15,855 matches
-
familie extinsă". Analizând sursă naționalismului, John Armstrong 37 consideră că, în pofida faptului că epoca naționalismului a fost precedată de cea a absolutismului ce nu a luat în seamă diferențele etnice, a existat naționalism și înainte de absolutism. În naționalism, importante sunt percepțiile și sentimentele grupului, mai ales excluderea etnică, granița dintre "ei" și "noi" și comparația universală cu "străinul": "Termeni că goyim, barbaroi și nemtsi implică deopotrivă percepția incompletitudinii umane a persoanelor ce nu pot comunica cu cei din grup, care constituie
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
în seamă diferențele etnice, a existat naționalism și înainte de absolutism. În naționalism, importante sunt percepțiile și sentimentele grupului, mai ales excluderea etnică, granița dintre "ei" și "noi" și comparația universală cu "străinul": "Termeni că goyim, barbaroi și nemtsi implică deopotrivă percepția incompletitudinii umane a persoanelor ce nu pot comunica cu cei din grup, care constituie singurii "oameni adevărați"". În concepția să, Armstrong a pornit de la abordarea antropologica a lui Frederik Barth 38, cercetător pentru care etnicitatea este o categorie social definită
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
G.: Este foarte interesant că mulți oameni confundă ziua căderii Zidului cu ziua reunificării Germaniei. Ei uită că aceste două evenimente s-au intamplat la o distanță de aproape un an. A. R.: Și în România există aceeași problemă de percepție. Tot timpul, cănd sărbătorim aici Ziua națională a Germaniei trebuie să explic: nu, 3 octombrie nu este ziua căderii Zidului, ci ziua unificării. R. G.: Da, si in Germania foarte mulți cred că 9 noiembrie 1989 ne-a adus unificarea
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
abordare pentru un segment important al populației. Totul contează în scrisul unui jurnalist: selecția elementelor de realitate incluse în articolul său, unghiul de abordare - moral, ideologic -, logica discursului, tonul, nivelul cultural, expresivitatea frazei. Fiecare dintre aceste elemente poate schimba decisiv percepția opiniei publice asupra unui eveniment și, pe termen ceva mai lung, printr-o strategie bine pusă la punct, poate duce indicarea unei direcții politice de urmat pentru categorii largi de cititori. Mutatis mutandis, publicistica este, în raport cu istoria, ceea ce sunt jurnalele
Istoria la timpul prezent by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10531_a_11856]
-
care își apare sieși, imaginea lui cea adevărată etc., în consecință mai multe stări ascunse. Pentru a le depista, Kenneth Bullmer propune două căi: 1. Clarificarea conduitelor ,,celuilalt”, potrivit unghiului nostru propriu de vedere, pe baza cunoașterii factorilor care influențează percepțiile făcute de persoana respectivă, adăugând însă că doar simplă cunoaștere a percepțiilor făcute de persoana în cauză nu aduce după sine și înțelegerea. 2. A doua cale se referă la preluarea fenomenelor așa cum persoană studiată le percepe interpretând deci prin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
multe stări ascunse. Pentru a le depista, Kenneth Bullmer propune două căi: 1. Clarificarea conduitelor ,,celuilalt”, potrivit unghiului nostru propriu de vedere, pe baza cunoașterii factorilor care influențează percepțiile făcute de persoana respectivă, adăugând însă că doar simplă cunoaștere a percepțiilor făcute de persoana în cauză nu aduce după sine și înțelegerea. 2. A doua cale se referă la preluarea fenomenelor așa cum persoană studiată le percepe interpretând deci prin optică persoanei respective. Această modalitate este mai greu de realizat, însă ea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Empathy”, în Journal of Consulting Psychology, no 14, 1950; apud. R. Gherghinescu, Anotimpurile empatiei, Editura Ațos, București, 2001. p. 27). J. P. Guilford consideră empatia că o abilitate de prezicere, de recunoaștere a dispozițiilor psihologice ale unei alte persoane, a percepțiilor, gândurilor, sentimentelor și atitudinilor sale (J. P. Guilford, Personality, McGraw Hill Book Company, Inc., New York, 1959; apud R. Gherghinescu, op. cît., p. 27). Conform teoriei lui P. Maucorps și R. Bassoul, empatia nu este nici cunoaștere deductiva abstractă și nici
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
căruia m-am oprit, dialogul imaginar dintre Hyperion și Demiurg, intitulat Lume și geniu, gândit în metrica Luceafărului 5, beneficiem de generoase deșchideri în orizontul liricii universale. Un dialog definitoriu al naturii geniului ce răspunde unei logici existențiale de dincolo de percepția lumeasca, inspirat din Povestea magului călător în stele (ne-lumea este sălașul geniului, el nefăcând parte din planul Creației) și din ideile lui Giordano Bruno (mersul geniului, dincolo de orice sistem ontologic, în antilume). Acesta preva lează ideea definirii geniului că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
