448 matches
-
reglărilor de conturi. Botez reflecta, teoretic, la problema reformei, care va fi denumită după doi ani, tranziție; el lua în calcul o situație socială concretă formată din nemulțumiri. Lua el oare în considerare posibilitatea de a recurge la reprezentanții acelei perestroika sovietice pentru a limita riscurile unui eșec și pentru a depăși pragul fricii? Fără nici o îndoială că da, dar asupra acestui punct ca și asupra multor altora nu se spunea nimic, semnalîndu-se doar interlocutorilor din Vest că nu aici se
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a cuprins toate păturile populației, cărora autoritățile le impun norme restrictive de consum. Elitele luminate simt că sfîrșitul unui regim denunțat în Vest și în dezacord cu elanurile de restructurare după modelul sovietic este aproape. Aceste elite sînt deschise la perestroika iar în golurile problematicii sovietice se strecoară perspective confuze și timide de adeziune la liberalismul occidental: problema îndemnului la muncă, a concurenței și competiției este pusă în mod deschis. O parte a elitelor românești cred cu pasiune în evoluția reformistă
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
înving speranțele autarhice. Ceea ce era în anii '50 un proiect prometeic devine în anii '80 subiect de scandal. Ceaușescu distruge, se spune; el însă pretinde că ar construi. Acționînd, el rămîne credincios propriilor declarații din 1965 și 1971, ca și cum erei perestroika a lui Gorbaciov trebuie să-i fie opusă o eră Ceaușescu. În 1971, Ceaușescu anunțase "organizarea rațională și cea mai bună sistematizare a teritoriului, crearea de noi centre urbane și organizarea pe baze științifice a vieții comunelor și satelor patriei
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
celebrarea cu fast a comemorării lui 1 Mai 1939. Ceaușescu înmulțește vizitele în provincie și peste tot se vorbește de realizarea planului, după cum este reafirmat, într-o manieră incantatorie, rolul pedagogic al propagandei. Decalajul dintre răspîndirea noului umanism care promite perestroika și înverșunarea ideologică a lui Ceaușescu este atît de mare încît, în toamna lui 1989, nimeni nu mai ascultă ce spune tiranul ajuns de rîsul lumii. Dar mesajul este limpede: Bucureștiul ia locul Moscovei slăbite și acest crez românesc convine
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
națiuni. Comitetele de susținere a luptelor individuale ale disidențelor au instituit o obișnuință a amestecului, fapt care irită puterile, dar asigură pe candidații la opoziție. Mai mult, dacă apartenențele sociale și ideologice diferă profund între disidența democratică și susținătorii unei perestroika, democrații simt că în scurt timp mersul împreună va fi posibil, dacă nu necesar, căci obiectivul este acela de a pune capăt ordinii prestabilite, de a îndepărta frica și de a inversa raporturile de forțe. Regimul este ostracizat. În februarie
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
acestei apropieri. Alegerile organizate în mai 1990 răspund acestei perspective și confirmă victoria zdrobitoare a comuniștilor reformatori din 1989 și a lui Ion Iliescu ca președinte al Republicii. Iliescu președinte înseamnă victoria revoluției din anii '50-'70 și a unei perestroika. Alegerile din toamna lui 1992 vor confirma președinția lui Iliescu, marcînd în același timp declinul reprezentivității partidului său și ascensiunea opoziției democratice reunită în Convenția Democratică, condusă de Emil Constantinescu. Logica brucaniană care-l inspiră pe Iliescu și pe consilierii
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
