570 matches
-
distruge, demantelează, „dezorganizează” din interior Întreaga „construcție” care propulsase, e drept (fapt pentru care și azi milioane de Ruși regretă ce s-a Întâmplat!Ă, Rusia sovietică ca putere mondială de prim rang -, dar și „recăderea” Într-o ideologie economică perimată, ce-și arătase În câteva rânduri „colții” În istoria Europei, a fost și este Încă un „paradox”, care seamănă printre altele, dacă vrem neapărat să găsim un exemplu În istorie, cu acea reunire a statelor care Îl Învinseseră pe Napoleon
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Românii, după eliberatorul decembrie ’89, am „avansat” enorm, din punctul de vedere al regăsirii Tradiției formatoare a națiunii și a valorilor ei, dar am „recăzut” cumva Într-un ideal de societate care, deja la Începutul secolului, după primul război, părea perimat, cel al „burgheziei așezate și reacționare” etc. etc. Cum așa... toate luptele care s-au dus În secolul trecut, sindicale, individuale, toată această enormă cheltuire de ființe, energii și mijloace pentru o „viață mai bună” n-au folosit la nimic
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
sau Cezar, În anii noștri dificili, nu numai de formație, dar și de luptă pentru reinstalarea adevăratelor criterii de valorizare În literatură - luptă ironizată de tinerii de azi, talentați sau nu, cărora li se pare că esteticul e o valoare perimată sau că În estetic primează „autenticul”, imitând, În cheie minoră și nu rareori trivială, „revolta” sau moda anilor douăzeci din Franța, prin André Gide, și, În România, prin ucenicul talentat al acestuia, Camil Petrescu. Da, amintindu-l des pe amicul
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
iluminarea, ca recompensă maritală a chinului inițiatic. În basme, cel mai adesea, fântâna cu apa dintre lumi înghite ființa istorică și face să germineze identitatea spirituală, în mit. În basmul Cenușăresei-Cenușotcă din Fundu Moldovei, sora vitregă (identitatea feminină cu sufletul perimat) este motorul cufundării: „Atunci s-o plecat șî fata moșn’iaguli, șî cîn o vrut sâ bși oliacâ d’? apâ d’in fîntînâ, au luat-o fata babii ș-au zvârlit-o cu pk’icioarili-n gios în fîntînâ șî s-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
colonelul Șerbănescu, Ollănescu-Ascanio etc. Detectorul său pentru poezie era vădit deficitar. A fost departe de a-l priza pe Macedonski. Complet opac la mișcările de înnoire a lirismului de la noi și de aiurea. Din păcate, ne-a lăsat teza didacticistă, perimată, mai cu seamă în perspectiva evoluției modernismului, bizuit pe creatori plurivalenți, a incapacității de comunicare critică a unui poet cu alt poet. E o prejudecată, după cum se vede cu ochiul liber, încă îndărătnică. În zadar E. Lovinescu și G. Călinescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
merele lui roșii legate cu ață în pom, ca în bradul de Crăciun: "Sunt măr de lângă drum și fără gard"). A ta din care este? Poezia, ca și iubirea, nu prinde rădăcini decât între oameni. O fi omul o ființă perimată, obosită, plictisită și plicticoasă, învechită pe pământul acesta, dar rămâne, totuși, cel mai bun pământ pentru sămânța poeziei. Dacă poezia e chiar și "mărul de lângă drum, fără de gard", mizez pe faptul că un fruct al acesteia îl va pocni în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ciroză hepatică. Macovei Dumitru, medic de familie la Lețcani, decedat prin ciroză hepatică. Unișor Constantin, medic ORL la Negrești, decedat prin suferință cerebrală. Timu Mihai, decedat prin leucemie cronică, medic radiolog la Spitalul din Fălticeni, dotat cu un aparat Rx perimat, insuficient protejat, medicul radiolog suprasolicitat la spital și policlinică; eminent medic. • Tudose Petru, absolvent al anului V, condamnat al 15 ani închisoare, eliberat în anul 1964; după 16 ani i se aprobă să studieze la Facultatea de Biologie, începând din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
La același procedeu al manuscrisului găsit - și în același scop al comunicării unei spovedanii - apelează scriitorul și în alt roman, Final grotesc, din 1940, deși el însuși notează, chiar în textul acestuia, că i se pare „una din formele banale, perimate și lipsite de gust întrebuințate în literatură“. E un mod de-a spune că nu acordă cine știe ce importanță „formei“, că ea poate fi și „banală“, „perimată“, un vehicul care prezintă interes întâi de toate prin ce transportă. Și adevărul este
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
și ele acea câtime din marea din care acestea au ieșit pe uscat. Să revenim Însă la noi, animalele, că plante oricum nu suntem. O fi bună la ceva această Încăpățânare de a purta cu noi o “mare” și aceea perimată? Și Îmi răspund la Întrebare făcând Încă o revenire, la Întoarcerea nostră estivală, chiar dacă de multe ori doar cu gândul, la mare, aceea adevărată. În scopul anume de a ne recâștiga sănătatea sau de a ne o Întări. Aș spune