din studii „poetice” și „stilistice”, uneori este trecut din materie a poemelor în principiu generator și model al lor. Marian Barbu și-a dorit continuu claritatea și triumful logos-ului. A preferat ordinea intelectului în pofida datelor dezordonate și inconsistente ale percepției. Cuvântul și-l închipuie oglindă a eului („Clatină-mă, cuvântule, / Ca piatra în singurătate / Și copleșește-mă cu toate / Articulațiile tale calde. // Fă-mă oglindă numai pentru tine / Ca să văd grădină cerului”, Clatină-mă, cuvântule, p. 31), iar în această
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
iar în această oglindă se vede o verigă din lanțul ființei omenești, cea neînchisa și abstractă, pe latura fără putință de trăit și extrem de dureroasă: tata - fiu. Singură relație peste care cade ghilotina finitului, ca o fractură ontica, si naște percepția tragicului. Pe latura cealaltă, a mamei, nu se percepe finitul, căci legăturile vieții au un început nemijlocit. „Femeia - geneză existenței”, ce exact o spune poemul Geneză nevăzuta (p. 71)! Că salvare din fractură amintită se invocă relația dintre cuvânt și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
în trei state americane: Illinois, Winsconsin, Indiană, având «bursă de familie» la Chicago și în zonele adiacente acestui megapolis.” (Despre cărți americane, op. cît., p 334). Dar important este drumul de la cultura la experiența, calea de la reflecție la impresie și percepție. America i se pare „spațiu privat al mediului acvatic pe care cele două oceane, Atlantic și Pacific, l-au ridicat în timp, drept buclă cosmică pentru odihnă și admirație”. Pământul dintre două oceane, op. cît. p. 340). Oricum, coliziunea din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
În timp, din fericire, imaginea asta se estompează și rămîne doar claritatea performanței. De aceea, cred că fie și pentru cîteva - două, trei - spectacole remarcabile, de aici sau de aiurea, un festival își atinge ținta. Deschide orizontul, redimensionează perspectivele, elasticizează percepția și ne pune în centrul acut al creației, ne obligă să părăsim marginea și suficiența discursurilor. Dincolo de inevitabile imperfecțiuni, bîlbe, reminiscențe în dezvoltarea cultului personalității, de dezechilibre valorice, de o neconsistentă, nu știu anul acesta, sesiune de comunicări pseudoștiințifice, care
Festivalul Shakespeare - În pădurea Arden by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10580_a_11905]
-
sau subaltern, este larg răspîndită, punctualitatea este privită ca un moft), dar se desparte net de acestea în privința cauzelor. Acestea "nu sînt de ordin etnic sau de mentalitate cum se afirmă de obicei, ci de ordin socio-economic (...). Printre aceste cauze, percepția negativă pe care românii o au despre ei înșiși se situează pe un loc central." (p. 207) Etica muncii la românii de azi, de Monica Heintz este o carte convingătoare, foarte bine scrisă, din care se pot trage multe concluzii
Radiografia unui eșec by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10591_a_11916]
-
iar privitorul ar pierde sentimentul unității și al integrității obiectului, ca înaintea unei lighioane de zece mii de stadii" (Poetica, Ed. Academiei, Buc., 1965, pag. 63, 35). Giganții lui Paciurea tocmai acesta sunt, adică o ficționalizare a realului, o perturbare a percepției, cu alte cuvinte ", o lighioană de zece mii de stadii". În cel de-al treilea moment, revolta în fața figurativului și a particularului se rezolvă prin fuga în fabulatoriu, prin dezertarea definitivă în metafora himerei.
Sculptura românească, de la reprezentare la teologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10628_a_11953]
-
dezamorsată doar în măsura în care trece în viziunea poetică. O viziune ce-i păstrează însă caracterul de exterioritate neasimilabilă, corespondentă narațiunii, anecdotei, sumei de asprimi ale concretului care-i acordă nota intrinsecă. în felul acesta, grotescul nu e numai o marcă a percepției, ci și una a distanțării morale: "Lovituri de tobă, răgete, tropăituri, furnicile/ aleargă la stînga, la dreapta, în/ față, în spate, în jurul unui clovn, se mișcă brusc la stînga la/ dreapta împrejur,/ Ťsting parcă var la mănăstireť. E/ o turmă
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
Haralampy. - Nu, dragă, l-am liniștit, e o simplă construcție-pol, în jurul căreia va gravita... Mă rog, va gravita ceva, sau cineva - înțelegi? - Nu. Eu am priceput doar că domnul Stolojan se va lupta pentru fuzionarea PNL-ului cu PD-ul... Percepție haralampyană, ce să-i faci, îmi spun, deși, parcă așa se exprimase, totuși, domnul Stolo... În orice caz, a fost o emisiune din care am înțeles ceva-ceva mai mult decât nimic, și în timpul căreia prietenul a oftat în câteva rânduri
Comisii, răfuieli și coada lui Aghiuță by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10630_a_11955]
-
care își apare sieși, imaginea lui cea adevărată etc., în consecință mai multe stări ascunse. Pentru a le depista, Kenneth Bullmer propune două căi: 1. Clarificarea conduitelor ,,celuilalt”, potrivit unghiului nostru propriu de vedere, pe baza cunoașterii factorilor care influențează percepțiile făcute de persoana respectivă, adăugând însă că doar simplă cunoaștere a percepțiilor făcute de persoana în cauză nu aduce după sine și înțelegerea. 2. A doua cale se referă la preluarea fenomenelor așa cum persoană studiată le percepe interpretând deci prin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
