935 matches
-
importanța conceptelor și intereselor de cercetare comune naratologiei și altor arii. Există considerații formaliste, dialogice, fenomenologice, aristotelice, tropologice sau deconstructiviste asupra narațiunii. Există, prin adoptarea recentă a pluralului, naratologii: structuralistă, postclasică, socionaratologie sau psihonaratologie Se observă că naratologia post-clasică este permisivă în relația cu indecidabilitățile postmoderne și heterogenitatea metodelor de cercetare, dar păstrează naratologia clasică, dincolo de adaptarea la curentele gândirii contemporane, ca pe unul din momentele ei importante. Naratologia postclasică este dominată de diferențe și tensiuni: între centrarea pe text și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
sau a alteia, în spatele sângelui contaminat, în spatele operațiilor chirurgicale ratate se profilează responsabilii. Aceștia trebuie să plătească. Comisii parlamentare de anchetă, ca în cazul afacerii Dutroux, acuză colectiv "disfuncționalitatea instituțiilor" ca jandarmeria sau magistratura. Astăzi, cele două tendințe, mai întâi permisivă, mai apoi represivă, coexistă. În funcție de circumstanțe, predomină una sau cealaltă, lucru care contribuie la contradicțiile care pot fi observate în jurul nostru. Fidelitatea (B. 8.) a cunoscut și ea devalorizarea, apoi o anume mișcare de întărire. Altădată era ținută la mare
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
un manifest în care proclamă că "nicio religie, nicio filozofie, niciun concept filosofic, nicio rațiune de stat nu justifică nici cea mai mică lezare a libertății de expresie". Contrar acestor declarații de principiu, descoperim că până și societățile cele mai permisive stabilesc reguli pentru guvernarea libertăților și pentru a se feri de excesele cauzate de acestea. Când o valoare amenință altă valoare considerată fundamentală, societatea reacționează și dă legi pentru a se proteja. Nu putem spune orice despre evrei, arabi sau
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
lumii, despre modul cum semnifică narațiunea, despre dinamica și generarea ei sub influența contextului și a mijloacelor de exprimare și despre rolul audienței. Naratologia post-clasică se vrea reflexivă și exploratorie, interdisciplinară și deschisă, atentă la dificultăți, pragmatică, empirică și experimentală, permisivă în relația cu indecidabilitățile postmoderne și heterogenitatea metodelor de cercetare dar păstrează naratologia clasică, dincolo de această adaptare la curentele gândirii contemporane, ca pe unul din momentele ei importante. Naratologia post clasică este deschisă la diversitatea de modele, metodologii și perspective
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
soluții pentru stabilirea tipurilor de indicii formale care favorizează comprehensiunea narativă și pentru valorificarea evoluțiilor recente din câmpul cercetării care consideră că formularea acestor întrebări ale naratologiei post-clasice și naratologiilor ei, anunță o altă gramatică a poveștilor/grammar of stories permisivă, dinamică și conectată încă, în sens constructiv, la vechea ascensiune structuralistă. Naratologia transmedială În Narratology or Narratologies? Taking Stock of Recent Developements, Critique and Modest Proposals for Future Usagers of the Term Ansgar Nünning nuanțează această relație de continuitate dintre
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
importanța conceptelor și intereselor de cercetare comune naratologiei și altor arii. Există considerații formaliste, dialogice, fenomenologice, aristotelice, tropologice sau deconstructiviste asupra narațiunii. Există, prin adoptarea recentă a pluralului, naratologii: structuralistă, postclasică, socionaratologie sau psihonaratologie Se observă că naratologia post-clasică este permisivă în relația cu indecidabilitățile postmoderne și heterogenitatea metodelor de cercetare, dar păstrează naratologia clasică, dincolo de adaptarea la curentele gândirii contemporane, ca pe unul din momentele ei importante. Naratologia postclasică este dominată de diferențe și tensiuni: între centrarea pe text și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
statistic semnificative cu implicarea comunitară nonformală, după cum suportul social perceput global produce cea mai ridicată corelație intercategorială (r=0.427; p<0.01). Prin urmare disponibilitatea de a-l ajuta pe celălalt în nevoie crește odată cu pregnanța acestui tipar relațional permisiv, angajații din DGASPC CS probând asumarea resursei descrise mai sus într-o măsură considerabilă. Rezultatele oferite pe această relație a suportului social perceput cu implicarea comunitară nonformală pot fi calificate și drept un test în vederea studierii vocaționale a asistentului social
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
și relațiile comunitare. Indivizii sunt apropiați geografic (chiar înghesuiți), dar mult mai distanțați psihic și social. Pragmatismul și desacralizarea înlocuiesc tradițiile religioase. Răspunsurile tradiționale produse de diferite religii nu mai satisfac. Comunitățile religioase sunt diverse și mult mai mobile și permisive (Cox, 1985). Cu toate că fenomenul religios prezintă o mare varietate de structuri și forme de manifestare socială, există o serie de caracteristici comune ce definesc comunitățile religioase, în special pe cele creștine: * Alegerea liberă. "Grupurile religioase sunt în general elective, presupun
