597 matches
-
Regina Maria” din Cernăuți și funcționează într-o fosta cazarma austriacă din anul 1943, când s-a transferat de la Cernăuți. Religia predominantă în Vicovu de Sus este ortodoxia. După confesiune, populația localității se împarte astfel: 79.05% ortodocși, 19.47% penticostali și 1.26% baptiști. Conform recensământului din anul 1910, în Vicovu de Sus locuiau 6.725 persoane de confesiune ortodoxă, 359 israeliți, 269 romano-catolici, 24 greco-catolici, 16 luterani, 2 armeano-catolici. În 1930, stuctura populației după religie era următoarea: 7.860
Vicovu de Sus () [Corola-website/Science/299258_a_300587]
-
romano-catolici, 7 greco-catolici, 334 mozaici, 30 baptiști, 24 evangelici, 4 alte religii și secte, 40 fără religie și liber cugetători. Rezultatele recensământului efectuat în 2002 indicau că în Vicovu de Sus trăiau 11.166 persoane de confesiune ortodoxă, 2.751 penticostali, 179 baptiști, 11 adventiști de ziua a șaptea, 6 romano-catolici, 4 creștini după Evangelie, 3 creștini de riț vechi, 1 reformat, 1 de altă religie, 3 fără religie. Lăcașuri de cult pentru ortodocși: Lăcașuri de cult pentru baptiști: Lăcașuri de
Vicovu de Sus () [Corola-website/Science/299258_a_300587]
-
11 adventiști de ziua a șaptea, 6 romano-catolici, 4 creștini după Evangelie, 3 creștini de riț vechi, 1 reformat, 1 de altă religie, 3 fără religie. Lăcașuri de cult pentru ortodocși: Lăcașuri de cult pentru baptiști: Lăcașuri de cult pentru penticostali: Spitalul Vicovu de Sus a fost înființat în perioada interbelică (în jurul anului 1920) de către istoricul Ion Nistor. În anul 1980 spitalul a fost desființat de către regimul comunist, în vechea clădire desfășurându-și activitatea Dispensarul Sanitar Vicovu de Sus Centru. Din
Vicovu de Sus () [Corola-website/Science/299258_a_300587]
-
Adventist de ziua a șaptea. Cultul Penticostal a apărut în localitate, sub influența bisericii penticostale din satul învecinat Nepos, prin activitatea de prozelitism a prezbiterului neposan Doniză Pop. Intre cele două războaie mondiale existase în Rebra o singură familie de penticostali, cea a lui Petre și Sara Bachiș ce locuia pe Valea Bâdiului. Întemeierea cultului a avut loc la 6 august 1948 când în Rebra s-a oficiat primul botez penticostal, în apa Rebrei, la locul din jos de puntea de la
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
jos de puntea de la Valea Lupului, a 7 rebreni și anume: Cicai Leon, Rus Alexandru cu soția sa Măriuța, Rus Dumitru cu soția Varvara, Pop Sara născută Năstuță și Rus Maria soția lui Rus Ștefan zis Tulipău. În timp numărul penticostalilor rebreni a crescut ajungând în anul 1998 la 315 botezați și 337 aparținători, peste 150 de credincioși fiind plecați în alte localități din țară și străinătate. Conducerea bisericii penticostale din Rebra a fost asigurată în timp de responsabilii locali Rus
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,51%). Pentru 3,16% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,68%), dar există și minorități de penticostali (4,91%) și creștini după evanghelie (1,8%). Pentru 3,16% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Bucecea () [Corola-website/Science/299346_a_300675]
-
-lea, Biserica a continuat să aibă de multe ori ingerințe în afacerile statului. Numărul total al protestanților este în creștere. Până în 1970, majoritatea protestanților o constituia membrii bisericilor protestante tradiționale, cum ar fi luteranii, prezbiterienii și baptiștii. De atunci, numărul penticostalilor și neopenticostalilor a crescut semnificativ. Credințele tradiționale africane și tradiția catolică au cunoscut o simbioză ce a condus la apariția unor religii afro-braziliene cum ar fi macumba, candomblé și umbanda, în timp ce amerindieni practică diverse religii ancestrale. Conform datelor recensământului din
Brazilia () [Corola-website/Science/297758_a_299087]
-
romi (4,1%), maghiari (3,7%) și germani (2,58%). Pentru 6,16% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,66%), dar există și minorități de romano-catolici (10,26%) și penticostali (3,43%). Pentru 6,41% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Localitatea a fost atestată documentar în 1462 însă este mai veche. În 1847 a fost descoperit un tezaur cu aproximativ 2.000 de monede din bronz, argint și
