1,166 matches
-
în ceea ce s-ar putea numi potențarea reciprocă, un fel de sinergie grupală la baza căreia stau trei factori importanți: a) în timpul discuțiilor se aduc argumente selective care amplifică și radicalizează pozițiile inițiale, omițându-se sistematic dezavantajele și riscurile, iar persuasiunea mergând în sensul radicalizării; b) prin compararea socială, ascultarea opiniilor celorlalți, indivizii constată o anume tendință a majorității, pe care unii vorbitori chiar o depășesc, ceea ce îi motivează ca și ei să fie curajoși, să se afirme; c) în timpul convorbirilor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de numeroși factori, de motive și interese independente de calitățile intrinsece ale candidaților. De altminteri, foarte importante în acest sens sunt înseși judecarea și percepția, de către cei ce își aleg conducătorul, a trăsăturilor considerate potrivite, intervenind nu de puține ori persuasiunea și manipularea din exteriorul grupului pentru alegerea unui lider, și nu a altuia. Încercând acum a răspunde la întrebarea cum se menține în funcție un conducător, trei precizări prealabile se impun: 1) E vorba despre menținerea pe o perioadă relativ
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și beneficiilor propriului colectiv. Studiilor ce folosesc grupuri create artificial în laborator doar prin simpla categorizare - numită și paradigma grupului minimal - li se reproșează că, în condiții reale, unde membrii in-group-ului interacționează și comunică, unde există relații de putere și persuasiune, comportamentul se schimbă, putând deveni mult mai „rațional”. Oricum, și alte genuri de cercetări, pe grupuri reale, au confirmat existența efectelor de favorizare a imaginii in-group-ului, inclusiv în procesele atribuționale: ratările și insuccesul celorlalți sunt datorate trăsăturilor lor interne (lene
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
indirecte, în sensul că un partid sau un candidat își ghidează campania electorală în funcție de datele sondajelor. Acestea cuprind procente de intenții de vot, care pot fi defalcate și analizate pe categorii populaționale, și astfel, folosindu-se experți în propagandă și persuasiune, se acționează în consecință. Nu întâmplător, partidele sau candidații care au posibilități financiare comandă sondaje preelectorale unor institute sau agenții specializate. Și iarăși, nu întâmplător, atât executantul, cât și comanditarul sunt interesați în date cât mai valide. Primul, pentru că altfel
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
asupra indivizilor. Intervine, după cum am mai arătat deja într-un loc, ceea ce se numește „curgerea informației în două trepte”. Influența mass-media poate fi spontană, neintenționată sau poate fi intenționată, specifică și programatic dirijată. În cazul din urmă este vorba despre persuasiune, adică prin mesajul transmis se urmărește deliberat formarea sau reformarea, cu mijloace mai mult sau mai puțin insidioase, a unor opinii anume. Schimbarea de opinii prin persuasiune depinde de caracteristicile sursei ce transmite (comunicatorul), ale mesajului transmis și ale receptorului
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fi intenționată, specifică și programatic dirijată. În cazul din urmă este vorba despre persuasiune, adică prin mesajul transmis se urmărește deliberat formarea sau reformarea, cu mijloace mai mult sau mai puțin insidioase, a unor opinii anume. Schimbarea de opinii prin persuasiune depinde de caracteristicile sursei ce transmite (comunicatorul), ale mesajului transmis și ale receptorului (consumatorul de informație). Mai precis, depinde de interacțiunea dintre atributele celor trei elemente. Problemele privitoare la persuasiune ca proces psihosocial au fost tratate ceva mai sus, în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
puțin insidioase, a unor opinii anume. Schimbarea de opinii prin persuasiune depinde de caracteristicile sursei ce transmite (comunicatorul), ale mesajului transmis și ale receptorului (consumatorul de informație). Mai precis, depinde de interacțiunea dintre atributele celor trei elemente. Problemele privitoare la persuasiune ca proces psihosocial au fost tratate ceva mai sus, în capitolul 1, în secțiunea dedicată schimbării de atitudine. Ceea ce e valabil și pentru schimbarea opinională, opinia fiind manifestarea verbală a atitudinii. Dinacest motiv, în cele ce urmează voi face un
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
deontologie, o suită de criterii obiective după care operează selecția materialelor. În cazul preluării rezultatelor sondajelor de opinie, spre exemplu, contează prestigiul instituției care a efectuat sondajul și importanța problemei cercetate. Într-o lucrare, recent apărută și în românește, vizând persuasiunea, Ch. Larson (2003) analizează și alte procedee prin care cei interesați încearcă să determine publicul să își însușească anumite idei, atitudini și comportamente, să urmeze anumite politici sau să cumpere produsele pentru care se face reclamă. Unul important este și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