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
are granițe corespunzătoare moștenirii culturale, care se negociază pe baze istorice. Identitatea religioasă culturală se delimitează prin comunitatea credincioșilor, care își negociază individual accesul. Identitatea religioasă individuală se formează și se manifestă în spațiul intim al individului, având granițe extrem de permisive, deschise către orice religie organizată pe care o poate alege persoana. Locația interioară a identității religioase înglobează căutările persoanei de a-și realiza propriul eu, granițele fiind stabilite de limitele lumii interioare a individului. Identitatea religioasă virtuală nu are granițe
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
deținuți rămân împotriva sistemului, desfășurând activități "dușmănoase". Securitatea își continuă activitatea, dirijând exerciții de prevenire a extinderii nemulțumirilor personale. Comparativ cu primul deceniu de comunism, atmosfera din societatea românească se schimbă. Intelectualitatea reia colaborarea cu regimul care se arată mai permisiv. De la Monica Lovinescu aflăm că în timpul Adunării Generale a Scriitorilor din 14-15 noiembrie 1968, Nicolae Ceaușescu a vorbit despre termenii unui contract social comunist: scriitorii își pot tipări liber operele și sunt achitați de îndatoririle financiare. În schimb, trebuie să
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și soluționarea problemelor instructiv-educative. Dar nu trebuie exagerat rolul rigorismului (prin proiecte-șablon, impuse administrativ), în dauna creativității profesorului.” (I. Neacșu, I. Negreț-Dobridor, 2001) „Proiectarea propune nu o uniformizare a profesorilor, ci propune doar un cadru normativ, riguros, dar deschis și permisiv la varietatea procedurală, de adaptare la situații și evoluții ale elevilor”. (C. Cucoș, 2002) PREDARE 1. Proiectarea - premisă a reușitei activității didactice - definiție (apud Dumitriu, Gh., Dumitriu, C., 2003): include un ansamblu de operații de elaborare și organizare anticipativă a
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
funcționale, termenii de diferențiere fiind artistic/nonartistic. Domeniul de manifestare este sfera esteticului; comunicarea artistică este definită prin funcția poetică (estetică/stilistică), prin finalitate dublă (cunoaștere artistică și delectare estetică), prin convenționalitate (ficționalitate și literaritate a discursului). Textul literar este permisiv în raport cu toate celelalte stiluri funcționale (cele mai diverse tipuri de discurs și de limbaje specializate sunt „absorbite“ în scriitura operei literare). Comunicările specifice sunt scrise sau orale (folclorul literar, spectacolul teatral - formă sincretică a comunicării artistice), diferențiate prin apartenența la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
mod obișnuit, bun gust...." Bunul gust este subsumat rațiunii și este raportat la reguli, dar presupune, totodată, și așezarea pe același palier a noțiunilor de frumos, bine și ... diform. Se produce, astfel, deschiderea către un nou tip de estetică, mai permisivă și, din punct de vedere diacronic, mai modernă. Prin impuritatea ei, viziunea lui Muratori se subscrie instabilității secolului al XVIII-lea, marcând totodată punctul de vedere al unui gânditor care scria sub alte zodii spirituale decât cele franceze. III.6
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
o anumită gradație în ceea ce privește exigența normei, prin existența mai multor tipuri ale manifestării ei: 1) tipul obligatoriu privește formele și structurile care țin de trăsăturile esențiale ale unei limbi, 2) tipul posibil privește situații precum realizarea formei condițiune, 3) tipul permisiv are în vedere, ca și cel posibil, situații particulare, precum actualizarea formei lucru, 4) tipul imposibil vizează interdicții precum folosirea sufixului -ez cu verbul a cînta. În linii generale, precizează Eugen Coșeriu 27, în funcție de comunitatea în care se află sau
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cei care se află În aceeași comunitate. Gradul de siceritate depinde de dispoziția În care se află elevii În momentul respectiv, dar și de Încrederea pe care o are În cel care administrează testul, adică educatorul. 3.Crearea unei atmosfere permisive În timpul completării testului, astfel Încât elevii să fie cât mai motivați și cât mai conștienți de necesitatea unor răspunsuri sincere, reprezintă o condiție esențială În utilizarea tuturor tehnicilor sociometrice. 4.Alegerea momentului potrivit de administrare a testului nu este mai puțin
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
generând sentimente de acceptare și simpatie. Comunicarea dintre partenerii care cooperează este sinceră, onestă, fiecare membru având interes să transmită informațiile semnificative și cele mai relevante. Relațiile de cooperare dezvoltă sentimente mutuale de prietenie, Încredere reciprocă, dau naștere unui climat permisiv, lipsit de tensiuni În care chiar și elevii slabi contribuie la obținerea unor rezultate bune de către grup. Creșterea stimei de sine, a Încredereii În forțele proprii, oferă membrilor "grupurilor cooperative" satisfacție, echilibru și condiții optime de structurare armonioasă a personalității
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