multe stări ascunse. Pentru a le depista, Kenneth Bullmer propune două căi: 1. Clarificarea conduitelor ,,celuilalt”, potrivit unghiului nostru propriu de vedere, pe baza cunoașterii factorilor care influențează percepțiile făcute de persoana respectivă, adăugând însă că doar simplă cunoaștere a percepțiilor făcute de persoana în cauză nu aduce după sine și înțelegerea. 2. A doua cale se referă la preluarea fenomenelor așa cum persoană studiată le percepe interpretând deci prin optică persoanei respective. Această modalitate este mai greu de realizat, însă ea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Empathy”, în Journal of Consulting Psychology, no 14, 1950; apud. R. Gherghinescu, Anotimpurile empatiei, Editura Ațos, București, 2001. p. 27). J. P. Guilford consideră empatia că o abilitate de prezicere, de recunoaștere a dispozițiilor psihologice ale unei alte persoane, a percepțiilor, gândurilor, sentimentelor și atitudinilor sale (J. P. Guilford, Personality, McGraw Hill Book Company, Inc., New York, 1959; apud R. Gherghinescu, op. cît., p. 27). Conform teoriei lui P. Maucorps și R. Bassoul, empatia nu este nici cunoaștere deductiva abstractă și nici
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
căruia m-am oprit, dialogul imaginar dintre Hyperion și Demiurg, intitulat Lume și geniu, gândit în metrica Luceafărului 5, beneficiem de generoase deșchideri în orizontul liricii universale. Un dialog definitoriu al naturii geniului ce răspunde unei logici existențiale de dincolo de percepția lumeasca, inspirat din Povestea magului călător în stele (ne-lumea este sălașul geniului, el nefăcând parte din planul Creației) și din ideile lui Giordano Bruno (mersul geniului, dincolo de orice sistem ontologic, în antilume). Acesta preva lează ideea definirii geniului că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
din studii „poetice” și „stilistice”, uneori este trecut din materie a poemelor în principiu generator și model al lor. Marian Barbu și-a dorit continuu claritatea și triumful logos-ului. A preferat ordinea intelectului în pofida datelor dezordonate și inconsistente ale percepției. Cuvântul și-l închipuie oglindă a eului („Clatină-mă, cuvântule, / Ca piatra în singurătate / Și copleșește-mă cu toate / Articulațiile tale calde. // Fă-mă oglindă numai pentru tine / Ca să văd grădină cerului”, Clatină-mă, cuvântule, p. 31), iar în această
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
iar în această oglindă se vede o verigă din lanțul ființei omenești, cea neînchisa și abstractă, pe latura fără putință de trăit și extrem de dureroasă: tata - fiu. Singură relație peste care cade ghilotina finitului, ca o fractură ontica, si naște percepția tragicului. Pe latura cealaltă, a mamei, nu se percepe finitul, căci legăturile vieții au un început nemijlocit. „Femeia - geneză existenței”, ce exact o spune poemul Geneză nevăzuta (p. 71)! Că salvare din fractură amintită se invocă relația dintre cuvânt și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
în trei state americane: Illinois, Winsconsin, Indiană, având «bursă de familie» la Chicago și în zonele adiacente acestui megapolis.” (Despre cărți americane, op. cît., p 334). Dar important este drumul de la cultura la experiența, calea de la reflecție la impresie și percepție. America i se pare „spațiu privat al mediului acvatic pe care cele două oceane, Atlantic și Pacific, l-au ridicat în timp, drept buclă cosmică pentru odihnă și admirație”. Pământul dintre două oceane, op. cît. p. 340). Oricum, coliziunea din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
a filmat cu ultrasunete avortul unui făt de 12 săptămâni (3 luni), realizând o videocasetă pe care a numit-o Strigătul mut. Această videocasetă dovedește faptul că: 1) fătul presimte amenințarea instrumentului ucigaș al avortului; 2) fătul percepe pericolul, această percepție reieșind din următoarele manifestări: se mișcă într-un mod violent și agitat; frecvența bătăilor inimii crește de la 140 la 200; deschide larg gura, ca într-un strigăt (de unde și denumirea videocasetei de Strigătul mut).<footnote Mitr. M. Kalamaras, Avortul, trad
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
cu tatăl copilului, sănătatea în timpul sarcinii, situația școlară (nefinalizarea studiilor); emoțiile: secreția hormonală din timpul sarcinii determină apariția unor sentimente cu o intensitate diferită; resursele: lipsa unei locuințe, locul de muncă, venitul lunar; mesajele venite de la familie, rude, prieteni și percepția societății; maturitatea persoanei; experiențele avute în copilărie; caracterul mamei și principiile ei etice<footnote Luci Freed, P.Y. Salazar, op. cit., pp. 71-72 și Pius Stössel, op. cit., pp. 94 -95. footnote>. Potrivit structurii de caracter, femeile sunt împărțite în două categorii
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]