2,174 matches
-
Ți-am adus un cotor! Ia uite cum îl mănânc! Patru rădăcini solzoase planează înspre asfințit. Sunt ferugienii, bonții, asalii și pitușii care vin la întrunirea nocturnă a Zonei, găzduită de pământul Katal. Un vânt aspru dulceag îmi trece printre perii gâtului lung, prea lung parcă... Cad într-o letargie călduț-rozalie, legănat de niște lațe ușor înțepătoare. Este altfel și bine! Tot la umbră, niște saioloți acrișori crănțăne ca niște sâmburi mari. Deodată, dintr-un tunel empireumatic deschis în stânga pieziș apare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85064_a_85851]
-
organizate ad-hoc, de posibilitatea de a se zbengui nestingheriți. Dar, odată cu venirea primăverii începea și păscutul oilor și vitelor, prilej pentru noi, copiii, de a ne distra la câmp după pofta inimii. Pe imașul cu iarba verde și deasă ca peria, pământul moale ne îndemna la rostogoliri, la salturi acrobatice, la săritul caprei, la exersarea mersului în mâini și a statului în cap. Jocurile cu bunghii, palanca, de-a untul, oina rămâneau pentru mijlocul verii când, datorită secetei, pământul devenea tare
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
hindus furios să fie trimis pe insulele Andaman pe viață, cu toate că opinia lui a fost considerată rezonabilă, a fost primită cu răceală. De-a lungul mesei lungi, mesenii își examinau atent unghiile, iar mustățile lor încrețite sub nasuri ca o perie de dinți căpătaseră un aer de froideur. Privett-Clampe , cu un aer grav, instalat pe figură, nici nu observă că expunerea ajunsese la sfârșit. Era prea absorbit de un vis diurn, în care-i apărea un pandișpan Victoria, care nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
să zbor cu tine într-un tărâm de vis, prin lumile divine și chiar în paradis. ți-am fost mereu povară, iubire și durere, iar tu floarea mea rară, din care-am cules miere. VICTOR BURDE Este născut în localitatea Perii - Vadului, jud. Sălaj la data de 07.03.1942. în prezent, domiciliază în municipiul Alba Iulia Volume publicate Se roagă pădurea-versurivolum de debut 2010 Sub zodia peștilor-versuri -2010 Așternut pe frunza toamnei-versuri -2010 Legenda Panghiei fata care s-a îndrăgostit
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
pot face, decât să renunț? An-te-hai se uită fix la mine în oglindă: — Nimic, doamnă, nimic nu e mai groaznic decât să renunțați. Și atunci, cum voi merge mai departe? — Studiind felul în care tornada își urmează cursul. Ia o perie și începe să-mi pieptene părul. — Ce curs? O tornadă are putere numai la marginile sale. Eunucul îmi ține părul ridicat cu o mână și îl periază cu o mișcare rapidă a celeilalte. Vântul are puterea să ia pe sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
alarmat. Era acesta simptomul vreunei boli? Nu-mi mai tăiasem părul de când intrasem în Orașul Interzis, și acum era lung până la genunchi. Coaforul venea în fiecare dimineață și indiferent cât de tare mă peria, părul meu nu căzuse niciodată. Acum peria lui se umplea cu smocuri, de parcă ar fi dărăcit lână. Nu m-am considerat niciodată vanitoasă, dar îmi spuneam că dacă lucrul acesta va continua, în scurt timp voi ajunge cheală. An-te-hai mi-a sugerat să schimb coaforul și mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
neplăcute, blândețea și bunătatea sa mi-au cucerit inima. Lui An-te-hai îi plăcea la nebunie să-l privească pe Li Lien-ying aranjându-mi părul. Li știa un număr incredibil de stiluri: coadă de gâscă, pasărea înclinată, șarpele încolăcit, vița cățărătoare. Când peria, mâinile sale erau în același timp ferme și blânde. Era cât se poate de uimitor, dar n-am găsit niciodată păr pe jos după ce termina. Făcuse minuni. I-am spus lui An-te-hai că-l voi lua ca ucenic. An-te-hai l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
a amestecat neamul sfînt cu popoarele țărilor acestora. Și căpeteniile și dregătorii au fost cei dintîi care au săvîrșit păcatul acesta." 3. Cînd am auzit lucrul acesta, mi-am sfîșiat hainele și mantaua, mi-am smuls părul din cap și perii din barbă, și am stat jos mîhnit. 4. Atunci s-au strîns la mine toți cei se temeau de cuvintele Dumnezeul lui Israel, din pricina păcatului fiilor robiei. Și eu, am stat jos mîhnit, pînă la jertfa de seară. 5. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85086_a_85873]
-
