872 matches
-
sau a unei „instrucții” sacramentale.Dialogul dintre confesor și penitent este recomandat și de Ritualul Penitenței. Conform acestui document eclezial, dialogul este necesar, atât pentru eventualele sfaturi pe care confesorul i le poate da penitentului, cât și pentru stabilirea unei penitențe adecvate acestuia. Experiența pastorală spune că, în cazul păcatelor grave, penitentul simte nevoia a ceva mai mult decât rostirea simplă a dezlegării de păcate (care este cea mai importantă). El lasă să se vadă că are nevoie adesea și de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
este atribuit. Confesorul trebuie să caute să lumineze viața penitentului și zonele obscure ale conștiinței sale cu ajutorul cuvântului lui Dumnezeu. El știe că acest cuvânt al lui Dumnezeu revelează păcatele cele mai ascunse ale penitentului și îl conduce spre o penitență radicală. Pentru aceasta însă, confesorul trebuie să trăiască o viață spirituală profundă și autentică și să caute să devină „un om al penitenței, care practică virtuțile într-o măsură din ce în ce mai mare”. Papa Ioan Paul al II-lea recomanda confesorilor un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
acest cuvânt al lui Dumnezeu revelează păcatele cele mai ascunse ale penitentului și îl conduce spre o penitență radicală. Pentru aceasta însă, confesorul trebuie să trăiască o viață spirituală profundă și autentică și să caute să devină „un om al penitenței, care practică virtuțile într-o măsură din ce în ce mai mare”. Papa Ioan Paul al II-lea recomanda confesorilor un zel sincer pentru salvarea sufletelor, zel care s-ar traduce în viața concretă prin „practicarea micilor și marilor virtuți ale unui bun păstor
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
persoanei sale. El este pregătit să se deschidă în mod implicit și la dialog cu persoana confesorului, în cadrul mărturisirii sacramentale, când, prin atitudinile sale, arată acest lucru. „Este de mare importanță contribuția pe care însuși penitentul o are în sacramentul penitenței” pentru că „participă prin acțiunile sale la însăși esența sacramentului”. Mărturisirea este o acțiune esențială. Ea trebuie să fie caracterizată de integritate. Există o integritate obiectivă și o integritate subiectivă. Prima indică toate păcatele reale săvârșite de penitent, în timp ce cea de-
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Dumnezeu și răspunsul omului. De fapt, întregul proces dialogic dintre Dumnezeu și om este orientat de aceste două dimensiuni. Pe același model se formează și structura fundamentală a dinamicii vieții creștine, iar forma de celebrare a sacramentului propusă de Ritualul Penitenței urmărește aceeași logică și aceeași dinamică. Fiind fidel acestui model, sacramentul reconcilierii realizează, într-un moment precis, o analiză a raportului realizat între inițiativa lui Dumnezeu, sintetizată de cuvântul său, și răspunsul omului, reprezentat de viața sa. În celebrarea sacramentului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și anumite aspecte particulare, în măsura în care acestea sunt necesare clarificării și ameliorării vieții de credință a penitentului respectiv. 2.6.1 Compoziția dialogului Compoziția dialogului se organizează parcurgând o structură clară, care se desfășoară în coerență cu forma propusă de Ritualul Penitenței, urmărind etapele de celebrare a sacramentului. Dialogul se va desfășura progresiv, plecând de la cererea de iertare din partea penitentului și ajungând la dezlegarea de păcate pe care acesta o primește din partea confesorului, astfel: 1) Cerere de iertare. Modalitatea de a cere
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
la rău. În tot acest proces, confesorul îl va ajuta pe penitent prin toate mijloacele oneste de care dispune, folosind pentru aceasta un anumit vocabular, adecvat celebrării sacramentale. 2.6.2 Vocabularul dialogului Fidel structurii pe care o propune Ritualul Penitenței, în cadrul dialogului său cu penitentul, confesorul este invitat să folosească un limbaj al milostivirii, pe care însuși Dumnezeu îl folosește în Revelația sa și pe care îl transformă în fapte concrete în repetate rânduri în viața oamenilor. În acest context
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
conștient de însuși actul sacramental pe care îl celebrează. Îl va ajuta, dacă este cazul, să conștientizeze valoarea unui astfel de moment, precum și aspectul liturgic al acestuia. Penitentul trebuie să privească reconcilierea ca pe un dar al lui Dumnezeu, iar penitența ca pe un gest al Bisericii și implicit al omului. Cine se gândește doar la ceea ce trebuie făcut pentru a evita păcatul de moarte, arată că are „o mentalitate de sclav” și că nu se va putea bucura niciodată de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cuvintele confesorului ca venind din partea lui Dumnezeu. Aceasta face ca dialogul sacramental să fie fructuos și să sădească în inima penitentului speranța unei vieți noi, lucru care se împlinește urmărind o anumită structură și procesualitate, așa cum este indicat de Ritualul Penitenței. 3. Structura sacramentului reconcilierii și procesualitatea dialogului confesor - penitent Dialogul dintre confesor și penitent, deși este sincer și flexibil, nu este deloc un dialog dezorganizat. Atât confesorul, cât și penitentul urmăresc o anumită structură clară, elaborată și stabilită de Biserică
