5,290 matches
-
piatră și de miere, înmormîntarea unei actrițe se transformă într-un spectacol al femeii care sare din dric, trimite săruturi și se-nclină în fața publicului. Ritualul funebru se îneacă într-o etalare de prețiozități: "în coșciug pe drumul spre bizanțuri/ Perne moi și mîinile subțiri/ Crizanteme roz și trandafiri/ Fumul de tămîie legănat sub lanțuri.// Preoții-ngînau cîntări de morți/ Căutînd prin cărți să mai citească/ Mîinile cu degete de iască/ Nu știam prin fum cum să le port" (Cîntec de mort
Poeți din Nord by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9917_a_11242]
-
Ovidiu Gligu); " Te rog să nu mai plângi iubita mea-/ Mă voi întoarce și va fi iar bine./ Să nu asculți ce spune lumea rea/ Ascul-tă-mă numai pe mine.// Dacă ți se face dor, femeie,/ De mângâierea mea fierbinte,/ Strânge perna-n brațe cu tărie" (Alex Vâlcu); " Și-astfel din adevăr se născu molusca și pocnind începu să se vorbească - fargme � spermatozoidul varsă negru în extazul geamătului �admirați vaginul meu anal - ooooooîoîo - o!" (Ara Alexandru Șișmanian); " Femeia este lecția tragică a
Cărți proaste by Mihaela Nicoleta Grigore () [Corola-journal/Journalistic/8933_a_10258]
-
plecarea din România" (forum Gândul, 21.10.2007); "el rămîne același om direct, simplu, care spune ce-i trece prin mansardă" (hotnews.ro, comentariu din 8.03.2007). Apariția în orice context e o dovadă a stabilizării sensului: "cu o pernă pe cap că parcă era cam dureroasă mansarda" (francisca.weblog.ro/2004), chiar dacă unele asocieri produc o impresie de comic absurd: "loc de dat cu mansarda" (forum.topgear.ro). Oricum, mansarda pare să fi înlocuit în uz, în epoca actuală
"Lilieci la mansardă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8964_a_10289]
-
a lungul mâinilor treacă privighetoarea roșcată,/ umble nestânjenite prigoria, neagra/ și lacoma mierlă, printre cearșafuri,/ salte peste capul meu păunul și gaița,/ și ciocârlanul încâlcească-și picioarele/ în părul capului". Ioan Es. Pop: "să mă îngrop în pat cu șapte perne deasupra?/ pentru că-i crăciunul și ar trebui să dorm/ și eu în sfârșit după poftă./ mult ? foarte mult, cât de mult ? toate aceste zile/ în care, dacă n-am să dorm îndeajuns,/ mă voi trezi". Liviu Ioan Stoiciu: "ieșiți din
Optzecismul pe înțelesul tuturor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8980_a_10305]
-
contextul în care au fost create. Lămpi de moschee au fost amplasate în case particulare. Invers, obiecte seculare capătă semnificații religioase... Un vas metalic adus dintr-o baie din Orientul Mijlociu devine receptacol pentru apă sfințită... Brocarduri folosite pentru fețe de pernă sunt țesute în veșminte preoțești... O delicată cupă de culoarea smaragdului, creație a meșterilor musulmani din Egipt sau Iran, a fost așezată mai târziu într-o montură argintată în Constantinopolul creștin. Adusă la Veneția, este adăugată tezaurului sacru de la San
Civilizații mediteraneene la Muzeul Metropolitan by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/9239_a_10564]
-
dădea prin gând că el a primit vestea. Și la un moment dat a zis: - Uite, părinților, mai repede și dați-mi împărtășania, trebuie să iau împărtășania înainte să plec. Și i-au dat cuminecătura, s-a ridicat greu pe perne, s-a închinat, a spus: - Părinților, vă las cu bine. Dumnezeu să vă binecuvinteze! Ileană să îmbrățișezi copiii de la mine! Te îmbrățișez și-ți mulțumesc pentru tot! Vă mulțumesc și vă las. S-a întins și a murit ca un
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
Tudose; Rizo cel tuciuriu e ŤTom Sawyerť, insul cu sabia ninja/ coboară direct din Murakami sau Fane Spoitoru,/ iar bătrâna Doucement înoată-n muslinul fumuriu/ al lui ŤForsyte saga.ť cât despre grasul sforăind/ de-ndată ce pune capul pe perne, nu e om de rând;/ el este domnul țării românești". (p. 7) Între spectacolul tranziției românești și amintirile despre cărțile care i-au marcat viața, se întinde, ca o magmă, singurătatea autoarei. Ea privește, când cu o curiozitate amuzată, când
Drumul spre sine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9560_a_10885]
-
dinamic. M-am bucurat să observ că și unele idei din structura Festivalului Național de Teatru au fost modele bune. Am ținut foarte mult să văd, cu acest prilej, și premiera programată în deschidere, un spectacol de Radu Afrim: Omul pernă de Martin McDonagh. Mărturisesc că, într-un fel, m-a surprins alegerea acestui text pe care îl știu și care nu am crezut să i se potrivească lui Radu Afrim. Așa m-am înșelat, însă, și cu Inimi cicatrizate și
înapoi, la literatură! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8037_a_9362]
-
La fiecare personaj, regizorul caută o cheie, un semn. Cine mai are timp de tragedii, de scriitori, de povești? Viața însăși e un fel de spectacol comercial, scurt, de consum. Acestea sînt coperțile în care Radu Afrim bagă spectacolul Omul pernă de la Brăila. Un show. De aici sau de oriunde. Despre suflete moarte.
