557 matches
-
și umane. În mitologia japoneză, lumea a fost creată la impulsurile principiilor imateriale: Yang și Yin. După stăpânul absolut, Părintele Cerului, au apărut mai multe generații de zei cu atribuții diferite. În mitologia românească, a strămoșilor noștri geto-daci, zeița Bendis personifică luna, este ocrotitoarea femeilor, reprezintă dragostea și magia. Este venerat Zamolxis, zeu traco-get, sclavul lui Pytagora, după unii, rege al dacilor, după alții, daimon getic. Odată cu procesul creștinării, în secolul I, modul mitic de gândire teogonică, cosmogonică și antropogonică este
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în secolele XII-VIII î.H, în Cipru, Sicilia, Sardinia, Spania, nordul Africii. Fenicienii o considerau pe Astharte ca fiind soția zeului canaanean Baal, zeul atotputernic al ordinii cosmice, al vegetației, al vieții și al morții. Ea patrona fertilitatea naturii, vânătoarea, personifica planeta Venus. Zeița se amesteca în luptele oamenilor și ale zeilor, se scălda în sângele învinșilor. Și ei i se atribuie episodul erotic cu eroul Urukului, Ghilgameș, și episodul călătoriei în infern. Astharte este ocrotitoarea dragostei materne, filiale, a iubirii
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
erau destinate căsătoriei cu demnitari și erau instruite în muncile casnice, altele erau pregătite pentru a sluji zeii în temple. Zeități traco-getice Cotytto este zeița tracă a sexualității, în onoarea căreia se organizau orgii sexuale ritualice. Bendis este zeitatea ce personifică luna, existența feminină zilnică, pădurile și magia. Ca patroană a farmecelor și a magiei, este ocrotitoarea femeilor, reprezintă dragostea și magia. Este reprezentată ca o femeie cu sâni mari și întruchipează feminitatea, dragostea și maternitatea. Ielele / Drăgaicele / Sânzienele / Șoimanele. Asemănătoare
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
distrugerii. Mâncare focului vei fi; sângele tău va curge în mijlocul țării și nici nu se va mai pomeni de tine, că Eu, Domnul, am spus acestea." (Iezechiel, 21: 31, 32). Domnul s-a adresat cu regret și cu mânie Ierusalimului, personificat prin desfrânata Oholiba (în ebraică, femeia templului) care "s-a aprins" după fiii Babilonului și ai Chaldeei, după fiii lui Assur. "Ai fost renumită printre neamuri pentru frumusețea ta, pentru că ea era desăvârșită datorită strălucirii Mele cu care te-am
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cu Asirienii și nu te-ai săturat... Ai înmulțit desfrânările tale din pământul Canaan până în pământul Chaldeei, dar nici cu atât nu te-ai mulțumit." (Iezechiel, 16: 14, 15, 26, 28, 29). Aceleași acuzații le-a adus Domnul și Samariei, personificată în prostituata Ohola (în ebraică, propriul ei templu). Ohola / Samaria este acuzată de necredință, este învinuită că s-a aprins după amanții ei, după asirieni, după egipteni. Jahve amenință cu sabia, cu foametea, cu ciuma. Dar, în marea Sa iubire
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
regelui și, după ce soțul s-a sinucis, ea a devenit regina Asiriei. S-a ambiționat să construiască un oraș măreț Babilon. A adus arhitecți, a construit palate și temple, în vremea ei s-au construit celebrele grădine suspendate. Legendele au personificat-o pe Semiramida de Assur ca fiind soția eroului Ninus, întemeietorul statului asirian și fondatorul orașului Ninive, capitala Asiriei. Medicul grec Ctezias din Cnidos a descris-o pe Semiramida (I) ca fiind femeia fatală a Mesopotamiei, în adorația căreia se
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
o "paranteză" a istoriei, ci un produs al acesteia și al crizei de modernitate, dorind să impună o lume între ordine și supunere. Național-socialismul, prezentat ca o alternativă radicală a liberalismului și socialismului, era în fapt o dictatură 627. Führer-ul personifica un mit și se ocupa de toate problemele. Este inutil să mai amintim că toate principiile, în particular cel al apartenenței rasiale, sunt în contradicție flagrantă cu modernitatea. Totul se află în slujba afirmării principiilor Führerului (Führerprinzip)628, a comunității
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
dar nu este exclus ca abatele Breuil să fi executat slab crochiul său. Așa cum îl vedem în fotografiile recente, "Marele Vrăjitor" este mai puțin impresionant. Totuși, el poate fi interpretat ca un "Stăpân al Animalelor" sau un vrăjitor care îl personifică. De altfel, pe o placă de ardezie gravată din Lourdes se distinge un om înfășurat într-o piele de cerb, cu o coadă de cal și purtând pe cap coarne de cerb. La fel de celebră, și nu mai puțin controversată, este
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
