1,178 matches
-
a pierderilor de vedere, datorită plasticității sistemului nervos central. Acest fapt permite ca un copil cu deficiențe de vedere să prezinte o acuitate auditivă, tactilă, olfactivă, termică, vibratorie, proprioceptivă mai ridicată decât cea a unui copil normal; de asemenea, procesele perceptive, cognitive și psihomotoare pot prezenta anumite particularități specifice, În funcție de dominanța aferențelor senzoriale, iar posibilitățile de exprimare (de răspuns la stimulii intrinseci și extrinseci) pot fi conforme cu diversitatea experiențelor aperceptive și cu tipul/gravitatea deficienței vizuale a elevului respectiv. 8
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
permit învățarea trebuie să fie înnăscute. Întrebarea-cheie este însă dacă aceste structuri înnăscute sunt specifice sau generale. Altfel spus, există o structură cognitivă specifică pentru învățarea limbajului sau o structură cognitivă generală de învățare, indiferent de conținut (de exemplu, lingvistic, perceptiv etc.), cum sugerează modelul social standard. Psihologia evoluționistă consideră că cele mai multe structuri cognitive ale minții umane sunt înnăscute și că ele sunt specifice. Mitul II. Plasticitatea este incompatibilă cu psihologia evoluționistă Plasticitatea este adesea adusă ca un argument pentru modelul
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
pp. 139-179. Cambridge, MA: MIT Press. CAPITOLUL 3 APLICAȚII ALE PSIHOLOGIEI EVOLUȚIONISTE 3.1. Introducere Este aproape unanim acceptat faptul că structurile cognitive primare sunt rezultatul unui proces de evoluție (Cosmides și Tooby, 2006). De pildă, organizarea modulară a proceselor perceptive primare (de exemplu, modulul pentru detectarea culorii, adâncimii etc.) este un exemplu de reușită a abordării evoluționiste (Buss et al., 1998; Buss, 2001; Cosmides și Tooby, 2006; Hagen, 2006). Așadar, secțiunea de față a lucrării nu se va focaliza asupra
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
supradotați este inclusă În utilizarea conceptului. 6. Dificultățile/tulburările de Învățare se referă la tulburări cu dominanță psihomotorie, psihoafectivă (fără deviații semnificative de comportament), la ritmul lent de Învățare și/sau intelectul liminar, la tulburările instrumentale (deficiențe minore de ordin perceptiv sau cognitiv) tulburări care intervin pe fondul unei relative integrități psihofizice ale copilului. 7. Conceptul de copil/persoană cu nevoi speciale este conceptul cel mai larg și include toate categoriile de persoane care Într-o anumită perioadă a vieții, mai
EDUCAȚIA INTEGRATĂ ÎN CONTEXTUL REFORMEI ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ROMÂNESC. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lenuța IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2141]
-
de prelucrare selectivă a informației traumatice, există însă mecanisme de apărare precum: negarea defensivă, represia, raționalizarea, proiecția, intelectualizarea și izolarea care permit o promițătoare abordare cognitivă. Negarea cuprinde procesele de blocare a constituirii reprezentării interne, informaționale a traumei, la nivel perceptiv, atențional, cognitiv-emoțional. Represia vizează modalitățile de evitare a reactualizării informației traumatice în memoria de lucru. Proiecția constă în atribuirea responsabilității pentru situația de stres a unor factori externi (destin, celorlalți). Raționalizarea vizează în mod direct, reevaluarea pozitivă a situației stresante
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
în altă persoană (cu care interacționează) și se realizează cu ajutorul unei serii date de stimuli vizuali, tactili, auditivi, olfactivi, care-i parvin subiectului receptor de la înfățișarea externă, vocea, gesturile și acțiunile partenerului de interacțiune (Golu, M., Păiș-Lăzărescu, M., 2000). Aspectele perceptive se manifestă pemanent în relațiile interpersonale. La serviciu, în cadrul departamentului sau al sectorului de activitate, colegii "sunt percepuți ca având anumite trăsături psihice care se manifestă în aptitudini, priceperi, gânduri, sentimente, particularități temperamentale. Pe baza acestei imagini apar și anumite
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și legale importante. f) Examinarea statusului mental se realizează pe mai multe niveluri și anume: descrierea generală: impresia generală, comportament și activități psiho- motorii, atitudinea față de clinician; dispoziție, stări afective și gradul de adecvare ale acestora la situație; vorbire; tulburări perceptive; gândire procese, forme, conținuturi; procesele senzoriale și cognitive: ritmul și nivelul conștiinței, orientarea spațio-temporală, memorie, concentrare, gândire abstractă, nivel informațional și inteligență. capacitatea de autocontrol; coerență, claritate, spirit critic. Aceste teme sunt abordate flexibil de către clinician, în funcție de desfășurarea practică a
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