înapoi, la literatură! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8037_a_9362]
-
Ca să mă/ împac cu alta, i-am citit o noapte întreagă Nasul/ lui Gogol. Într-atât mă inhiba amintirea lecturii lui Raicu, de pe vremuri, încât ceea ce i-am citit a tras-o la/ un somn bun pe-un colț de pernă, lângă umărul meu. Să/ citești la trei dimineața Nasul, singur, cu glas tare,/ ca o sfidare a somnului iubitei, e o situație din Jurnalul unui nebun pe care mi-am asumat-o, fără urât,/ jghiab căzut la margine de prerie
Delfinii personali by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7728_a_9053]
-
să nu o trezesc. Eram excitat, mă deranja ideea că trebuie să plec în curând fără să fi avut o relație cu ea. M-am aplecat, i-am strâns din toate puterile corpul. Ea a țipat, i-am pus o pernă pe față. I-am despărțit picioarele, fesele, am încercat să o penetrez. Nu am reușit. Am în-trebat-o dacă mă dorea sau dacă prefera să mă îmbrac și să plec. I-am luat perna de pe față ca să poată să-mi răspundă
Régis Jauffret - Poveste de iubire by Dragoș Jipa () [Corola-journal/Journalistic/9692_a_11017]
-
Ea a țipat, i-am pus o pernă pe față. I-am despărțit picioarele, fesele, am încercat să o penetrez. Nu am reușit. Am în-trebat-o dacă mă dorea sau dacă prefera să mă îmbrac și să plec. I-am luat perna de pe față ca să poată să-mi răspundă. În loc să țipe a început să se sufoce, de parcă aș fi scu-fun-dat-o într-o cadă. - Spuneți da sau nu. A răspuns nu dintr-o răsuflare. M-am ridicat din pat. Înainte să părăsesc camera
Régis Jauffret - Poveste de iubire by Dragoș Jipa () [Corola-journal/Journalistic/9692_a_11017]
-
realizeze un spațiu lat de un metru și ceva Între peretele din fundul casei și peretele clădit din cele câteva sute de oale. A lăsat numai o „ușă” prin care Maria a improvizat un pat din câteva lăicere și o pernă veche. Cu grijă și cu mare greutate l-au mutat pe Ștefan care nu a deschis ochii și nu s-a mișcat, era mort, dar Victor a constatat după mai multe Încercări că: Marie, Marie, are puls, trăiește, poate scapă
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
simți? Păi, nu? Apoi, Maria se apucă gospodărește de treabă: dezbrăcă chiupul mare, Îl spălă cu apă caldă, nu fără oarece emoții inerente, scoase hainele murdare, Îl Îmbrăcă ușurel cu haine curate de-ale bărbatului ei, Îi puse o nouă pernă și Închise ușa formată din oale. După ce a dus bandajele vechi și pline de sânge În râpa mare și adâncă se apucă de spălat hainele chiupului și le Întinse pe sârmă. Cât pe ce să rămână fără un răspuns credibil
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
-ni arata un curcubeau după cari am văzut ghini chipurili a doi Îngeraș! Și acesta este un semn, nu? Da ceva de mâncare este, Marie? Esti, omuli! Hai la masî! Maria trase masa pe care așeză mămăliguța păstrată caldă Între perne, apoi În cele două străchini de lut turnă două polonice de fasole prăjită, curechi murat și Începură să mânânce liniștiți, atât cât puteau fi ei de liniștiți. La un moment dat, Maria tresări, urechile ei fine prinse un vaiet prelung
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
atât de răi! Ștefan Girovescu Încă mai era stăpânit de dureri ascuțite și dese, niște arsuri necruțătoare pe care și le imagina ca adevărate momente insuportabile când cineva i-ar fi aruncat capul cu tâmpla dreaptă pe jar! Atunci mușca perna sau mâneca bluzei de training pentru a estompa geamătul de durere, gândind tot timpul la eventualitatea nefastă de a fi auzit de cineva. Apoi peretele de oale lua forma muntelui Pietricica, străchinoiul cu smalțul lucind creștea până la dimensiunile soarelui abia
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Chavel. Cam prea veche, mi-ar fi plăcut ceva mai modern, comentă Janvier. Bătrâna suferă de reumatism. Întunericul îi cuprinse pe amândoi și ultima rază de lumină se prelinse pe tavanul celulei. Prizonierii se pregătiră imediat de culcare. Își bătură pernele, apoi le îmbrățișară ca pe niște copii. Filozofii spun că trecutul, prezentul și viitorul există simultan și, cu siguranță, în acest întuneric apăsător, trecutul reveni la viață într-o multitudine de ipostaze: un camion ce trecea pe bulevardul Montparnasse, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