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fumului, dispersat între cei patru pereți, de la pământ până la tavan. Mama, săraca, asaltată de întrebările noastre insistente, se blocase neștiind cui să-i răspundă și ce anume. Căldarea de apă era răsturnată lângă piciorul mesei, insinuând pregnant ideea de obiect perimat, nefolositor și inutil, atâta vreme cât funcțiunea de bază încetase. În camera slab luminată de lampa nr. 8 în care se făcea simțită lipsa de gaz, cu fitilul fumegând, noi, cei șase copii stând pe pat alături de mama, o priveam ca pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
România literară, 20 iulie 1972) HULUBEI Horia O întruchipare a fidelității și abnegației - Petru Groza (nota V. I.) „Toți i-am admirat fidelitatea și consecvența cu care a urmat politica Partidului Muncitoresc Român în problema națională, în lupta contra atitudinilor perimate și dușmănoase care împiedicau conviețuirea frățească între poporul român și minoritățile naționale. De la înălțimea postului pe care-l ocupa și-a servit cu abnegație poporul, ducând o acțiune neobosită pentru ridicarea prestigiului țării și afirmarea pe plan internațional a Republicii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cap, cu un aer expert. S-a dus vremea mini-tartelor cu crustă. Cât despre vol au vents... Se strâmbă. S-a terminat. — Aveți foarte mare dreptate, spune Danny, cu ochi strălucitori. S-a zis cu vol au vents. Sunt complet perimate. Pot să vă întreb cum stați cu rolourile cu sparanghel? — Mami, el e Danny, sar repede. Vecinul meu, îți amintești de el? — Doamnă B, e o onoare să vă cunosc, spune Danny, sărutându-i mâna. Sper că nu v-ați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
nu poate fi numaidecât echivalat mecanic tradiției. Un al doilea sens se degajă de aici, acela de modernitate, iar Horia-Roman Patapievici și-a focalizat întregul demers pe analiza unei antropologii a modernității. Contemporanul face astfel figură de contrast cu demodatul, perimatul, cu ceea ce a ieșit din uz, anacronic. Contemporanul este, prin excelență „un om al timpului său”, un modern care trăiește plenar tensiunea noutății. Este cel puțin ciudat felul în care Caragiale și opera sa devin expresii privilegiate ale punerii în
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
în viață", fără intervenția atotștiutoare, demiurgică a scriitorului, cu o receptare aproape vizuală, afectivă a cititorului, și, care, astfel, devine într-un fel coautor, într-o proprie interpretare. Ideea genurilor literare și norma clasică a purității lor, este o prejudecată perimată." (Tudor Vianu) Construcția romanului este ciclică: începe printr-un prolog (înfrângerea de la Valea Albă și drama lui Ștefan în chilia sihastrului Daniil) în prezent. Continuă cu o lungă întoarcere în timp (flashback) retrăirile lui Ștefan între izbânda de la Podul Înalt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
prima oară abia acum, nou-nouț și strălucitor. Prospețime tinerească pe care, paradoxal, tocmai vârsta târzie are darul de a o stârni, căci ea, vârsta târzie, deține esența savuroasă, nostalgică, fortifiantă, a ̀înțelegerii vieții. Craig a folosit însemnări vechi, agende perimate, păstrându-le datările, stilul de jurnal, dar redactând o carte nouă în care totul palpită ca ceva actual și viu, iar gândul se mișcă săgetător și ingenuu. Bătrânul Craig a altoit în acest context și pasagii din alte scrieri de-
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
decât dânsul, dragoste în care punerea unui mantou pe umerii iubitei devine un act de mare îndrăzneală erotică, e zugrăvită în notația pregnantă a unor elemente umile ce-și găsesc farmecul în însăși gingașa lor fragilitate. Pe fondul vechi, prăfuit, perimat, frăgezimea sentimentului ̀ nflorește pură. Chiar lipsa de expresie binecunoscută a criticului dispare sub vălul poeziei discrete, fine, cu timidități de începător și cu lucidități sceptice de om matur - totul solubilizat în perfecta adaptare a ritmului sufletesc cu cel al
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
intrigi, manevre și combinazioni relatate de atîția istorici ai Papalității și de rapoartele ambasadelor, fără a bănui că Sfîntul Colegiu, în spatele acestei fațade a Vaticanului, se afla, încă o dată și în cel mai neașteptat mod, în prezența faimosului veto, considerat perimat, lansat de un cardinal austriac, în numele Maiestății Sale Apostolice împotriva lui Rampolla care reunea, la primul tur, cea mai mare parte a sufragiilor... Însărcinat cu afaceri în acel moment, aveam pregătite la mine atît depeșa cifrată pentru București, cu un
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