necesare rezolvării MPC: copilul e capabil să distingă figurile identice de cele diferite iar apoi cele similare de cele nesimilare; copilul e capabil de a aprecia corect orientarea figurilor atât în raport cu propria sa persoană cât și față de obiectul din câmpul perceptiv; copilul e capabil de perceperea întregului; copilul e capabil să analizeze elementele caracteristice întregului perceput și să facă distincție între ceea ce este inclus în matrice și ceea ce trebuie să găsească el însuși; copilul e capabil să compare schimbările similare în
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
destinate a evalua capacitatea de a lucra cu simboluri verbale, fiind un indicator al abilităților verbale comprehensive ale persoanei CI verbal (își au originea în testul Stanford-Binet, 1937). Cele șase subscale de performanță oferă o estimare a abilităților de organizare perceptivă a persoanei CI de performanță (pentru construirea lor au fost luate ca model alte probe care evaluau diverse aspecte ale funcționării cognitive). În cazul în care există o discrepanță semnificativă între CI verbal și CI de performanță este nevoie de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
popular (este al 4-lea cel mai frecvent utilizat test), ușor de administrat și eficient, mai ales atunci când este utilizat un sistem de cotare și interpretare obiectiv și validat empiric. Testul Frostig Testul Frostig, elaborat de M. Frostig, evaluează funcția perceptivă pe baza a cinci factori: * coordonarea ochi-mână; * obiectul și fondul percepției; * constanța formei; * poziția spațială; * relațiile spațiale. Așa cum se poate observa, Frostig realizează o analiză pe componente ale funcției perceptiv-motrice, analiză care va permite o formulare mult mai precisă, atât
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ochi-mână; * obiectul și fondul percepției; * constanța formei; * poziția spațială; * relațiile spațiale. Așa cum se poate observa, Frostig realizează o analiză pe componente ale funcției perceptiv-motrice, analiză care va permite o formulare mult mai precisă, atât a nivelului de dezvoltare a funcției perceptive cât și o intervenție mult mai eficientă în scopul corectării deficiențelor observate. În scopul evaluării acestor factori, M.Forstig elaborează un test care poate fi aplicat copiilor cu vârsta cuprinsă între 4 și 8 ani. Testul poate fi aplicat individual
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
factori, M.Forstig elaborează un test care poate fi aplicat copiilor cu vârsta cuprinsă între 4 și 8 ani. Testul poate fi aplicat individual sau colectiv. Pe baza celor 5 subteste ale probei Forstig pot fi calculați doi coeficienți:vârsta perceptivă și coeficientul perceptiv. Vârsta perceptivă ne indică în ani nivelul dezvoltării funcției perceptive. Astfel, punctajul brut obținut la fiecare dintre cele 5 subteste îi corespunde o anumită vârstă perceptivă care poate să fie în concordanță sau nu cu vârsta cronologică
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
elaborează un test care poate fi aplicat copiilor cu vârsta cuprinsă între 4 și 8 ani. Testul poate fi aplicat individual sau colectiv. Pe baza celor 5 subteste ale probei Forstig pot fi calculați doi coeficienți:vârsta perceptivă și coeficientul perceptiv. Vârsta perceptivă ne indică în ani nivelul dezvoltării funcției perceptive. Astfel, punctajul brut obținut la fiecare dintre cele 5 subteste îi corespunde o anumită vârstă perceptivă care poate să fie în concordanță sau nu cu vârsta cronologică a copilului. 3
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
test care poate fi aplicat copiilor cu vârsta cuprinsă între 4 și 8 ani. Testul poate fi aplicat individual sau colectiv. Pe baza celor 5 subteste ale probei Forstig pot fi calculați doi coeficienți:vârsta perceptivă și coeficientul perceptiv. Vârsta perceptivă ne indică în ani nivelul dezvoltării funcției perceptive. Astfel, punctajul brut obținut la fiecare dintre cele 5 subteste îi corespunde o anumită vârstă perceptivă care poate să fie în concordanță sau nu cu vârsta cronologică a copilului. 3.2.1
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cuprinsă între 4 și 8 ani. Testul poate fi aplicat individual sau colectiv. Pe baza celor 5 subteste ale probei Forstig pot fi calculați doi coeficienți:vârsta perceptivă și coeficientul perceptiv. Vârsta perceptivă ne indică în ani nivelul dezvoltării funcției perceptive. Astfel, punctajul brut obținut la fiecare dintre cele 5 subteste îi corespunde o anumită vârstă perceptivă care poate să fie în concordanță sau nu cu vârsta cronologică a copilului. 3.2.1.4. Teste de reprezentare spațială Acest factor este
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
5 subteste ale probei Forstig pot fi calculați doi coeficienți:vârsta perceptivă și coeficientul perceptiv. Vârsta perceptivă ne indică în ani nivelul dezvoltării funcției perceptive. Astfel, punctajul brut obținut la fiecare dintre cele 5 subteste îi corespunde o anumită vârstă perceptivă care poate să fie în concordanță sau nu cu vârsta cronologică a copilului. 3.2.1.4. Teste de reprezentare spațială Acest factor este măsurat printr-o serie de probe care au ca obiectiv efectuarea unor operații de translație sau
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