Comuna Biled, Timiș () [Corola-website/Science/297967_a_299296]
-
fost numărați 21 ceangăi care au fost incluși la categoria "alții". În anul 2002, structura confesională era: 1.850.414 ortodocși (96,05%), 23.450 romano-catolici (1,21%), 9.488 musulmani (0,49%), 7.558 greco-catolici (0,39%), 5.452 penticostali, 4.381 adventiști ș.a. De asemenea 1068 persoane s-au declarat fără religie și 2.590 atei. Cea mai numeroasă comunitate minoritară in București la recensământul din 2002 a fost comunitatea țigănească (27.322 persoane, adică 1,4% din populație
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
peste 100 de biserici - conform declarației sale), numită Centrul Creștin al Țiganilor, la care a predat în calitate de lector. El a afirmat că dorește să obțină o rapidă integrare a țiganilor, considerând că tradiționalele ghicitoare țigănci nu-și au locul în cadrul penticostalilor și încercând să-i convingă pe țigani să renunțe la salbele de aur. "Regele" Cioabă a avut patru copii (doi băieți și două fete) și cinci nepoți. În septembrie 2003, "regele" Florin Cioabă și-a măritat religios (în cultul penticostal
Florin Cioabă () [Corola-website/Science/307942_a_309271]
-
români (93,63%), cu o minoritate de maghiari (2,52%). Pentru 2,67% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,11%), dar există și minorități de romano-catolici (2,89%) și penticostali (1,11%). Pentru 2,74% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala.
Comuna Valcani, Timiș () [Corola-website/Science/303212_a_304541]
-
81%), ucraineni (9,24%), sârbi (3,31%) și maghiari (2,66%). Pentru 4,41% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,87%), dar există și minorități de romano-catolici (4,9%), penticostali (2,81%) și ortodocși sârbi (1,56%). Pentru 4,41% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Banloc, Timiș () [Corola-website/Science/302215_a_303544]
-
de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,65%), cu o minoritate de romi (1,05%). Pentru 2,04% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (53,53%), cu o minoritate de penticostali (43,94%). Pentru 2,04% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Volovăț se ridica la 3.093 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (97,87%), cu o minoritate de germani (1,5%). Restul
Comuna Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/302016_a_303345]
-
Majoritatea locuitorilor sunt români (98,14%). Pentru 1,86% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,82%), dar există și minorități de adventiști de ziua a șaptea (3,94%) și penticostali (1,94%). Pentru 1,86% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Todirești se ridica la 1532 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (95,45%), cu o minoritate de germani (1,9%), una de
Comuna Todirești, Suceava () [Corola-website/Science/302005_a_303334]
-
locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,42%), cu o minoritate de romi (4,1%). Pentru 2,46% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (69,23%), dar există și minorități de penticostali (17,94%), creștini după evanghelie (8,6%) și adventiști de ziua a șaptea (1,36%). Pentru 2,54% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Udești, Suceava () [Corola-website/Science/302006_a_303335]
-
locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86,88%), cu o minoritate de romi (10,48%). Pentru 2,61% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,25%), dar există și minorități de penticostali (11,7%), creștini după evanghelie (6,58%) și baptiști (1,34%). Pentru 2,64% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Verești, Suceava () [Corola-website/Science/302013_a_303342]
-
înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,49%), cu o minoritate de romi (3,96%). Pentru 1,33% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,21%), cu o minoritate de penticostali (2,41%). Pentru 1,4% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Pârteștii de Jos se ridica la 3302 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (94,15%), cu o minoritate de germani (1,2
Comuna Pârteștii de Jos, Suceava () [Corola-website/Science/301982_a_303311]
-
