1,057 matches
-
de care vorbeam mai devreme); pentru alte valori, care sunt similare existenței într-un mediu „fără viruși/steril”, acțiunea de persuasiune este mai simplă, deoarece nu va întâlni prea multe contraargumente; - motivația logică are o altă funcție importantă în prezentarea persuasivă; oamenii sunt mai înclinați spre schimbare dacă primesc o motivație care să aibă o logică pe care să o înțeleagă și să o accepte; - combinarea în cadrul mesajului a elementelor emoționale cu motivația rațională; - acceptarea obiecțiilor pe care auditoriul le va
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
înclinați spre schimbare dacă primesc o motivație care să aibă o logică pe care să o înțeleagă și să o accepte; - combinarea în cadrul mesajului a elementelor emoționale cu motivația rațională; - acceptarea obiecțiilor pe care auditoriul le va ridica (o prezentare persuasivă care intenționează modificări comportamentale, spre exemplu, nu are cum să nu ridice și obiecții); mai mult, obiecțiile trebuie exploatate și incorporate în mesajul nostru de răspuns; - evocarea nevoilor relevante și a obiectivelor audienței ca răspuns la prezentarea dumneavoastră (se pot
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
exploatate și incorporate în mesajul nostru de răspuns; - evocarea nevoilor relevante și a obiectivelor audienței ca răspuns la prezentarea dumneavoastră (se pot urmări taxonomii ale nevoilor, cum ar fi cele ale lui Maslow, Alderfer, Herzberg, McClelland); - demonstrarea recompensei; în prezentarea persuasivă, trebuie să arătați cum ideile dumneavoastră ar putea folosi oamenilor pe care încercați să-i convingeți de ceva. Nu trebuie uitat că oamenii sunt de obicei preocupați de modul în care orice lucru - deci și discursul dumneavoastră - le-ar putea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
beneficii în situația în care urmează ideile prezentării. Vom folosi o adaptare proprie a structurii pe care Alex Mucchielli (2002), bazându-se pe modelul persuasiunii de tip religios, ne-o oferă; vom stabili astfel câteva condiții-exemplu esențiale într-o prezentare persuasivă eficientă (figura 16): Figura 16. Prezentarea persuasivă (adaptare după schema lui A. Mucchielli referitoare la convertirea religioasă) Astfel, o prezentare persuasivă: (1) se poate clădi pe un context de tipul unui sentiment colectiv de eveniment special la care oamenii asistă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
prezentării. Vom folosi o adaptare proprie a structurii pe care Alex Mucchielli (2002), bazându-se pe modelul persuasiunii de tip religios, ne-o oferă; vom stabili astfel câteva condiții-exemplu esențiale într-o prezentare persuasivă eficientă (figura 16): Figura 16. Prezentarea persuasivă (adaptare după schema lui A. Mucchielli referitoare la convertirea religioasă) Astfel, o prezentare persuasivă: (1) se poate clădi pe un context de tipul unui sentiment colectiv de eveniment special la care oamenii asistă rupți total de viața lor obișnuită (semnificația
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
-se pe modelul persuasiunii de tip religios, ne-o oferă; vom stabili astfel câteva condiții-exemplu esențiale într-o prezentare persuasivă eficientă (figura 16): Figura 16. Prezentarea persuasivă (adaptare după schema lui A. Mucchielli referitoare la convertirea religioasă) Astfel, o prezentare persuasivă: (1) se poate clădi pe un context de tipul unui sentiment colectiv de eveniment special la care oamenii asistă rupți total de viața lor obișnuită (semnificația unui moment „excepțional”, când se pot petrece lucruri excepționale); (2) identificarea participanților și a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se cramponează să continue activitatea în direcția gândită în proiect, fără să ia în seamă schimbările din audiență - proiectul prezentării devine un instrument nociv, care trimite direct spre conflicte și eșecul activității de prezentare (atât cea informativă, cât și cea persuasivă). Fără a nega justețea unor asemenea obiecții, trebuie să remarcăm că unghiul sub care este privită proiectarea prezentării astăzi este unul care favorizează o astfel de explicație negativă. Un alt punct de vedere, care-și propune să depășească aceste obiecții
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
palierul introducere, conținut, concluzii) și prezentarea propriu-zisă (folosind metoda improvizației, manuscrisului, memorizării sau a prezentării orale). 2. Prezentarea informativă este frecventă în experiența de comunicare a fiecăruia dintre noi; ea presupune informarea publicului (cu ajutorul folosirii explicației, descrierii, definițiilor). 3. Prezentarea persuasivă are ca scop modificarea credințelor, sentimentelor și acțiunilor unei audiențe. 4. Teoria haosului în proiectarea unei prezentări explică cum factori cu o importanță redusă în aparență (atunci când apar) pot ulterior să schimbe cursul acțiunii în întregul sistem în care au
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