scade cu 40% 1986 Tensiune crescută între România și Ungaria. Numărul refugiaților din România, de origine maghiară, aflați în Ungaria, crește neîntrerupt 1987 Mai Vizita lui Gorbaciov în România Noiembrie Greva cadrelor și muncitorilor de la Brașov, însoțită de slogane în favoarea perestroikăi și a lui Gorbaciov 1988 Întîlnirea lui Karoly Grosz, șeful Partidului Comunist Ungar, cu Ceaușescu Februarie România declară că renunță la clauza națiunii celei mai favorizate 1989 Februarie-martie România este condamnată de Comisia Drepturilor Omului a ONU Iunie Conferința de la
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
National Ideology under Socialism. Identity and cultural politics in Ceaușescu's Romania, Berkeley, Los Angeles, University of California Press, 1991. Wild, Gerard, "Croissance, productivité et réformes en Europe de l'Est", în L'Autre Europe, nr. 2, 1984. CAPITOLUL V: Perestroika în stagnare Afanassiev, Yocère, "Nous ne sommes que des débutants", în L 'URSS en transparence, Les Temps modernes, iulie-august-septembrie 1987. Aganbeguian, Abel G., Le Double Défi soviétique, Paris, Economica, 1987. Berindei, Mihnea, "Les minorités nationales en Roumanie", în Roumanie, crise
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
enjeux contemporains", în Défense nationale, aprilie 1988; " Le phénomene de l'antipolitique dans la Roumanie d'aujourd'hui", în Défense nationale, iulie 1991. Fejtö, François, La Fin des démocraties populaires. Les chemins du post-communisme, Paris, Le Seuil, 1992. Gorbaciov, Mihail, Perestroika. Vues neuves sur notre pays et le monde, Paris, Flammarion, 1987. Grémion, Pierre; Hassner, Pierre, Vents d'Est. Vers l'Europe des États de droit?, Paris, PUF, 1990. Monuments historiques. Roumanie, nr. 169, iunie-iulie 1990. Pacepa, Ion (gen.), Horizons rouges
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
301 Timpul disprețului . Totul pentru victorie . . . . . . 308 Munca și patria socialistă . Capitolul 4 De la mediocritate la mizerie . . 322 Pierderea încrederii . . . . . . 322 România amenințată . . . . . . 325 Mizeria . . . . . . . . 331 Națiunea sublimată . . . . . . 335 Manifestările naționalismului . . . . . 339 Națiunea: de la competiție la catharsis . . . . 343 Capitolul 5 Perestroika în stagnare . . . 347 Inițiativele sovietice . . . . . . 347 Sfidările lui Ceaușescu . . . . . . 356 Romantism și reformism . . . . . . 362 Capitolul 6 Timpul nostalgiilor și al ambivalențelor . 367 Revoluția și exigențele sale . Repere cronologice . . . . . . 379 Bibliografie . . . . . . . 391 Indice de nume . . . . . . . 415 În aceeași colecție: 1. Sherman
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mi le-am împlinit, poate și din cauza neglijenței mele, de vreme ce am completat prea tîrziu, după întrunirea comisiei ad hoc, formularele pentru anul 1989-1990. De aceea n-am putut fi martor la năruirea Zidului, ale cărui temelii fuseseră așezate de trîmbițele perestroikăi și pe care un popor de oameni tăcuți cu lumînări în mîini îl făcuse să se prăbușească. Nu am reușit să trăiesc noul an zero al Berlinului, care a devenit ipso facto noul an zero al Germaniei. Zidul a fost
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
să-și optimizeze prestația (profesionalizarea meseriei, campanii anti-corupție); după paranoia eșecului (enunțarea metaforică a ruinei, maladiei, catastrofei), se tinde spre configurarea viitorului (politici sociale, culturale etc.). "Dacă în regimul comunist se trăia sub speciae aeternitatis (credința în eternitatea comunismului), sub perestroika homo sovieticus a început să se instaleze în precaritatea prezentului (sentimentul unei catastrofe iminente). După dispariția utopiei comuniste s-a creat impresia unui interimat, a unei paranteze, a unei traversări nedefinite a limburilor, tunelelor cărora nu li se vede capătul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și reia bătălia cu autoritățile. În localitatea Garwolin, 2.000 de tineri polonezi protestează pe străzi împotriva înlăturării crucifixurilor din școli și spitale. În Cehoslovacia, Havel și Carta ’77 sunt în opoziție deschisă cu guvernul comunist. URSS e în pragul perestroikăi. În Ungaria... Dar ce să vorbim de restul Estului, când chiar în România vremea dezbaterilor filosofice din anii ’60 și ’70 trecuse. Veniseră cei trei F - Foamea, Frigul, Frica. Este ucis inginerul „Babu” Ursu în beciurile Miliției pentru că ținuse un