satul. O cam oblicit că pe gardul gospodarului mai cântă și alt cocoș...Dar, cum se zice: „Nu știe bărbatul ce știe tot satul.” Unde mai pui că și drăcoaica spunea prin sat: „Barabatul meu, cum o pus capul pe pernă o și început a mâna porcii la jâr.” Să vezi însă ce povestea ea că i s-o întâmplat în anul când o fost cutremurul cel mare. Parcă o aud...” Barbatul ista al meu tare îi prăpăstios. De la cutremurul acela
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
să se dizolve. Până atunci, duce extensorul în debara. De unde revine cu o pungă pe care scrie Carrefour. Potrivește două scaune spate în spate și le depărtează ușor, atât cât să poată sprijini punga de cele două spătare. Pune o pernă pe mochetă, între cele două scaune. Face câteva exerciții de respirație ca un karateka experimentat, după care, cu o lovitură precisă, sparge cele două cărămizi din pungă. Punga cade pe pernă, fără să facă vreun zgomot sau mizerie pe jos
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
poată sprijini punga de cele două spătare. Pune o pernă pe mochetă, între cele două scaune. Face câteva exerciții de respirație ca un karateka experimentat, după care, cu o lovitură precisă, sparge cele două cărămizi din pungă. Punga cade pe pernă, fără să facă vreun zgomot sau mizerie pe jos. Duce punga la ușă, se întoarce, ia paharul cu aspirina dizolvată și-l varsă la rădăcina lămâiului. Tot ce face, face în ritmul muzicii de la radio. Mângâie duios singura lămâie, scofâlcită
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
au venit degeaba la salon. Între timp, Lionel urcă în camera de hotel cu Matilde. Fără prea multe vorbe - de fapt, fără nici o vorbă -, Lionel își îndeplinește misiunea de misionar al amorului pe sponci. I-a pus lui Matilde o pernă pe față pentru că nu se poate uita în ochii femeilor pe care urmează să le părăsească. E ora 1.45 noaptea. Lionel intră în blocul lui din Angers cu inima cât un purice. De pomană: la ora asta, madame Agnès
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
încremenesc. Încearcă să-i prindă în palmă. Ce e ciudat - fulgii nu se topesc. Ridică privirile: o femeie, aplecată peste un balcon de la etajul trei al unui bloc de opt etaje, își dă seama că a exagerat cu bătutul unei perne din care a vrut să scoată praful: fața de pernă s-a rupt și fulgii plutesc liber. Își cere scuze: -„ Mă scuzați“ - și intră în casă. — Bă, da’ știu că v-ați speriat, râde Lionel de ei, alb ca varul
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
fulgii nu se topesc. Ridică privirile: o femeie, aplecată peste un balcon de la etajul trei al unui bloc de opt etaje, își dă seama că a exagerat cu bătutul unei perne din care a vrut să scoată praful: fața de pernă s-a rupt și fulgii plutesc liber. Își cere scuze: -„ Mă scuzați“ - și intră în casă. — Bă, da’ știu că v-ați speriat, râde Lionel de ei, alb ca varul. Kiril, care a rămas cu ochii îndreptați în sus, vede
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
nimic. Lionel intră în cameră, cu privirea în pământ. Când începe să-și ridice privirea, rămâne mască în fața talciocului în care a intrat. Robespierre îl latră agresiv și încearcă să-i rupă chimonoul. Se apără disperat. Se așază pe o pernă de pe podea, în poziția de repaus a karatiștilor. Nici el nu știe de ce-a venit. Până să se edifice, întreabă: Cafeaua la care m-ați invitat ieri mai există? — S-a răcit, dar fac alta. Simțiți-vă ca acasă
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
bucătărie, un papuc pe televizor și al doilea înfundat, pe trei sferturi, în toaster. Ca să se convingă că n-a greșit camera, își pune ochelarii: vede exact aceeași dezordine, dar mult mai clar. Își scoate ochelarii, își acoperă fața cu perna, ca să nu vadă lumina de afară, și se culcă la loc. E ora 8.30. Liliane, sprijinindu-se în cârjă, intră în biroul lui Gérard Clément, fostul ei coleg de clasă, ajuns șeful departamentului de știri al postului local 99
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]