2,267 matches
-
aparțin originalului italian, fiind, probabil, introduse de traducătorul grec. Versurile sunt curgătoare, vioaie, iar limba este superioară versiunilor anterioare, manuscrise, din același autor. Traduceri: Metastasio, Ahilefs la Schiro; Florian, Istoria lui Sofronim, pref. trad., Sibiu, 1797. Repere bibliografice: Ramiro Ortiz, Per la storia della cultură italiană în Rumânia, București, 1916, 260-265; Densusianu, Opere, III, 332-334; Ciorănescu, Teatr. rom., 19-20; Ciorănescu, Lit. comp., 137-140; Anghelescu, Preromant. rom., 119-125; Dicț. lit. 1900, 793. L. V.
SLATINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289716_a_291045]
-
pesimiste chiar: „Câte Însă mizerii care lipsesc la noi nu sunt ascunse În fundalu[l] acestui tablou splendid!... Civilizațiunea [...], din cauza impedimentelor și eronatei organizări a societății, a perfecționat numai o parte din oameni, cei mai mulți sunt numai spoiți, și simțul natural, perind supt această mască fără fond (subl. ns.), lasă un gol ce-l ocupă superficialitatea și minciuna”. Ochiul moralistului identifică „egoism”, „indiferență”, „profanațiuni”, „viclenii”, „șaralatanii”: Însă accentele elegiace sunt abandonate subit. Boerescu părea să găsească În progres explicația consolatoare: „În fine
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
1987; Proces umanismului, îngr. Adela Becleanu Iancu, tr. Alexandru Ciolan, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, postfața Alexandru Tănase, București, 1987; De Lorca a Ezra Pound, Madrid, 1988; Estetică e cultură planetaria di Ugo Spirito, Florența, 1989; Luceafărul, la un centenar, Madrid, 1989; Per la scomparsa di Constantin Noica, Milano, 1989; L’universo della comunicazione, Florența, 1991; Poemas de la Tierra Perdida, Madrid, 1991; Avanguardia e libertà, Genova, 1992; Estética y crítica de Benedetto Croce: el 90 aniversario de la „Estética” de Benedetto Croce, Barcelona, 1992
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
ei? TESTUL NR. 3 4.Câte numere sunt? Care este suma unei perechi? Câte perechi sunt? 5. Într-o livadă sunt 530 pomi: meri, peri și cireși. Câți pomi sunt de fiecare fel, dacă merii și perii sunt 334, iar perii și cireșii sunt 374? 6. Pe trei rafturi sunt 904 cărți. Aflați câte cărți sunt pe fiecare raft știind că pe primele două rafturi sunt în total 616 cărți, iar pe primul și al treilea raft sunt în total 655
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
din cele aproximativ 1,2 miliarde de persoane care trăiesc cu mai puțin de 1,08 USD/zi per capita (la PPP - 1993) (Chen, Ravallion, 2001, apud Townsend, 2004). Observate în paralel, datele privind ratele de sărăcie și nivelul PIB per capita atrag atenția asupra faptului că țări cu relativ același nivel al PIB pot avea rate diferite de sărăcie și invers. Aceste „paradoxuri” aduc în prim-plan problematica modului în care se distribuie avuția națională între locuitorii unei țări. Cei
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
asociază Republica Cehă și Ungaria grupei foarte mici de țări cu o distribuție relativ egalitară a veniturilor/cheltuielilor; România și Bulgaria se mențin în categoria țărilor cu creștere pozitivă, inferioară însă celei întregistrate în țările membre ale UE; nivelul PIB per capita în 2002 era inferior celui din țările membre ale UE și din Federația Rusă. Deși apropiate în 1990, ritmul ridicat de creștere economică pe care l-a înregistrat Polonia ulterior acestui an a distanțat-o net de România (tabelul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ale condițiilor de viață; crește importanța indicatorilor finali (de consecință - outcome - și de impact), care surprind schimbările produse în bunăstarea/calitatea vieții la nivelul populației. Indicatorii economici sunt adaptați, atunci când este tehnic posibil, pentru a înregistra consecințele asupra populației (PIB per capita). În capitolul 1 sunt propuse două componente ale procesului de dezvoltare socială care îl disting de schimbarea socială spontană: selectarea unor scopuri sau obiective generale și precizarea strategiilor/planurilor/programelor pentru urmărirea lor. Măsurarea intervine: atunci când se hotărăște ce