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
confesor - penitent Dialogul dintre confesor și penitent, deși este sincer și flexibil, nu este deloc un dialog dezorganizat. Atât confesorul, cât și penitentul urmăresc o anumită structură clară, elaborată și stabilită de Biserică. În anul 1973, a fost promulgat Ritualul Penitenței (în latină, Ordo Paenitentiae), document în care Magisteriul Bisericii prezenta structura pe care confesorul și penitentul trebuie s-o respecte în celebrarea sacramentului reconcilierii. În esența sa, structura propusă reconfirmă ceea ce Biserica trăia de veacuri în practica sa penitențială. Însă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitentul să își privească sufletul în lumina cuvântului divin, care îl cheamă „la convertire și la încredere în milostivirea lui Dumnezeu”. Pe de altă parte, același Ritual amintește, dar între paranteze, că acest lucru este facultativ. Pentru acest moment, Ritualul Penitenței propune 12 texte diferite, din care să se poată alege unul, în funcție de inspirație și de moment, cu scopul de a favoriza obiectivele pe care sacramentul și le propune. Ascultând cuvântul Domnului, conștiința penitentului intră într-un proces dialogic cu mesajul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mod ordinar, ci în „maniera lui Dumnezeu”, care de multe ori comunică nu numai prin cuvinte, ci și prin tăcere și ascultare. Confesorul va căuta să îi permită lui Dumnezeu să vorbească prin el, așa cum va dori însuși Dumnezeu. Ritualul Penitenței indică faptul că singur confesorul va considera „dacă este necesar” să îl ajute pe penitent în mărturisirea sa, încercând să se adapteze cu totul la condiția acestuia: prin cuvinte, sfaturi și indicații. Atunci când confesorul observă că penitentul care dorește să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pe care confesorul trebuie să îl facă asupra atitudinii penitentului este important din mai multe motive: pentru a-i putea da anumite sfaturi adecvate, pentru a-i putea da dezlegarea în mod corespunzător și pentru a-i putea propune o penitență sau anumite rugăciuni adecvate. Este evident că îndemnul pe care confesorul i-l dă penitentului are ceva și din trăsăturile direcțiunii spirituale, însă nu se confundă cu aceasta. Prin acest îndemn, creștinul este ghidat de Duhul Sfânt, de Biserică și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de detestare a păcatului coroborată cu propunerea de a nu mai păcătui. Sf. Augustin spunea că „nu ajunge să îți îmbunătățești comportamentele și să te îndepărtezi de răul comis, dacă nu îi dai și lui Dumnezeu recunoașterea cuvenită prin durerea penitenței, cu un geamăt de umilință și cu sacrificiul unei inimi umilite, ajutându-te cu oferirea de pomană”. Prin aceasta se dorește să se restructureze timpul trăit, pentru că, prin memorare, penitentul înregistrează trecutul într-un mod static, iar prin mărturisire îl
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
din partea confesorului. Aceasta este împlinită de către penitent, respectând indicațiile confesorului, care, prin pocăința oferită, poate să sublinieze și caracterul social al păcatului și al iertării. Stabilind modul în care trebuie să fie împlinită, confesorul are în vedere scopul real al penitenței: repararea ofensei adusă lui Dumnezeu, participarea activă la opera mântuitoare a lui Cristos, obținerea iertării pedepsei meritate pentru păcatele săvârșite și susținerea unui efect medicinal prin reacția împotriva răului și orientarea spre mai bine. Este indicat ca această pocăință să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
persoana confesorului și a stabilirii pocăinței, penitentul este îndemnat de către același confesor să își exprime în mod verbal, conclusiv, părerea de rău pentru păcatele săvârșite și propunerea de a nu mai păcătui. 3.1.4 Rugăciunea penitentului și dezlegarea Ritualul Penitenței afirmă că penitentul, înainte să primească dezlegarea, trebuie să își manifeste „părerea de rău și hotărârea de a duce o viață nouă printr-o rugăciune prin care imploră iertarea de la Dumnezeu Tatăl. Este bine ca această rugăciune să fie compusă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
