonului rece. Importanța faunei este legată
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
mai mare decât la stadiile tinere. Pe lângă acțiunea directă asupra organismelor, pesticidele au și o influență indirectă asupra lor, perturbând ciclurile de viață, determinând diminuarea sau chiar pierderea capacității de reproducere. Este cunoscut în acest sens cazul unei colonii de pelicani unde s-au găsit în cuiburi numai ouă sterile, din cauza DDT-ului, prezent în ouă în concentrație de 2500 mg/kg. Ouăle prezentau o coajă foarte subțire, se spărgeau la cea mai mică atingere. Prin analiză statistică, s-a stabilit
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
mai cunoscute parabole, Iisus le zice ucenicilor: „Priviți la corbi, că nici nu seamănă, nici nu seceră; ei n-au cămară, nici hambar, și Dumnezeu îi hrănește”2). Așadar, corbii reprezintă modelul natural de viețuire. La Dosoftei, corbul e, alături de pelican și vrabie, o pasăre care evocă izolarea și singurătatea: „De-atocma cu pelecanul,/ Prin pustii petrec tot anul,/ Și ca corbul cel de noapte,/ îmi petrec zîlele toate,/ Ca o vrabie rămasă/ în supt streșină de casă”3). „Corbul de noapte
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
America de sud. Pe lângă trenuleț, mai există patru trasee pietonale șerpuite pentru a explora zona mai îndeaproape. Cea mai cunoscută este „Leopard Trail”. De pe aceste trasee poți vedea „campusurile” bivolilor, elefanților, tigrilor, hipopotamilor, girafelor, hienelor, leilor, antilopelor bongo, vidrelor sau pelicanilor și a celorlalte peste 1.000 de specii de animale (unele dintre ele pe cale de dispariție), majoritatea nocturne, ce trăiesc în cele 40 de ha de junglă amenajată. Barierele și șanțurile care păstrează animalele la mică distanță există totuși, dar
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]