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
orfani din cauza HIV/SIDA care frecventează școala Prevalența și rata deceselor din cauza malariei Prevalența și rata deceselor din cauza tuberculozei Procentul cazurilor de TBC detectate și tratate Asigurarea durabilității mediului Suprafața terenurilor protejate pentru asigurarea biodiversității Emisiile de dioxid de carbon (per capita) Proporția terenurilor acoperite de păduri Subvențiile pentru agricultură la producția internă și exporturi Procentul populației cu acces durabil la surse îmbunătățite de apă Proporția gospodăriilor care nu sunt în risc de a pierde locuința Dezvoltarea unui parteneriat global pentru
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
estimat prin scorul FFS (vezi mai sus, la PAN). 7.2.2.2. Granulomatoza Wegener (GW) 1. Definiție Vasculită necrozantă asociată cu ANCA, ce interesează vasele de calibru mic (arteriole, venule, capilare), caracterizată prin inflamație a peretelui vascular și granulomatoză periși extravasculară. Clinic, se manifestă, în principal, prin afectare ORL, pulmonară și renală. Cauza este necunoscută (s-a sugerat implicarea unor Ag inhalate). 2. Epidemiologie GW este o boală rară (prevalența este de 3 cazuri/100.000 locuitori). Poate apare la
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
65-136. Pierratos A, McFarlane P, Chan CT, et al. Daily hemodialysis 2006. State of the art. Minerva Urol Nefrol 2006 Jun; 58(2):99-115. Piraino B, Bailie GR, Bernardini J, Boeschoten E et al. Peritoneal dialysis-related infections recommendations: 2005 Update. Perit Dial Int 2005; 25:107-131. Prowant BF. Peritoneal dialysis. în Lancaster L (ed), ANNA core curriculum for nephrology nurses (4th ed., pp. 363-375). Pitman, NJ: American Nephrology Nurses’ Association, 2001. Rayner HC. Selection and preparation of patients for dialysis. In
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
și publ. Al. Ciorănescu), RFR, 1935, 9; reed. (Imn), LRV, I, 293-297, în Poezia românească de la începuturi până la 1830, îngr. Gabriela Gabor, pref. Dan Horia Mazilu, București, 1996, 29-31. Repere bibliografice: Gr. G. Tocilescu, Petru Cercel, București, 1874; Ramiro Ortiz, Per la storia della cultura italiana in Romania, București, 1916, 153-166; Al. Ciorănescu, Nou despre Petru Cercel, RI, 1935, 7-9; Al. Ciorănescu, Rugăciunea lui Petru Cercel, RFR, 1935, 9; Al. Cartojan, Petru Cercel, Craiova, f.a.; G. Călinescu, Ist. lit. (1941), 67-68
PETRU CERCEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288802_a_290131]
-
str. Popescu Asan 15-17. 327. Angelescu C-tin, 7 apartamente, București, str. C. A. Rosetti 13, Sinaia, str. Dr. Ghelerter 1. 328. Avedission Maria, 3 apartamente, București, str. S. Aldea 83. 329. Anestin I. Zoie, 2 apartamente, București, str. Gabriel Peri 4. 330. Anastasiu Alexandrina, 20 apartamente, București, str. Sabinelor 63, 70. 331. Atanasiu Ioan, 11 apartamente, București, calea Dorobanți 189, str. Edgard Quinet 3, calea Văcărești 337. 332. Ambrus olimpiu, 5 apartamente, București, str. Viitorului 24. 333. Atanasiu Hristu, 4