întinde mâinile asupra penitentului, după care face semnul crucii, în timp ce el rostește formula dezlegării. Formula dezlegării este fixă. Ea nu poate fi improvizată, nici adaptată, nici rostită spontan sau nu, ci trebuie pronunțată în mod clar, așa cum o indică Ritualul Penitenței. Această formulă are două părți și, respectiv, un dublu caracter. 1) În prima parte, ea este „declarativ-optativă”, prezentând penitentului lucrarea și darurile lui Dumnezeu în favoarea mântuirii oamenilor, pentru ca, în a doua parte să devină „imperativ-judiciară”, exprimând penitentului o judecată din partea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Ps 118), sau poate folosi alte cuvinte, prin care „mărturisește milostivirea lui Dumnezeu și (...) aduce mulțumiri lui Dumnezeu”. Confesorul poate ca în locul acestor cuvinte să rostească și alte formule de laudă, alegând una din cele patru posibilități propuse de Ritualul Penitenței. Prin aceasta, se realizează o dublă dimensiune a sacramentului: una prin care omul este sfințit, iar alta, prin care Dumnezeu este glorificat. După aceasta, penitentului i se confirmă iertarea păcatelor și este trimis „în pace”. „Pacea” face parte din cuvintele
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitențiale. Cu această trimitere, se indică atât un sfârșit al vieții în care exista păcatul, cât și un „nou început spiritual, adică acela al convertirii și al efortului de conformare cu Cristos”. Prin această structură de celebrare propusă de Ritualul Penitenței, Biserica vrea să facă trecerea de la o celebrare pur juridică, moralistă, intimistică a sacramentului reconcilierii, așa cum era în trecut, la o celebrare mai evanghelică și mai eclezială, promovând totodată și un itinerariu mai accesibil de convertire. Structura propusă de Ritualul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Biserica vrea să facă trecerea de la o celebrare pur juridică, moralistă, intimistică a sacramentului reconcilierii, așa cum era în trecut, la o celebrare mai evanghelică și mai eclezială, promovând totodată și un itinerariu mai accesibil de convertire. Structura propusă de Ritualul Penitenței trebuie menținută cu fidelitate de către confesor și penitent. Însă, dacă există alte necesități pastorale, preotul celebrant are permisiunea chiar de a omite anumite părți, sau doar de a le prescurta, dar nu și de a schimba elementele esențiale ale celebrării
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
viața întregii comunități a credincioșilor. În această celebrare, penitentul este chemat să nu rămână doar la raportul „eu-Tu” cu Dumnezeu, ci să creeze și un nou raport, de tipul „eu-noi” sau „noi-Dumnezeu”, conturându-se mai clar natura eclezială a penitenței, așa cum era prezentă în trecut, în cadrul celebrărilor penitențiale antice sau medievale. Această Formă B amintește că, de fapt, reconcilierea sacramentală este mereu un act al Bisericii, pentru că, prin acest mod de celebrare, este mai vizibil cum întreaga comunitate creștină este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
comunității. Privită din punctul de vedere al procesualității dialogului, Forma B conține în sine un întreg parcurs dialogic, urmărind un mod specific de implicare, atât din partea penitentului, cât și a confesorului. Procesul dialogic se desfășoară fidel structurii propuse de Ritualul Penitenței, astfel că, în prima și în a doua parte, se accentuează raportul „noi-tu”, adică penitenți-confesor, urmând ca, în a treia parte, raportul să se restrângă la forma „eu-tu”, realizat între penitent și confesor, așa cum a fost prezent și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
reprezentare, dialogul dintre preotul celebrant și comunitate va fi trăit cu o adevărată semnificație spirituală. 3.2.2 Celebrarea cuvântului lui Dumnezeu În al doilea moment, atenția comunității este orientată de la cuvintele și rugăciunea celebrantului, spre cuvântul lui Dumnezeu. Ritualul Penitenței propune un număr diversificat de lecturi, dintre care se pot alege una sau mai multe și între care se poate interpune un psalm. Aceste lecturi au fost alese astfel încât mesajul lor să conțină chemarea la convertire și la conformare cu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitent și Dumnezeu, nu în mod izolat, ci împreună cu ceilalți. Această conștiință îl ajută pe fiecare să simtă apartenența sa la comunitate, precum și influența pe care fiecare o manifestă asupra vieții de credință a acesteia. În cele ce urmează, Ritualul Penitenței prevede mărturisirea păcatelor, primirea unei pocăințe și oferirea dezlegării, toate fiind celebrate în mod individual. Pentru ca acest moment să se desfășoare eficient și în mod organizat, sunt invitați să fie prezenți mai mulți confesori, la care penitenții să poată apela
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
este reluată în ansamblu, când întreaga comunitate, reunită, îi aduce mulțumiri lui Dumnezeu, preamărindu-l pentru iertarea pe care a primit-o. Preotul celebrant va invita comunitatea „la mulțumire și (...) la fapte bune, prin care să se arate harul sacramentului penitenței în viața fiecăruia și a întregii comunități”. Recunoștința poate fi exprimată și printr-un cântec, imn, psalm, sau printr-o rugăciune specifică, sub formă de litanie, proclamându-se „puterea și milostivirea lui Dumnezeu”. Celebrarea continuă cu o rugăciune, prin care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]