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
fost cea din august 1968. El este convins că Gorbaciov merge pe un drum greșit. S-au întâlnit cu ocazia vizitei acestuia din urmă la București, în mai 1987. Presa românească s-a grăbit să demonstreze că România făcuse restructurarea, perestroika încă de la începutul anilor 1980. Că România e mai avansată decât țara soră sovietică. Se vor revedea la Moscova, pe 5 decembrie 1989, la reuniunea țărilor partenere în Pactul de la Varșovia, în care România este membră de la înființarea Pactului, în
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
memorandum. Alexandru Bârlădeanu, într-un lung interviu acordat Laviniei Betea, publicat la București în 1997, infirmă versiunea avansată de Silviu Brucan: inițiativa unui opoziții față de Ceaușescu, cu intenția de a urma linia evoluției reformatoare și a valorilor umaniste promovate de perestroika lui Gorbaciov i-ar aparține lui. Era în 1988: Bârlădeanu vorbea, reflecta asupra reformei socialismului cu vechiul său prieten Apostol, în timp ce se plimbau pe stradă. Pe partea cealaltă, pe trotuarul de vizavi trecea un agent de Securitate... Apostol ar fi
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
exilului românesc se neliniștesc: cei doi mari, Bush și Gorbaciov, au împărțit lumea la Malta? Amintirea fosilizată și falsă a conferinței de la Ialta revine odată cu spaima de a vedea o Românie exclusă. Exclusă din mișcarea de cooperare Est-Vest, exclusă din perestroika lui Gorbaciov, exclusă din lupta lui Bush pentru respectarea drepturilor omului. Nu se va întâmpla nimic în România. ROMÂNIA, SFÂRȘITUL LUI 1989 Zoe Petre Noiembrie, ultimul bal... La sfârșitul lui octombrie 1989, premiera unui nou film românesc, Noiembrie, ultimul bal
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
multă muncă, mai puține învârteli cum să nu se înfurie? În tot acest timp, se știa, sau cel puțin se simțea, cum în jur totul se clătina. România imobilă era parcă încercuită de o lume în mișcare la răsărit prin perestroika și glasnost, proclamate de Gorbaciov, la vest prin Ungaria, de unde veneau informații năucitoare despre deschiderea graniței cu Austria, ceva mai departe, dar nu prea mult, din Cehoslovacia, cu volumul de eseuri al unui scriitor pe nume Václav Havel, ale cărui
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
poate cu și mai multă eficacitate simbolică statuia lui Lenin din Piața Scânteii. În 1968, când URSS era încremenită în stagnarea brejneviană, toți românii sau aproape erau antisovietici. Zece ani mai târziu însă, când era vorba de Gorbaciov și de perestroika (ferestruica, cum era ea alintată, ușor ironic, în românește), chiar dacă nu aveam îndeobște nicio brumă de încredere în buna credință a Moscovei, parcă am fi vrut și noi să avem parte măcar de un pic de glasnost. La capătul puterilor
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
alegeri libere" (48, 72), "libertate" (49, 54, 78, 96, 105, 123 cu varianta "România liberă", nr. 61, 112). Doar câteva texte permit o interpretare restrictivă "libertatea culturii" (nr. 18), "jos cenzura" (nr. 68) "vrem medicamente" (nr. 109) și chiar, izolat, "perestroika" (nr. 28). Poate cea mai elocventă expresie a faptului că, în cele mai multe cazuri, manifestanții nu se limitau la a revendica sfârșitul dictaturii lui Ceaușescu, și că acesta simboliza întregul sistem comunist, apare în cel puțin două desene însoțite de text