acțiune clandestină, potrivnică intereselor acestora” (p. 248). Cu adaosul, cred eu, important, că de multe ori respectiva încercare este etichetată de unii, și în multe cazuri de marele public însuși, ca o manipulare. Readuc în atenția cititorului că granița dintre persuasiunea sinceră și bine intenționată și manipularea malefică este foarte fragilă (vezi, mai pe larg, secțiunea precedentă). E de menționat în final că funcționarea și schimbarea opiniei publice, influențele grupale, interpersonale și mass-media au loc într-un context sociocultural determinat, ceea ce
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
of attitudes”, Public Opinion Quarterly, 24 (2). Katz, E.; Lazarsfeld, F. (1955), Personal influence: The part-played by people in the flow of mass-communications, Free-Press, Glencoe. Kallos, N.; Roth, A. (1968), Axiologie și etică, Editura Științifică, București. Kapferer, J.N. (2002), Căile persuasiunii. Modul de influențare a comportamentelor prin mass-media și publicitate, comunicare.ro, București. Kardiner, A. (1939), The Individual and His Society, Columbia University Press, New York. Kohn, M. (1959), „Social Class and Parental Values”, American Journal of Sociology, LXIV, ianuarie. La Piere
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
București. Kardiner, A. (1939), The Individual and His Society, Columbia University Press, New York. Kohn, M. (1959), „Social Class and Parental Values”, American Journal of Sociology, LXIV, ianuarie. La Piere, R. (1935), „Attitudes versus actions”, Social Forces, 13. Larson, Ch. (2003), Persuasiunea. Receptare și responsabilitate, Editura Polirom, Iași. Latané, B. (1981), „The psychology of social impacts”, American Psychologist, 36. Latané, B.; Darley, J. (1970), The unresponsive bystander, Appleton-Century-Crofts, New York. Lazarsfeld, P. (1957), „Public opinion and classical tradition”, Public Opinion Quarterly, 21. Le
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
avem nevoie de relații prin care să împărtășim celorlalțirealitatea noastră, să construim împreună semnificațiile realității care ne înconjoară. Prin aceasta, comunicarea îndeplinește, evident, și o funcție de socializare a persoanei. 3. Cea de-a treia funcție privește dimensiunea de influență și persuasiune a comunicării. Prin comunicare putem să îi influențăm pe ceilalți să fie parte în activitatea noastră de a atinge anumite scopuri. Această funcție dezvoltă ideea de colaborare și de efort comun, perspective pe care comunicarea le creează în interacțiunea umană
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
tema să poată avea profunzime mai degrabă decât să fie tratată cu superficialitate. În al doilea rând, trebuie să facem o distincție la nivelul scopului pe care-l urmărim prin prezentarea noastră: să informăm sau să exercităm o acțiune de persuasiune? Prezentarea informativă este gândită în sensul creării înțelegerii, pentru a clarifica ce înseamnă ceva anume, a corecta neînțelegerile, a demonstra cum funcționează anumite fenomene, a explica cum trebuie făcute anumite lucruri. Atunci când este tratat un subiect controversat, prezentarea informativă se
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
prin câteva elemente-cheie: competența (oamenii tind să creadă mai degrabă o persoană care este percepută drept competentă într-un domeniu), caracterul și carisma (un compozit între personalitate și dinamism văzut astfel de către audiență); - un vorbitor va poseda o putere de persuasiune mai mare dacă va fi perceput ca atractiv (fizic și ca personalitate) de către audiență; - înțelegerea factorilor care afectează atitudinile audienței dumneavoastră (familia, religia, educația, statusul socioeconomic, cultura etc.) și a modului în care reacționează la schimbare (unii oameni acceptă mai
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fost acceptate de audiență vor fi strânse în afirmația care le contrazice tabela de valori); - înțelegerea credințelor audienței dumneavoastră (anumite credințe centrale vor fi mai greu de schimbat decât unele periferice și de aceea este bine să începem acțiunea de persuasiune cu acestea din urmă); - folosirea unor principii ale influenței, cum ar fi consistența internă (dacă am făcut anumite lucruri într-un mod, vom dori să rămânem în concordanță cu această direcție) și mărturia socială (cu toții răspundem la ceea ce este îndeobște
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
socială (cu toții răspundem la ceea ce este îndeobște acceptat de toată lumea; Cavett Robert subliniază că, în condițiile în care 95% din populație este formată din „imitatori” și doar 5 procente din „inițiatori”, putem folosi cu succes mărturia socială în acțiunea de persuasiune); - alegerea scenariului sub care va fi oferită informația către audiență. Astfel scenariul cel mai des folosit în prezentările persuasive este cel de tip tensiune-relaxare sub cele două forme ale sale: problemă-soluție și dorință-satisfacere. Scenariul tip problemă-soluție pornește de la ideea de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și suntem expuși unui mediu în care există viruși, este posibil să ne îmbolnăvim; pentru a nu se întâmpla acest lucru, există vaccinuri care presupun inocularea unor viruși slăbiți în organism cu care acesta luptă și își dezvoltă imunitatea. În persuasiune, lucrurile stau similar; astfel, la unele valori ale audienței trebuie să acționăm cu atenție dacă au stat în atenția opiniei publice și au fost dezbătute (pentru acestea, oamenii au contraargumente, adică și-au dezvoltat imunitatea de care vorbeam mai devreme