puțină importanță decât Învățătorii/ institutorii (60,4%. sau frâna comunicarea. 3 Stilul de conducere al liderilor formali Itemul al treilea a vizat identificarea calităților În funcție de care sunt investiți liderii oficiali ai clasei; În timp ce cadrele didactice cu experință optează pentru liderul permisiv, comunicativ, perseverent, care-i stimulează pe ceilalți În realizarea sarcinilor (stilul democrat, cadrele tinere consideră mai potrivit liderul autoritar, intransigent, inteligent și onest (stilul autoritar. Numărul Învățătorilor/ institutorilor care preferă liderul democrat este mai mare (62,5% față de cel al
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
acestuia, cu personalitatea liderilor și a cadrului didactic. Un alt aspect urmărit a fost cunoașterea de către cadrele didactice a liderității grupului și a modalităților prin care aceștia Își exercită rolurile cu care au fost investiți. Majoritatea subiecților chestionați preferă liderul permisiv, comunicativ care-i stimulează pe ceilalți, În timp ce un număr redus (25% dintre Învățători și 27,5% dintre diriginți preferă liderii autoritari, inteligenți și ambițioși. Modalitățile prin care liderii Își exercită rolurile sunt diferite: În majoritatea claselor primare și
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
din calea vrăjmășiilor ce ne puteau răpune. Dar progresul tehnologic a făcut ca munții să nu mai reprezinte un adăpost natural eficient. Încă din timpul Primului Război Mondial, se simțeau oarecum efectele acestei schimbări. Armamentul și tacticile militare i-au făcut mai permisivi. Caracterul lor limitativ a încetat complet să mai existe în fața tehnologiilor militare avansate folosite în ultima conflagrație mondială. În mod paradoxal, în pofida acestui progres, lanțul muntos a continuat să fie pentru români un obstacol natural, deși fusese cuprins între hotarele
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
atractivitate pentru marele capital pe care le avem și pe care le voi dezvolta altădată, în lipsa marilor proiecte de infrastructură (necesarele pasarele spre Tătărași și spre Dacia, amenajarea rîului Bahlui ș.a. au fost abandonate), absența, în general, a politicilor publice permisive și a piețelor funcționale, în lipsa politicilor de combatere a sărăciei, regiunea noastră fiind cunoscută ca pol european al acesteia, de ajutoare și construcții sociale, probabil că periferizarea și kitschizarea orașului vor continua încă ani buni, pentru că nici nu se întrevăd
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
astfel o grea lovitură, s-ar pu-tea evita cele trei forme de extremism: relativist, scientist și religios. Pe baza acestei ipoteze s-ar putea dezvolta însă o nouă filosofie, sau o nouă gnoză, un nou sistem, de data aceasta deschis, permisiv, ce iese din gîndirea binară, înlocuind-o cu cea ternară, integrînd și absorbind toate jocurile secunde într-un joc suprem, primordial. Amin. 5.6. TIHNA UNITĂȚII La nivel subtil, lucrarea cea mai impor-tantă a vremii noastre este trecerea de la dualitate
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
dereglementare la sfârșitul anilor ’70, multe firme au profitat de această libertate, ceea ce a condus la intensificarea activității de fuziuni și achiziții. Un val al fuziunilor și achizițiilor poate apărea și În urma flexibilizării politicii antitrust. Astfel, o politică antitrust mai permisivă poate determina intensificarea activității de fuziuni și achiziții. Activitatea antitrust a Început la sfârșitul secolului al XIX-lea, ca răspuns la creșterea puterii marilor corporații. Această creștere a puterii a survenit ca urmare a inovațiilor În tehnologia de comunicații și
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
criteriul ultim al gestului educativ, iar evaluarea se dovedește mai mult o acțiune secvențială, terminală. Definițiile care se sprijină pe identitatea evaluare = judecare prezintă avantajele că recurg la concretizări practice ușoare, permit o lărgire a variabilelor avute în vedere, sunt permisive la experiențe și expertize și nu conduc la pierderi de timp în analiza datelor; au însă dezavantajele că se sprijină pe rutină și, un fapt empiric neverificabil, li se poate contesta fidelitatea și obiectivitatea, datele și criteriile sunt ambigue, iar
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
unui alt orizont pentru contexte și un alt nivel pentru înțelegere, nu în sensul teoriei unificate din fizică, ce explică mai bine același conținut invariabil, ci în sens specific de adecvare a așteptărilor complexității naturii umane în contexte tot mai permisive idealului bunului-simț care este lucrul bine făcut. Revenirea la lucrul bine făcut Pretenția fizicienilor ca Știința Economică să fie predictivă este o aberație cu consecințe fatale de genul invitării la experiment social. Or, ca să spun așa, din punctul acesta de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
și pentru aceia care doresc să știe mai multe despre procesul de vindecare. În această carte, destinată atât neinințiaților cât și clinicianului cu experiență, Dr. Hawkins prezintă cu abilitate o integrare a abordărilor tradiționale bazate pe sugestie cu abordările mai permisive ale lui Erickson și Rossi, care duce la o nouă învățare și înțelegere. El prezintă tehnici de hipnoză sofisticate și utile pentru inducție și gestionarea unei game largi de probleme legate de stres și de asemeena subliniază importanța metaforelor și
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]