au ba. Cu labe vinete ca niște pătlăgele, un pensionar chel în papuci cetea gazeta în portiță. Secondat de pisoi, pictorul curăța copacii. Cotcodăcind exagerat, în portiță mă întîmpină un cocoșel cu creasta roșie. - Îndrăznește, strigă Goilav lăsînd din mînă peria de sîrmă. Scărpina la mustăți motanul care, plin de sfială, își crăpase ochii galbeni. Fața cu negi a pictorului îmi păru acum mai omenească. La rîndul său mă cîntări binevoitor. - Semeni cu taică-tău. - ...Doream să vă caut. - Bagă de
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
tulbure În lupta mea cu năprasnica maladie. S-au dus și ei la cine i-a tăiat capul. Directorul a ajuns la fața locului cu uneltele pe care se pricepuse și el, cum putuse, să le aleagă: sape, mături, cazmale, perii, cancioace. În jurul lui - câțiva măgădăi de a șaptea și a opta, dezbrăcați până la brâu. Au scos din pământ bolovanul, l-au legat În niște chingi și l-au săltat Într-o căruță. Era chiar căruța rudarului cu casa, căci omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
legase de bicicletă o cazma și o lopată; Baronu adusese o sapă grea, ascuțită, făcută dintr-o jumătate de talger de discuitor; Ectoraș, băiatul cam nevolnic al Directorului de școală, luase din magazia lui taică-său un topor și niște perii și pensule, așa cum văzuseră cu toții la oamenii veniți de la oraș să scormonească În pământul galben după ce coaja lui o luase la vale, dimpreună cu gospodăria unui rudar. Vieru Îi Încredințase pe ceilalți doi că aveau să meargă la sigur: prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
avea o urticarie dureroasă și care-l mânca mai ales În palme și pe dosul lor, pe brațe și chiar pe față și pe ceafă, căci, neatent, se ștersese de sudoare fără să-și dea seama, cu mâna plină de perii scurți și ascuțiți ce se grăbeau să se Înfigă În piele. Pe drumul de Întoarcere În sat, pe seară, pe când camionul trecea pe lângă niște smârcuri formate de năvălirile unui râuleț și prin care, cu sute de ani În urmă, vestitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ieșiți afară și veniți încoace!" Și Șadrac, Meșac și Abed-Nego au ieșit din mijlocul focului. 27. Dregătorii, îngrijitorii, cîrmuitorii, și sfetnicii împăratului s-au strîns și au văzut că focul nu avusese nici o putere asupra trupului acestor oameni, că nici perii capului lor nu se pîrliseră, hainele le rămăseseră neschimbate, și nici măcar miros de foc nu se prinsese de ei. 28. Nebucadnețar a luat cuvîntul, și a zis: "Binecuvîntat să fie Dumnezeul lui Șadrac, Meșac și Abed-Nego, care a trimis pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
fost numai tu cu el. — Da, mamă, așa e, am recunoscut eu veselă. Mă săturasem. Eram o femeie în toată firea. Din punctul ăsta, mama a luat-o razna. A încercat să mă pocnească, a aruncat în mine cu o perie de păr, s-a așezat pe un scaun, s-a ridicat din nou în picioare și a izbucnit în plâns în același timp. —Curvă ce ești, a țipat. N-ai nici un pic de rușine? Și el, bărbat însurat! Și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
șosete identice din cașmir, ieșind din pantofii sport asortați, marca Gucci. Lucille și-a tras trupul firav mai aproape de mine. A, mulțumesc, i-am răspuns eu. și ea a spus același... — Eram ca două surori la Vassar! Împărțeam absolut totul - periile de păr, cursurile, hainele, chiar și băieții uneori! Din cauza acestei amintiri, Lucille a lăsat să-i scape un hohot ciripit de râs. — știi, niciodată n-am mai avut o prietenă atât de apropiată. Nici înainte și nici după. Tish-Tish a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
însemna neapărat că Dominic chiar auzise căzând o agrafă pe lavoar sau xilofonul papucilor cu toc, ciocănind mozaicul. Vreun sunet care să aparțină distinct imaterialei făpturi? Nicidecum! Doar pașii sfioși ai lunganului pensionar, foșnetul prosoapelor pe care le schimba, bombănelile, peria și pieptănul și pensonul de bărbierit și clinchetul lamei căzând pe oglindă. Ceea ce nu însemna că nu era și consoarta alături sau fusese sau avea să fie. Doamna își comunica existența în mod cu totul neconvențional. Dominic o intercepta în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