este dată deoparte, fiind înlocuită la conferințele internaționale de cuvîntări ce nu sînt decît atacuri brutale, într-un limbaj de cea mai proastă calitate. Eclipsa actuală, dacă ar fi să fie definitivă, ar trimite adevărata diplomație la grămada de lucruri perimate. Dar, acelora care păstrează o credință tenace, le este permis să rămînă convinși că după luptele care tocmai au divizat lumea, prin ură și sînge, valorile morale vor fi repuse la loc de cinste, că vor predomina și că popoarele
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
aluzii scurte se fac la aceștia, lipsa de stimă e bătătoare la ochi. "Meditația" lui Alecsandrescu și "filozofia" lui Eminescu sunt ironizate și se afirmă că "nici Caragiale și nici Eminescu nu vor mai corespunde sensibilității epocii". Macedonski era găsit perimat și mediocru, nemeritând "ni cet excès d'honneur, ni cette indignité". Paraziții și Trubadurul de Delavrancea?: "rămînă îngropați între emoțiile copilăriei!" Apus de soare?: "mai mult un spectacol într-un fotoliu". Stilisticește, E. Lovinescu, scriitor agreabil, a fost multă vreme
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
au încă dubii, argumente solide pentru tranșarea "dilemei". În ceea ce privește literatura comparată, Wellek și Warren adoptă de asemenea o poziție modernă, depășind limitele unor cercetători mai vechi (Joseph Texte, Fernand Baldensperger etc.), de mare prestigiu științific, dar tributari unor concepții oarecum perimate, după care sarcina comparatistului ar consta numai in urmărirea influențelor directe, de la A la C, prin intermediul atestat al lui B. Pornind de la termenul "literatură generală" al lui Van Tieghem, opus tocmai compartimentării studiului pe relații binare, Wellek și Warren preconizează
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
Stere: victoria unui înfrânt, îngr. Maria Teodorovici, Chișinău, 1997; Filosofia lui Constantin Stere în contextul culturii românești, Chișinău, 1997; Daniel Cristea-Enache, [Constantin Stere], ALA, 1998, 401, 402, 409; Alexandru George, Necesitatea unei reveniri, LCF, 1999, 38; Ștefan Cazimir, Un concept perimat, ALA, 1999, 473; Dicț. analitic, II, 250-254; Dicț. esențial, 800-803; Micu, Ist. lit., 173, 256-257; Alexandru Burlacu, Literatura română din Basarabia. Anii ‘20-‘30, Chișinău, 2002, 162-173. M. C., V. D.
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
de ce, a deșteptat impulsivitatea publicării Memoriilor. În fiecare zi la vitrina librăriilor din marile centre vedem un nou volum de Memorii. Oameni politici, generali, ziariști, femei, cu și fără ciorapi albaștri, capete odinioară încoronate, artiste intrate în vârsta critică, frumuseți perimate, toate și toți sunt cuprinși de frenezia publicării Memoriilor. Cele mai multe din aceste monografii sunt autoapărări. Foști monarhi, diplomați, generali, bărbați de stat simt parcă nevoia de a se justifica în fața eternului tribunal al opiniei publice. Faptele lor, fie că au
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
inclusiv România) să o readucă la stadiul organizării inițiale de la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului XX. Știți care este cel mai mare pericol pentru comunismul român? Tineretul. Acest tineret se înhamă tot mai dificil la sistemul perimat al comunismului român, vorbesc pe față contra, se încadrează dificil în muncă (constituie adevărate probleme din acest punct de vedere). Aproape majoritatea tineretului se simte alienată față de lozincile partidului; UTC a devenit o caricatură inutilă și ineficientă, majoritatea supraestimează Occidentul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de la doxa et du paradoxe”, comparat, apud Vico, cu o spirală. Dacă, de exemplu, intenționalitatea În producția literară a fost socotită la un moment dat o iluzie, reîntoarcerea ei În cîmpul reflecției teoretice nu Înseamnă reapariția aceluiași, a aceleiași idei perimate conform căreia operele se originează În niște intenții clare ale autorilor de care critica trebuie să dea seamă prin răspunsul la “ce a vrut poetul să spună”. Cu alte cuvinte, diversele fundamentalisme formaliste și imanentiste din critica secolului XX care
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ca urmare a capitalului insuficient, a absenței rentabilității, a unui consum anormal al profiturilor realizate sau a unei slabe gestiuni și compoziții a resurselor de muncă ale Întreprinderii. 2. Insuficiența rentabilității. Este o cauză foarte frecventă și se datorează produselor perimate, de slabă notorietate, prețurilor de vânzare stabilite În mod necorespunzător, costurilor de funcționare prea ridicate, dar și alegerii ineficiente a mijloacelor reunite pentru funcționarea Întreprinderii - de exemplu, a unui activ imobilizat total exagerat. Beneficiul exprimă nu numai efect din aport
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]