luni ce urmează în timpul celor 12 zile intercalare stăruie încă în Orientul Mijlociu și în Europa Orientală 37. Rolul regelui în akitu este insuficient cunoscut. "Umilirea" sa corespunde regresiunii lumii în starea de "haos" și "captivității" lui Marduk în munte. Regele personifică zeul în bătălia împotriva lui Tiamat și în hieros gamos cu o hierodulă. Dar identificarea cu zeul nu este întotdeauna indicată: așa cum am văzut, în timpul "umilirii" sale regele se adresează lui Marduk. Totuși sacralitatea suveranului mesopotamian este amplu atestată. Am
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Ești dat mamei tale Nut, în numele ei de Sicriu" (Pir. 616). Un alt text o compară pe Nut cu un pat în care doarme mortul, așteptând să se trezească la o nouă viață (Pir., 741). Cele patru suprafețe ale sicriului personifică pe Isis, Nephtis, Horus și Toth; podeaua este identificată cu Geb, zeul Pământului, și capacul cu zeița Cerului. Astfel, mortul era înconjurat în sicriul său de personificări ale întregului Cosmos; cf. A. Piankoff, The Shrines ofTut-Ankh-Amon, pp. 21-22. Idei religioase
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
a obține o anumită putere asupra lui. Valoarea magică a numelui și, în general, a cuvântului era, desigur, cunoscută încă din preistorie. Pentru egipteni, magia era o armă făurită de zei pentru apărarea omului, în epoca Imperiului Nou, magia este personificată de un zeu care îl întovărășește pe Ra în barca sa, ca un tribut al zeului solar 65, în fond, călătoria nocturnă a lui Ra în lumea subterană, coborâre periculoasă, semănată de numeroase obstacole, constituie modelul exemplar al călătoriei fiecărui
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
propriu-zisă, adică organizarea "haosului" (tohu wâ bohu), este efectuată prin puterea cuvântului lui Dumnezeu. El a zis: "Să fie lumină", și a fost lumină (I: 3). Etapele succesive ale creației sunt săvârșite întotdeauna prin cuvântul divin. "Haosul" acvatic nu este personificat (cf. Tiamat) și, prin urmare, nu este "învins" într-o luptă cosmogonică. Această povestire biblică prezintă o structură specifică: 1) creația prin Cuvânt 3; 2) a unei lumi care este "bună"; și 3) a vieții (animale și vegetale) care este
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și regină (Ath. Pol., 3,5). Alegerea lui Boucoleion arată că epifania taurină a lui Dionysos le era încă familiară contemporanilor. S-a încercat să se interpreteze această unire într-un sens simbolic, sau să se presupună că zeul era personificat de către arhonte. Dar W. Otto subliniază pe bună dreptate importanța mărturiei lui Aristotel 10. Basilinna primește zeul în casa soțului ei, moștenitorul regilor - și Dionysos se revelă ca rege. Probabil că această unire simbolizează căsătoria zeului cu toată cetatea, cu
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
că acest eroism cunoaște niște transformări. El reușește să combată vechea schemă de interpretare, prin care se consideră că lumea modernă este pradă declinului și decăderii. Eroismul modern a dezertat din domeniile care îi erau familiare și în care el personifica gloria și grandoarea, pentru a se refugia în locuri în care nimeni nu se așteaptă să-l întâlnească. Artistul modern este în căutarea idealului nu atât dintr-o ambiție legitimă, ci din necesitate: sufletul modern are un fond secret de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
l'affaire", îi explică Madeleine lui Duroy [Maupassant, Bel-Ami, p.207]. Doamna Walter este femeia mult mai abila în afaceri decât în dragoste; ea îi sugerează lui Duroy o combinație, care îi aduce o avere consistentă 206. Considerăm că Pariziana personifica ideea lui Foucault [1980, 1986] despre spațiu că punere în scenă a relațiilor de putere 207. Reprezentând realitățile timpului, scriitorii au construit un sistem de personaje simetrice de gen diferit. Astfel, Clorinde Balbi este corespondentul feminin al lui Eugène Rougon
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
care pune condiții, potrivit cărora contele Muffat trebuie să o abandoneze pe prietena lui: "Est-ce qu'avant de faire la bête sur mes genoux, tu n'aurais pas dû rompre avec ce sale monde!" [Zola, Nana, p.295]. Familia Beauvilliers personifica ideea decăderii rasei aristocrate 356, "n'ayant plus que le charme pitoyable d'une fin de grande race. Ah! leș pauvres femmes! murmura-t-elle, que cela doit être terrible, cette comédie du luxe qu'elles se croient forcées de jouer" [Zola
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
contradictorie, având o feminitate expresiva. Am urmărit să punem în evidență cum se construiește și se întreține unicitatea Parizienei. Putem califica Pariziana că un personaj migrator, care face sistem în text, fiecare dintre trăsăturile sale trimițând la toate celelalte. Pariziana personifica provocarea care distruge frontierele între real și ireal, fizic și fantasma, spirit și corp, exterior și interior, eroina și victima (a bărbatului, a familiei, a modei sau a propriei senzualități). Identitatea pariziana este schimbătoare, înșelătoare, un "semn flotant". Împovărata de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