așa-i la spital, ca la moarte, fără excepție, trecuse și de nebună, trecuse, trecuse. Apăsase deja clanța, nu se uita în stânga dreapta înapoi, intrase, da, intrase. În cabinet, un domn solid, în halat alb. Cap de recrut vârstnic, tuns perie. — Ce doriți? Îl caut pe doctorul Marga. Capul cazon se băgă în ceașca de cafea. Buzele sorbiră zgomotos, una, două plescăituri, nouă plescăituri. Ridică, în sfârșit, din nou, privirea. Pe cine spuneți că căutați? Musafirul ezită dacă să-i restituie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
amenința să o dezmoștenească dacă nu divorțează de „poponarul ăla scârbos“. Apoi, poate chiar mai supărătoare, era chestiunea lui Bette însăși. Nu persoana sau sufletul lui Bette, ci trupul ei, manifestarea ei exterioară, cu ochii ei mici și apropiați și perii negri care îi împodobeau antebrațele cărnoase și care îți tăiau cheful de orice. Harry avea o înclinație instinctivă și foarte dezvoltată către frumos și nu se îndrăgostise niciodată de vreo persoană care să nu fie atrăgătoare. Dacă era ceva care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
clipa În care le văd cum stau așa, una lângă cealaltă lângă aragaz, simt o Împunsătură În inimă, pe care o cunosc prea bine. Par mai degrabă mamă și fiică decât mătușă și nepoată. Amândouă au părul scurt, umflat cu peria - deși al lui Kerry are șuvițe blonde ușor mai pronunțate decât al mamei -, amândouă au bluze aprins colorate, care le pun În lumină bronzul decolteului și amândouă râd. Pe blatul bufetului e o sticlă de vin alb, pe jumătate golită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
articol intitulat „Cum să-ții Întreții garderoba“. — Ce să faci ? — M-am gândit să mă uit să văd dacă Îmi lipsește vreun nasture, dacă mi s-a desfăcut vreun tiv, zic, citind articolul. Și să-mi perii toate jachetele cu o perie de haine. — Ai așa ceva ? — Atunci cu o perie de păr. — Aha. Ridică din umeri. Bine. Fiincă mă Întrebam dacă n-ai cumva chef să ieșim. — Ooo ! Revista Îmi alunecă pe podea. Unde ? — Ghici ce am ! Ridică din sprâncene pentru suspans
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
faci ? — M-am gândit să mă uit să văd dacă Îmi lipsește vreun nasture, dacă mi s-a desfăcut vreun tiv, zic, citind articolul. Și să-mi perii toate jachetele cu o perie de haine. — Ai așa ceva ? — Atunci cu o perie de păr. — Aha. Ridică din umeri. Bine. Fiincă mă Întrebam dacă n-ai cumva chef să ieșim. — Ooo ! Revista Îmi alunecă pe podea. Unde ? — Ghici ce am ! Ridică din sprâncene pentru suspans, apoi Începe să-și caute În geantă. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Sau... poate i‑oi fi scris o scrisorică în sensul ăsta, nu știu... — Bex, mă întrerupe Suze, și glasul îi tremură vag. Mi‑ai spus că ai rezolvat cu facturile alea. Mi‑ai promis! Dar le‑am rezolvat! Îmi iau peria și încep să mă pieptăn. — Cum? Spunându‑le la ăștia că nu ți s‑a deschis parașuta la timp, cum? țipă Suze. Zău, Bex pe cuvântul meu... — Uite ce te rog, nu te stresa. O să rezolv eu tot când vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
tu ești înaltă, slabă, extrem de frumoasă și deloc proastă. Dacă, așa cum spui tu, femeia aia e o chestie absolut neinteresantă, atunci de ce o lași să te enerveze? Ridică-te deasupra. Ușor de zis, greu de făcut. Julia a scos o perie din geantă și-a început să se pieptene, ignorând faptul că Susan încă mai mânca din aperitiv. Nu cred nici o secundă că s-ar întoarce la ea, dar contactul ăsta permanent e foarte subminant. Totuși, e inevitabil. Atunci când sunt implicați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
datorită dragostei tale pentru istoria strămoșilor mei te las în viață acum, spuse. Dar încearcă să nu te miști de-aici și să nu mă denunți. Dacă te văd prin El-Akab înainte de luni, îți zbor creierii. Celălalt își recuperase creta, periile și cârpele și se pregătea să se apuce din nou de treabă. — Să n-ai nici o grijă! răspunse. N-aveam de gând s-o fac. Apoi, pe când targuí-ul se îndepărta, îi strigă: — Și sper să-ți găsești familia! Era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Sfânta Vineri, Piața Unirii... — De câți ani? — De patruștrei de ani. Atâta am. — Aș fi zis că ești mai mic. Și io am tot patruștrei. Aha. Special mă rad în cap. Ca să par mai tânăr. Să nu mi se vadă perii albi. E și mai economic, știi, părul consumă. Trebuie și el hrănit. — Și tu ar trebui să te hrănești, moșule, se hlizi blondul. Ai scos părul din porție și l-ai desființat; nu mai ai mult până să te scoți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]