fază de reproducere. Într-o primă fază a testului se încearcă stabilirea nivelului dezvoltării operațiilor mintale ale individului cu ajutorul unei sarcini în care procesele mnezice nu intervin deloc. Se încearcă astfel surprinderea modalității în care subiectul analizează și integrează datele perceptive care îi sunt furnizate, mai precis maniera în care acest fapt se reflectă în copierea lor. Într-o a doua fază a testului se evaluează ceea ce a fost memorat de subiect în urma analizei perceptive, adică cât anume reușește subiectul să
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
care subiectul analizează și integrează datele perceptive care îi sunt furnizate, mai precis maniera în care acest fapt se reflectă în copierea lor. Într-o a doua fază a testului se evaluează ceea ce a fost memorat de subiect în urma analizei perceptive, adică cât anume reușește subiectul să redea din memorie din datele pe care anterior le-a integrat perceptiv în desen. Productivitatea mnezică este în mare parte rezultatul structurării perceptive anterioare; se poate astfel studia care este relația între strategia de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
se reflectă în copierea lor. Într-o a doua fază a testului se evaluează ceea ce a fost memorat de subiect în urma analizei perceptive, adică cât anume reușește subiectul să redea din memorie din datele pe care anterior le-a integrat perceptiv în desen. Productivitatea mnezică este în mare parte rezultatul structurării perceptive anterioare; se poate astfel studia care este relația între strategia de copiere a figurii și performanța mnezică la redarea ei. Testul figurii complexe constă dintr-un model grafic care
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
testului se evaluează ceea ce a fost memorat de subiect în urma analizei perceptive, adică cât anume reușește subiectul să redea din memorie din datele pe care anterior le-a integrat perceptiv în desen. Productivitatea mnezică este în mare parte rezultatul structurării perceptive anterioare; se poate astfel studia care este relația între strategia de copiere a figurii și performanța mnezică la redarea ei. Testul figurii complexe constă dintr-un model grafic care nu are nici un corespondent real, el constând dintr-un ansamblu de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
grafice ca și: pătrate, dreptunghiuri, cercuri, linii, romburi, puncte etc. Ceea ce rezultă este o structură complexă. Analiza rezultatelor se face în două etape: prima vizează analiza modului în care subiectul a copiat modelul și are ca prim scop analiza structurării perceptive, a modului în care subiectul este capabil să organizeze perceptiv un ansamblu perceptiv complex, iar ce-a de a doua vizează analiza modului în care subiectul a reprodus din memorie figura complexă. Proba ne oferă astfel (în prima fază) informații
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Ceea ce rezultă este o structură complexă. Analiza rezultatelor se face în două etape: prima vizează analiza modului în care subiectul a copiat modelul și are ca prim scop analiza structurării perceptive, a modului în care subiectul este capabil să organizeze perceptiv un ansamblu perceptiv complex, iar ce-a de a doua vizează analiza modului în care subiectul a reprodus din memorie figura complexă. Proba ne oferă astfel (în prima fază) informații legate de activitatea perceptivă precum și informații legate de memoria vizuală
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
o structură complexă. Analiza rezultatelor se face în două etape: prima vizează analiza modului în care subiectul a copiat modelul și are ca prim scop analiza structurării perceptive, a modului în care subiectul este capabil să organizeze perceptiv un ansamblu perceptiv complex, iar ce-a de a doua vizează analiza modului în care subiectul a reprodus din memorie figura complexă. Proba ne oferă astfel (în prima fază) informații legate de activitatea perceptivă precum și informații legate de memoria vizuală (în ce-a
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
care subiectul este capabil să organizeze perceptiv un ansamblu perceptiv complex, iar ce-a de a doua vizează analiza modului în care subiectul a reprodus din memorie figura complexă. Proba ne oferă astfel (în prima fază) informații legate de activitatea perceptivă precum și informații legate de memoria vizuală (în ce-a de a doua fază). Testul Rey Verbal Rey elaborează o metodică de cercetare a particularităților memoriei verbale imediate, care permite o analiză în desfășurarea lui. Rezultatele obținute cu proba elaborată de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în funcție de patru criterii: aprehensiunea, determinantul, conținutul și originalitatea sau banalitatea răspunsului. Pentru a ilustra modalitatea de cotare, vom opta pentru simbolurile folosite în limba franceză, care sunt mai frecvent întrebuințate în țara noastră. Tipul de aprehensiune se referă la atitudinea perceptivă, la modul de receptare (globală sau fragmentară) a petei de cerneală. Dacă răspunsul se referă la pata în întregime, el va fi cotat prin simbolul G (global). Dacă se referă la un detaliu mai mare, va fi cotat cu D
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]