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
au stat în atenția opiniei publice și au fost dezbătute (pentru acestea, oamenii au contraargumente, adică și-au dezvoltat imunitatea de care vorbeam mai devreme); pentru alte valori, care sunt similare existenței într-un mediu „fără viruși/steril”, acțiunea de persuasiune este mai simplă, deoarece nu va întâlni prea multe contraargumente; - motivația logică are o altă funcție importantă în prezentarea persuasivă; oamenii sunt mai înclinați spre schimbare dacă primesc o motivație care să aibă o logică pe care să o înțeleagă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aceste beneficii sunt reale și pot deveni palpabile, și siguranța că el (auditorul) va obține aceste beneficii în situația în care urmează ideile prezentării. Vom folosi o adaptare proprie a structurii pe care Alex Mucchielli (2002), bazându-se pe modelul persuasiunii de tip religios, ne-o oferă; vom stabili astfel câteva condiții-exemplu esențiale într-o prezentare persuasivă eficientă (figura 16): Figura 16. Prezentarea persuasivă (adaptare după schema lui A. Mucchielli referitoare la convertirea religioasă) Astfel, o prezentare persuasivă: (1) se poate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
supărați din nou, nu vă ajunge cât m-ați supărat deja...”. În realitate însă, culpabilizarea poate crea un sentiment de frustrare la cealaltă parte, care aduce eventual beneficii pe termen scurt, dar pe termen lung poate periclita relațiile dintre părți. • Persuasiunea privită ca tactică de rezolvare a unui conflict presupune ca inițiatorul conflictului să-l convingă pe adversar să-și diminueze cererile, întrucât această poziție va fi avantajoasă pentru el ulterior; este o procedură interesantă: să convingem cealaltă parte că este
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pe adversar să-și diminueze cererile, întrucât această poziție va fi avantajoasă pentru el ulterior; este o procedură interesantă: să convingem cealaltă parte că este în interesul acesteia să ne permită nouă să avem un avantaj. În realitate însă, folosirea persuasiunii în acest mod este un fenomen foarte delicat și nu poate fi făcută superficial fără riscul de a compromite relațiile dintre părți, deoarece mai devreme sau mai târziu, la un moment dat, oponentul va cere o dovadă evidentă a avantajului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
situație, foarte importante în procesul negocierii fiind rezultatele relaționărilor dintre părți) etc. „Negocierea este procesul prin care reușim să obținem ce vrem de la cei care vor ceva de la noi.” (Kennedy, 1998, p. 9) G. Kennedy propune șase alternative la negociere: persuasiunea; cedarea; constrângerea; rezolvarea problemei; instruirea; arbitrarea. Din aceste alternative, părți sau sensuri sunt de fapt, în opinia noastră, regăsite sub diferite ponderi în actul unei negocieri eficiente. Trebuie făcută încă din acest moment o diferențiere în ceea ce privește perspectiva pe care ne
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
the role making process”, Organizational behavior and human performance, 13 (1), pp. 46-78. Davidoff, L. (1987), Introduction to Psychology, McGraw-Hill Book Company, New York. Davies, B.; Ellison, L. (1999), School Leadership for the 21st Century, Routledge, Londra. Dawson, R., (2006) Secretele persuasiunii, Editura Polirom, Iași. De Lasus, R. (2005), Programarea neuro-lingvistică și arta comunicării, Editura Teora, București. De Visscher, P.; Neculau, A. (coord.) (2001), Dinamica grupurilor - texte de bază, Editura Polirom, Iași. De Bono, E. (1990), Lateral Thinking, Penguin Books DeBono, E.
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Lumea de azi (1980) oferă documente de biografie intelectuală a unor personalități reprezentative, dar și, discret sugerate, posibile modele de împlinire umană. De o curiozitate enciclopedică, instruit în multe domenii, spirit generos și colocvial, dispus la confesiune și aplecat spre persuasiune, B. ar fi fost un profesor de excepție. În compensație, și-a cheltuit înzestrarea pedagogică în conferințe și cărți, în egală măsură instructive și fermecătoare, ca Alcoolismul (1966), Arta de a trăi (1970), Argonauții viitorului (1971), Arta de a scrie
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
clipei consumată cândva. Răsfoind Istoria presei bârlădene descoperi cu emoție personalități, evenimente despre care generațiile mai vârstnice au auzit întâmplător, fie din manualele școlare, fie din bibliografii ce se consultau doar cu permis special, fie din procese publice trâmbițate cu persuasiune și ură de clasă. Dar din noianul informațiilor, cu grijă și ochi de specialist selectate, aflăm cu uimire și satisfacție totodată despre existența unei numeroase elite românești existentă între anii 1877 și 1946, trecută apoi prin sabia nemiloasă a proletariatului
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93047]