a oferi spectacol. Pasiunea scenei și a înscenării conferă Parizienei un statut complex de teatru în sine. Românul fixează aceste multiple ipostaze ale reprezentării feminine. Punerea în scenă a personajului Parizienei și a sagas-ului ei oferă un spectacol inedit, Pariziana personificând ideea de autoreprezentare a omului în cultura. Printr-o astfel de extensie a reprezentării, Pariziana contribuie la iconizarea textului românesc. Mai mult decât pentru un oarecare alt personaj, teatralitatea Parizienei este o artă a sintezei a imaginii și a cuvântului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
aparentă și spectacol este, în realitate, consecință unei transformări culturale lente în societățile occidentale, o schimbare a sensibilității, care duce la post-modernitate. Pariziana este, prin esență, un personaj care se înscrie, prin jocul aparentelor, în teoria postmodernista a simulacrelor. Ea personifica triumful esteticii asupra eticii, o estetică a aparentei și a surprizei, prin recurs la efectul spectacularului și imprevizibilului. Pariziana anunță anumite trăsături postmoderniste, cum ar fi: integrarea în cultura spectacolului, bazată pe improvizare, dimensiunea ludica a fanteziei, indeterminarea, spontaneitatea, triumful
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
îndeplinirea misiunii, la începutul toamnei anului 1919, când nu peste multă vreme avea să-i vină și al cincilea copil, revine în București, să se stabilească definitiv. Ion Voiculescu, fiul scriitorului V. Voiculescu, într-un articol memorialistic, publicat în 1971, personificând întâmplarea, relatează momentul sosirii familiei dr. Voiculescu la Casa cu nr. 34, din str. Dr. Staicovici care din toamna anului 1919, cu o anumită excepție, va deveni locul unde familia dar mai ales tatăl său va trăi, va gândi, va
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
aborda discursiv conceptul de identitate și de a fi înlocuit cu termenul de 'identificare' pare a fi o soluție bună la o serie de probleme presupuse de această noțiune preluată necritic de unii constructiviști din psihosociologie (spre exemplu Alexander Wendt personifică statul, atribuindu-i un Sine). Prin abordarea discursivă a identității se evită o serie de probleme pentru care teoria socială a politicii mondiale formulată de Alexander Wendt a fost criticată. Se evită totodată o interpretare esențializată a identității. Această modificare
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
apă de la fântână străină, zicând : „Eu las plânsorile aice și iau odihnă“, se foloseau diferite ierburi, se alăpta pe prag etc. (cf. A, Gorovei, Credinți). Plânsul copilului era considerat „un fel de morb“, care se numea plânsori (plânsoare) și era personificat în textele descântecelor „(cf. S. PI. Marian, Nașterea). RÂSUL : Dacă lacrimile sunt semnul tristeții și al jalei, râsul reprezintă expresia bucuriei, o metaforă a vieții. În ample cercetări consacrate funcției rituale și magice a râsului în folclor și în mitologie
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Hristea Diana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107370]
-
al II-lea, faraon al celei de a VI-a dinastii (în jurul mileniului III înainte de Hristos). Egiptenii au închinat vinul lui Osiris care, precum grecii o vor face cu Dionisos, va simboliza mai întâi ciclul vegetativ, pentru ca mai apoi, să personifice misterele vieții de după moarte. Pentru greci, civilizația vinului era un pleonasm. O societate civilizată demnă de acest nume trebuia neapărat să onoreze vița de vie și să glorifice vinul. Spre exemplu, regele insulei Itaca (insulă situată în apropiere de Corfu
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
din coșciug sunt eu ? Este fals. Acolo este o masă ce se transformă cu viteză amețitoare în cu totul altceva și dacă cităm Sfânta Scriptură, ”în pământ se va întoarce”. Acum sunt o scânteie de suflet indefinită fizic, crescută și personificată în spiritul profesorului Forțu, sunt un gând fără sursă fizică, cu toate amintirile splendide, dar și cele pentru care acum simți păreri de rău, ca o arsură. Apropo de trup, dacă s-ar fi fost împărtășit, ar fi fost corect
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
nu a luat în seamă indicațiile lor,asumându-și răspunderea pentru apărarea populației de bandele anarhiste străine și asigurându-le ordinea și liniștea ardelenilor. Un alt conațional al vremurilor col. D.Rădulescu ,consemnează în " Amintiri despre mareșalul Prezan" -“Acest comandant personifică figura marilor căpitani de oști. Este un om cultivat, de o înaltă moralitate, lipsit de fățărnicie, sincer și principial.Așa l a cunoscut ofițerul, cât a fost în subordinele mareșalului, timp de 4 ani când comanda Corpul 4 Armată din
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]