97%), cu o minoritate de ucraineni (4,48%) și una de germani (0,25%). Pentru 1,31% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,51%), dar există și minorități de penticostali (1,44%) și adventiști de ziua a șaptea (1,41%). Pentru 1,32% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Vatra Moldoviței se ridica la 2.273 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (60
Comuna Vatra Moldoviței, Suceava () [Corola-website/Science/302011_a_303340]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,72%). Pentru 1,26% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,57%), cu o minoritate de penticostali (15,02%). Pentru 1,26% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Straja se ridică la 4.662 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (93,1%), cu o minoritate de germani (2,95%) și
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
ce prezintă activitatea economică din zonă. Potrivit recensământului din 2006, 69,54% din populație vorbește inuktitut, 26,75% engleza, 1,27% franceza, iar 1,02% inuinnaqtun. Totodată, 58% din populație aparține Bisericii anglicane a Canadei, 23% sunt catolici, iar 4% penticostali. <br>
Nunavut () [Corola-website/Science/302777_a_304106]
-
copii doar i-a binecuvântat, afirmând că Împărăția Cerurilor este rezervată celor ca ei . Câteva denumiri ale acestor culte (organizate, de obicei, sub forma unor biserici), sunt: adepții Bisericii creștine după Evanghelie "(a nu se confunda cu evanghelicii luterani)", baptiștii, penticostalii, Frăția Plymouth, congregaționaliștii, mormonii, adventiștii de ziua a șaptea, nazarinenii, Martorii lui Iehova, etc. Conform altor grupuri neoprotestante, unele din aceste grupuri religioase ar avea o dogmă proprie bazată doar parțial pe textul biblic. Conform lui Bart Ehrman, o multitudine
Protestantism () [Corola-website/Science/303712_a_305041]
-
Biserica Penticostală (numită și “Biserica lui Dumnezeu Apostolică”) este o biserică neoprotestantă. Printre mișcările de "redeșteptare a credinței" care au avut loc în secolul al XIX-lea apar, către anul 1900, și penticostalii. În anul 2012, în lume existau aproximativ 250 de milioane de penticostali, adică 10% din întreaga mișcare creștină. Cu rolul de fondator al penticostalismului modern este creditat îndeobște Charles Fox Parham, născut pe 4 iunie 1873, al treilea dintre cei
Penticostalism () [Corola-website/Science/303843_a_305172]
-
Biserica lui Dumnezeu Apostolică”) este o biserică neoprotestantă. Printre mișcările de "redeșteptare a credinței" care au avut loc în secolul al XIX-lea apar, către anul 1900, și penticostalii. În anul 2012, în lume existau aproximativ 250 de milioane de penticostali, adică 10% din întreaga mișcare creștină. Cu rolul de fondator al penticostalismului modern este creditat îndeobște Charles Fox Parham, născut pe 4 iunie 1873, al treilea dintre cei cinci fii ai familiei Parham. În copilărie și în tinerețea sa, Parham
Penticostalism () [Corola-website/Science/303843_a_305172]
-
a început să susțină că asupra celor credincioși se coboară Duhul Sfânt. Aceștia dobândesc astfel darul vorbirii în limbi, numit glosolalie - făcând trimitere la evenimentul petrecut de Rusalii (a cincizecea zi de la Învierea lui Isus Hristos, de aici și denumirea de "penticostali", luată de adepții noii mișcări - Fapte cap. 2). Evenimentele de la școala lui Parham sunt considerate începutul penticostalismului clasic, iar el este considerat fondator. În ciuda acestui rol, scrierile lui nu sunt considerate normative de către penticostali. Lui Parham i se recunoaște și
Penticostalism () [Corola-website/Science/303843_a_305172]
-
Isus Hristos, de aici și denumirea de "penticostali", luată de adepții noii mișcări - Fapte cap. 2). Evenimentele de la școala lui Parham sunt considerate începutul penticostalismului clasic, iar el este considerat fondator. În ciuda acestui rol, scrierile lui nu sunt considerate normative de către penticostali. Lui Parham i se recunoaște și influența teologică directă asupra predicatorului de culoare Joseph Seymour, fondatorul mișcării de pe Strada Azusa nr. 312, din Los Angeles, a cărei apariție, în aprilie 1906, a propulsat penticostalismul pe prima pagină a ziarelor locale
Penticostalism () [Corola-website/Science/303843_a_305172]