390 matches
-
LCR . În urmă trecerii în circulația sistemică , este de așteptat ca ziconotida să fie cu precădere supusă clivajului proteolitic de către diversele peptidaze/ proteaze ubicuitare prezente în majoritatea organelor ( de exemplu rinichi , ficat , plămâni , mușchi , etc . ) , fiind astfel degradata la fragmente peptidice și aminoacizii individuali constituenți , aflați în stare liberă . Este de așteptat ca aminoacizii liberi astfel generați să fie preluați de către sistemele de transport celular și să fie introduși în metabolismul intermediar normal sau să fie utilizați că substrat pentru procesele
Ro_815 () [Corola-website/Science/291574_a_292903]
-
LCR . În urmă trecerii în circulația sistemică , este de așteptat ca ziconotida să fie cu precădere supusă clivajului proteolitic de către diversele peptidaze/ proteaze ubicuitare prezente în majoritatea organelor ( de exemplu rinichi , ficat , plămâni , mușchi , etc . ) , fiind astfel degradata la fragmente peptidice și aminoacizii individuali constituenți , aflați în stare liberă . Este de așteptat ca aminoacizii liberi astfel generați să fie preluați de către sistemele de transport celular și să fie introduși în metabolismul intermediar normal sau să fie utilizați că substrat pentru procesele
Ro_815 () [Corola-website/Science/291574_a_292903]
-
maimuța Cynomolgus efectul sedativ s- a manifestat de la ușoară apatie la inconștiență , determinată de scăderea reversibilă , proporțională cu doza , a tensiunii arteriale . 8 Studiile de toxicitate subacută nu au evidențiat nici un eveniment advers neașteptat . La câine , dozele repetate de reteplază peptidică umană au determinat reacții alergice imunologice . Genotoxicitatea reteplazei a fost exclusă cu ajutorul unei baterii complete de teste la diferite determinări genetice in vitro și in vivo . Studii de toxicitate asupra funcției de reproducere s- au efectuat la șobolan ( studii de
Ro_865 () [Corola-website/Science/291624_a_292953]
-
compuși antihipertensivi pentru a controla tensiunea arterială la pacienți cu hipertensiune arterială esențială : aliskirenul aparține clasei de inhibitori direcți ai reninei , iar hidroclorotiazida clasei de diuretice tiazidice . Aliskiren Aliskiren este un inhibitor direct potent și selectiv al reninei umane , non- peptidic , activ în administrare orală . Prin inhibarea enzimei renină , aliskirenul inhibă sistemul renină- angiotensină ( SRA ) în momentul activării , blocând conversia angiotensinogenului în angiotensina I și reducând valorile angiotensinei I și angiotensinei II . În timp ce alte substanțe care inhibă SRA ( inhibitori ai enzimei
Ro_874 () [Corola-website/Science/291633_a_292962]
-
compuși antihipertensivi pentru a controla tensiunea arterială la pacienți cu hipertensiune arterială esențială : aliskirenul aparține clasei de inhibitori direcți ai reninei , iar hidroclorotiazida clasei de diuretice tiazidice . Aliskiren Aliskiren este un inhibitor direct potent și selectiv al reninei umane , non- peptidic , activ în administrare orală . Prin inhibarea enzimei renină , aliskirenul inhibă sistemul renină- angiotensină ( SRA ) în momentul activării , blocând conversia angiotensinogenului în angiotensina I și reducând valorile angiotensinei I și angiotensinei II . În timp ce alte substanțe care inhibă SRA ( inhibitori ai enzimei
Ro_874 () [Corola-website/Science/291633_a_292962]
-
compuși antihipertensivi pentru a controla tensiunea arterială la pacienți cu hipertensiune arterială esențială : aliskirenul aparține clasei de inhibitori direcți ai reninei , iar hidroclorotiazida clasei de diuretice tiazidice . Aliskiren Aliskiren este un inhibitor direct potent și selectiv al reninei umane , non- peptidic , activ în administrare orală . Prin inhibarea enzimei renină , aliskirenul inhibă sistemul renină- angiotensină ( SRA ) în momentul activării , blocând conversia angiotensinogenului în angiotensina I și reducând valorile angiotensinei I și angiotensinei II . În timp ce alte substanțe care inhibă SRA ( inhibitori ai enzimei
Ro_874 () [Corola-website/Science/291633_a_292962]
-
compuși antihipertensivi pentru a controla tensiunea arterială la pacienți cu hipertensiune arterială esențială : aliskirenul aparține clasei de inhibitori direcți ai reninei , iar hidroclorotiazida clasei de diuretice tiazidice . Aliskiren Aliskiren este un inhibitor direct potent și selectiv al reninei umane , non- peptidic , activ în administrare orală . Prin inhibarea enzimei renină , aliskirenul inhibă sistemul renină- angiotensină ( SRA ) în momentul activării , blocând conversia angiotensinogenului în angiotensina I și reducând valorile angiotensinei I și angiotensinei II . În timp ce alte substanțe care inhibă SRA ( inhibitori ai enzimei