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
primă lozincă scrisă în grabă cu creta, "Jos Ceaușescu!", altcineva scrie, de data asta cu vopsea deci mai elaborat și mai durabil "Jos comunismul!". Întrezărim astfel o radicalizare semnificativă, care urcă de la exasperarea oarbă și de la așteptarea, poate, a unei perestroici à la roumaine către nostalgia interbelicului, care apărea ca o oază de democrație și libertate, dar și către speranța unei normalități de tip occidental. Cum să înțelegem altfel simbolul tricolorului găurit? Reproduce el drapelele fără embleme comuniste din țările vecine
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
politice ale revoluției. Pe de altă parte însă, ignorarea deliberată a componentei anticomuniste a revoluției amputează aceste libertăți de însăși esența lor, înscriind de la bun început democrația postdecembristă în spațiul îngust al comunismului "cu față umană" și al unei timide perestroici. Semnificativ, acest document care putea părea mult mai radical decât altele, prevede respectarea angajamentelor internaționale ale României și, în primul rând, a celor privitoare la Tratatul de la Varșovia. A doua zi, pe 23 decembrie la ora 14:00, Iliescu apare
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de 16-22 decembrie, și abia ulterior, așa cum vom vedea imediat, Consiliul Provizoriu de Uniune Națională, CPUN, propunea realizarea neîntârziată a unei democrații de tip occidental, a unei economii libere de piață, urmând modelul vestic și opunându-se modelului sovietic de perestroika, încă activ atunci în fosta URSS. Revoluția română a fost adesea comparată cu "revoluțiile de catifea" din Europa Centrală, subliniindu-se violența represiunii (și deci, măcar câteodată, eroismul). Adesea a fost subliniat contrastul dintre ritmul alert al reformelor economice, politice
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
sociale). Calea distinctă a comunismului românesc și-a păstrat traiectoria particulară față de linia stabilită la Kremlin. Izolarea regimului de la București în cadrul lagărului socialist a fost scoasă în evidență de refractaritatea de aliniere la noile politici reformatoare inițiate de M. Gorbaciov (perestroika și glasnost) în ideea salvgardării sistemului socialist prin înnoire, dezgheț și reformă. Condamnând cu vehemență reformele lansate de PCUS ca erezii ale marxism-leninismului și abateri impardonabile de la linia cea dreaptă în construirea comunismului, Ceaușescu s-a zbătut să conserve în
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Roma” publică Limits of Growth; • anii ’70: Stockholm - Conferința despre mediul înconjurător; prima criză a petrolului; prima călătorie spre lună - misiunea Apollo; Alvin Toffler publică The Third Wave; • anii ’80: își ia avânt Silicon Valley; Gorbaciov lansează glaznost-ul (transparență) și perestroika (restructurare); Gro Harlem Brundlandt lansează Our Common Future; dezastrul de la Cernobâl; primul plan al mediului înconjurător din Olanda; sfârșitul războiului rece; declarația de la Haga; războiul din Kuweit/Furtună în Deșert; Conferința Națiunilor Unite privind Mediul și Dezvoltarea, Rio de Janeiro
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
inovația, spiritul între-prinzător sau progresul. În faza de descompunere, Gorbaciov s-a ocupat mai întâi de ceea ce a considerat el ca fiind contravalori, spre exemplu alcoolismul și birocrația. În faza de recompunere a pus accent pe două valori-cheie: glasnost și perestroika. A încurajat valori ca eficacitatea, autonomia, responsabilitatea, meritocrația. În sfârșit, a ajuns la concluzia că socialismul sovietic era de nereformat și a fost obligat să recunoască necesitatea schimbării regimului. Putem să ne imaginăm cel puțin trei atitudini față de valorile abandonate
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]