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Eduard și Valman, 13 apartamente, București, cal. Griviței 88, 90. 2719. Filipescu Maria, 6 apartamente, București, str. Aureliu 13. 2720. Florian Ion, 4 apartamente, București, bd. 1 Mai 262. 2721. Frank Andrei, 5 apartamente, București, cal. Victoriei 214, str. Gabriel Peri 8, 10. 2722. Fenster Eugen, 2 apartamente, București, str. Dianei 4. 2723. Forek Mora, 8 apartamente, București, str. Mecet 9, 11, str. Alex. Constantin 59. Snagov, str. Dobroești. 2724. Fhiegelman M. A., 12 apartamente, București, str. Popa Petre 45, Iași
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Ștefan cel Mare 214 5432. Nestoreanu Arghire, 15 apartamente, București calea Dorobanți 132 5433. Nicolau I. N., 4 apartamente, București str. M. Eminescu 95, Pucioasa str. Horia, Cloșca și Crișan 4. 5434. Niculescu I. Ștefan, 3 apartamente, Craiova, str. Gabriel Peri 11 5435. Naescu Aurelia, 3 apartamente, București, str. Popa Savu 52 5436. Nastia Egon, 3 apartamente, București, str. Av. Tetrat 2, Într. Av. Marasescu 1 5437. Nenciu Tudor, 6 apartamente, București, sos. Iancului 55, str. Av. Murgescu 12 5438. Naghi
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
39, Calea Plevnei 194 Sinaia, str. Vîrfu cu Dor 6 7160. Soci Dr. Iuliu Boros, 9 apartamente, București, str. Iuliu Baras 15, str. Anton Pan 54 7161. Sranimir Gh Marica, 5 apartamente, București, str. Pop de Bășești 43-45 Ploiești str. Gabriel Peri 17 Câmpina, str. Cimitirului 44 7162. Stratulat Alex., 3 apartamente, Iași, str. Primăverii 10 7163. Sigorin Olga, 3 apartamente, București str. Dr. Obedeanu 19 7164. Stoenescu Gh., 13 apartamente, București, str. Mihai Bravul 145 și 168 7165. Stanim Gh., 5
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
domină: a industriei, agriculturii, sau a sectorului de servicii; democrațiile pot fi împărțite în plebiscitare, reprezentative și participatorii. Variabilele pot fi modelate ca fiind de tip continuu și cantitativ - dezvoltarea poate fi măsurată prin venitul pe cap de locuitor (G.D.P. per capita); democrația poate fi exprimată prin numărul de votanți ca parte a populației totale. Sarcina modelatorului este de a selectea o construcție a variabilelor potrivită pentru proiectul său. Modelele cauzale încep cu modelarea, dar nu se opresc aici, căci acestea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Graiul și folclorul Maramureșului”, DR, 1924-1926; Vasile Bogrea, „Graiul și folclorul Maramureșului”, FF, 1927, 1; O. Fouché, „Graiul și folclorul Maramureșului”, „Revue des langues romanes” (Paris), 1927; L. Salvini, „Folclor român comparat”, „Flori din lirica populară. Doine și strigături”, „Archivi per la raccolta e lo studio delle tradizioni popolari italiane” (Roma), 1936, 1-2; Ion Diaconu, „Flori din lirica populară”, „Ethnos”, 1941, fasc. 1; N. Bănescu, „Paralele folclorice” (greco-române), RI, 1944, 1-12; G. Pavelescu, „Paralele folclorice”, T, 1945, 1-2; Bârlea, Ist. folc
PAPAHAGI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
mai dinamică economie bazată pe cunoaștere din lume, capabilă de o creștere economică durabilă cu mai multe și mai bune ocupații și cu o coeziune socială mai mare” ar trebui să se asocieze cu „o creștere anuală substanțială a investiției per capita în resursele umane” și cu o creștere puternică a eficienței gestionării investițiilor preconizate. La sfârșitul precedentului deceniu, tocmai atunci când s-au fixat, prin „agenda de la Lisabona”, obiectivele menționate, situația era însă diferită. Țările membre ale UE investeau în educație
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
continuă să rămână costisitoare, pe când în Marea Britanie, după o creștere a resurselor publice, a urmat tendința de sporire a surselor private prin introducerea recentă a taxelor universale de studii. Ca tendință generală, în țările OECD și în cadrul UE, creșterea PIB per capita nu a fost asociată cu o creștere a cheltuielilor publice pentru fiecare student, ci mai degrabă cu o descreștere. Creșterii populației studențești nu i-a corespuns o creștere proporțională a resurselor publice, chiar în condiții de sporire a PIB