Ro_874 () [Corola-website/Science/291633_a_292962]
-
(NPY) este un neurotransmițător peptidic specific sistemului nervos (SNC și SNV simpatic). Acesta reglează metabolismul organismului, si este implicat în procesul de învățare, de procesare a memoriei, si in epilepsie. Principalul său efect este creșterea aportului alimentar și scăderea activității fizice. NPY este secretat de
Neuropeptidul Y () [Corola-website/Science/326872_a_328201]
-
Vasopresina, ADH sau hormonul antidiuretic (în engleză: antidiuretic hormone / vasopressin), este un hormon peptidic neurohipofizal (secretat de nucleii anteriori ai hipotalamusului si eliberat de lobul posterior al glandei hipofize) ce participă la homeostazia (autoreglare) osmolarității (presiune osmotică) lichidelor corporale prin reglarea reabsorbției diferitelor specii moleculare la nivel renal. De asemenea, vasopresina crește rezistența periferică
Vasopresină () [Corola-website/Science/324657_a_325986]
-
chimic decât ARN-ul, și de aceea dezvoltă mai puține proprietăți catalice. Se crede că dacă evoluția in vitro are efect asupra ADN-ului, cu atât mai mult aceasta ar avea efect asupra ARN-ului. Abilitatea de a cataliza legăturile peptidice dintre aminoacizi pentru a produce peptide scurte sau proteine. Această funție este îndeplinită în celulele moderne de către ribozomi, de către un complex de mai multe molecule ARN cunoscute sub numele de rARN și de câteva proteine. Se crede că moleculele rARN
Ipoteza lumii ARN () [Corola-website/Science/335316_a_336645]
-
responsabile de activitatea enzimatică, deoarece niciun aminoacid nu se găsește mai aproape de 18 Å de locul activ al enzimei, și, la eliminarea aminoacizilor din ribozom, ribozomul rezultat își păstrează activitatea de peptidil transferază, având capacitate ridicată de a forma legături peptidice între aminoacizi. O variantă mai scurtă de moleculă ARN a fost sintetizată în laborator, având abilitatea de a forma legături peptidice. De asemenea, s-a sugerat că rARN-ul ar fi evoluat dintr-o moleculă similară. ARN-ul este o
Ipoteza lumii ARN () [Corola-website/Science/335316_a_336645]
-
eliminarea aminoacizilor din ribozom, ribozomul rezultat își păstrează activitatea de peptidil transferază, având capacitate ridicată de a forma legături peptidice între aminoacizi. O variantă mai scurtă de moleculă ARN a fost sintetizată în laborator, având abilitatea de a forma legături peptidice. De asemenea, s-a sugerat că rARN-ul ar fi evoluat dintr-o moleculă similară. ARN-ul este o moleculă similară cu ADN-ul. Un strand ARN și un strand ADN pot forma un dublu helix. De aceea, ARN-ul
Ipoteza lumii ARN () [Corola-website/Science/335316_a_336645]
-
poate produce 4 izoforme DQ și DP variabile, mărind numărul potențial de antigene pe care acești receptori le pot prezenta sistemului imunitar. Studii privind poziția variabilă a DP, DR și DQ au relevat faptul că reziduurile de contact ale antigenului peptidic la clasa a II-a de molecule sunt în mod frecvent sediul unei variații în structura primară a proteinei. Prin urmare, printr-o combinație de variație alelică și/sau împerechere subunitară, clasa a II-a de receptori peptidici sunt capabili
Antigen leucocitar uman () [Corola-website/Science/331574_a_332903]
-
ale antigenului peptidic la clasa a II-a de molecule sunt în mod frecvent sediul unei variații în structura primară a proteinei. Prin urmare, printr-o combinație de variație alelică și/sau împerechere subunitară, clasa a II-a de receptori peptidici sunt capabili de a lega o variație aproape infinită de peptide ce conțin 9 aminoacizi sau mai mulți, în lungime, protejând subpopulațiile încrucișate de boli de riscul apariției unor boli sau epidemii. Indivizii dintr-o populație prezintă în mod frecvent
Antigen leucocitar uman () [Corola-website/Science/331574_a_332903]
-
celulele endoteliale și celulele liniei monocitare prin GP1, permite intrarea virionului în celula țintă, și este responsabilă de disjuncția celulelor endoteliale și de citotoxicitatea față de vasele sanguine observate in vitro; ea are în plus o acțiune imunosupresivă prin intermediul unei secvențe peptidice omoloagă cu o secvență imunosupresivă a retrovirusurilor. Glicoproteina GP solubilă (GPS sau sGP) (50-70 kDa) este o proteină nestructurală. Are activități distincte de cele ale glicoproteinei GP structurală: 1) probabil de inhibiție la nivel efector umoral, blocând Ac (anticorpii) dirijați
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]