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
suportate diferențiat de diferitele grupuri sociale (plătitorii de taxe, studenții și familiile lor, corporațiile). Așadar, considerând resursele financiare ale universităților, constatăm că principalele tendințe sunt următoarele: - fondurile publice disponibilizate pentru învățământul superior nu tind să crească, nici măcar atunci când PIB-ul per capita crește, fie datorită concurenței dintre prioritățile bugetare, fie datorită beneficiilor salariale și de stil de viață pe care diploma universitară le aduce posesorului; - fondurile private trebuie tot mai intens prospectate și atrase de universități, astfel că ponderea lor în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
poate da naștere la tensiuni și conflicte familiale, cu efecte negative asupra copiilor (subnutriție, violență, abandon în instituțiile statului). Tabelul 1. Minimul de subzistență și rata sărăciei în țările din Europa Centrală și de Est și Asia Centrală, 2001 Țara GDP per capita în PPP, 2001 (media regională = 100) Minimul de subzistență ca procent din GDP per capita Procent persoane ce trăiesc sub minimul de subzistență Procentul copiilor ce trăiesc sub minimul de subzistență Numărul copiilor ce trăiesc sub minimul de subzistență
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
abandon în instituțiile statului). Tabelul 1. Minimul de subzistență și rata sărăciei în țările din Europa Centrală și de Est și Asia Centrală, 2001 Țara GDP per capita în PPP, 2001 (media regională = 100) Minimul de subzistență ca procent din GDP per capita Procent persoane ce trăiesc sub minimul de subzistență Procentul copiilor ce trăiesc sub minimul de subzistență Numărul copiilor ce trăiesc sub minimul de subzistență (zeci de mii) Slovenia 257 12 Cehia 220 16 4,3 8,6 153 Ungaria
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
vers astfel: „Vântul bate pe răpică”, răpică Însemnând În zona Banatului „arac de viță-de-vie”. Contextul În care era plasat versul ne oferă altă soluție: Colo sus lângă pădure Este-un păr cu pere sure Cu crengile la pământ. Vântul bate, peră pică. Un mare număr de greșeli de editare au suferit versurile lui Eminescu. Astfel, În 1989, când, cu ocazia centenarului morții poetului, s-a retipărit ediția princeps, lista de emendări și corecții cuprinde 22 de pagini, conținând 350 de corecturi
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
stat țigănesc, degenerează în păruială cruntă, tabăra risipindu-se. Scrierea, considerată în întregul ei opera poetică cea mai importantă a literaturii române premoderne, se prezintă ca o meditație asupra destinului omenirii în genere, autorul menționând în Epistolia închinătoare către Mitru Perea (anagramă a numelui lui Petru Maior) că textul trebuie citit cu „oarecari luări-aminte, căci știu bine că vei înțelege ce am vrut eu să zic la multe locuri”, totul fiind o alegorie „unde prin țigani să înțeleg ș-alții carii
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
scrieri. În acest sens, el invocă, ironic, surse fanteziste pentru conținutul faptic al Țiganiadei, numind „izvodul ce am aflat la mănăstirea Cioarei” și „pergamena” sau „hârțoaga de la mănăstirea Zănoaga”, surse comentate apoi, în note, serios, candid sau pseudo-erudit, de Mitru Perea, Simplițian, Idiotiseanu, Onochefalos, Musofilos, Filologos, Dubitantius, Erudițianul, Androfilos, Părintele Agnozie, Politicos, Popa Nătărău din Tândarânda ș.a. Atât notele poemului, cât și Prologul sau Epistolia închinătoare fac dese trimiteri la modele celebre, datorate unor autori ca Homer, Ariosto, Tasso, Milton, în
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]