introducere, conținut, încheiere, dacă prezentatorul folosește adecvat formele de comunicare verbală și nonverbală etc.). 2. Un alt exercițiu constă în pregătirea unui număr de patru-cinci prezentatori pe diferite teme, o parte dintre aceștia abordând discursul informativ, iar ceilalți, pe cel persuasiv. După ce prezentările au avut loc, cursanții vor trebui să identifice cu acuratețe în ce tip s-a încadrat fiecare prezentare (informativ sau persuasiv). Se va dezbate modul în care i-a afectat/impresionat fiecare tip de discurs. Se poate supune
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de patru-cinci prezentatori pe diferite teme, o parte dintre aceștia abordând discursul informativ, iar ceilalți, pe cel persuasiv. După ce prezentările au avut loc, cursanții vor trebui să identifice cu acuratețe în ce tip s-a încadrat fiecare prezentare (informativ sau persuasiv). Se va dezbate modul în care i-a afectat/impresionat fiecare tip de discurs. Se poate supune dezbaterii dacă discursul persuasiv este etic (dacă încercăm să convingem printr-un discurs un grup de fumători să nu mai fumeze, acest lucru
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
avut loc, cursanții vor trebui să identifice cu acuratețe în ce tip s-a încadrat fiecare prezentare (informativ sau persuasiv). Se va dezbate modul în care i-a afectat/impresionat fiecare tip de discurs. Se poate supune dezbaterii dacă discursul persuasiv este etic (dacă încercăm să convingem printr-un discurs un grup de fumători să nu mai fumeze, acest lucru este etic sau încălcăm dreptul la opțiune proprie?). 3. La ascultarea eficientă se poate alege un număr de cursanți care trebuie
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acesteia; centrarea sa pe viața grupului din care face parte contribuie la armonizarea activităților și la coeziune, dar îi îngustează productivitatea; - „Luptătorul” poate fi reprezentat de un lider autentic (Maccoby îl denumește plastic „leul”) sau de un lider manipulativ și persuasiv („vulpea”); utilitatea lor este vizibilă în perioadele de criză a grupului; - „Omul jocului” este cel care combină cel mai bine scopurile personale cu cele ale grupului în care se află, principala sa preocupare fiind ca acestea să se afle întotdeauna
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o natură-martor, refugiu, exil; la fel, în urmărirea unei „patologii” a erosului (singurătatea, urâtul, mâhniciunea, necazul), cu primele accente misogine (la Anton Pann), sau în semiologia „obiectelor erotice”, în „carnavalul numelor” ș.a. Se găsesc aici, pe lângă justificarea lecturii tematiste, pagini persuasive, analize de subtilă acuitate. Participând la „cearta metodologică” a anilor ’70-’80, S. o face încă mai explicit în următoarea carte, Întoarcerea autorului. El reia aici, din perspectiva istorico-teoretică, problema relației creator-operă. Problema e urmărită începând cu opusculul proustian Contre
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
ar fi reprezentat, dimpotrivă, un argument de primă importanță. Miza principală a celor două Apologii este deculpabilizarea creștinismului în fața puterii imperiale. În plan secundar se află sensibilizarea păgânilor și eventuala lor convertire. Descoperim în Iustin un creștin înzestrat cu tehnica persuasivă și puterea de seducție proprii filozofiei. A.D. Nock a arătat în ce punct se întâlnesc, în fond, modelele filozofice păgâne (mai ales cel platonician), cu cel iudeo‑creștin. Credința într‑un adevăr unic și salvator este definitorie pentru cele două
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
unor noi mișcări milenariste, similare celor montaniste. Asemenea mișcări anarhice nu puteau decât să stârnească mânia autorităților împotriva unei Biserici aflate în dificultatea de a‑și crea o structură ierarhică stabilă și autentică. Din acest motiv, Hipolit mizează pe demonstrația persuasivă „științifică”, propunând o cronologie a istoriei lumii de la Adam până la Anticrist, cronologie care depășește cu mult epoca sa. În realitate, el avansează două variante ale acestei cronologii. În II, 12, afirmă că Imperiul perșilor a dăinuit 245 de ani, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
îi amăgește pe toți, ci de o magie „intelectuală”, care seduce „elita”, oamenii care frecventează Scripturile. Exegeza eretică „săvârșește minuni” în sensul că, pe de o parte, ea este cuceritoare prin originalitatea sa, iar, pe de altă parte, este foarte persuasivă: frequenter ualde persuasorii sunt sermones haereticorum et commouere potentes etiam eos, qui sapienter audiunt (Com. Mt. ser. 47). Este greu să nu întrezărim aici un ecou al criticilor platoniciene la adresa discursurilor lipsite de substanță, dar persuasive ale sofiștilor, critici care
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
altă parte, este foarte persuasivă: frequenter ualde persuasorii sunt sermones haereticorum et commouere potentes etiam eos, qui sapienter audiunt (Com. Mt. ser. 47). Este greu să nu întrezărim aici un ecou al criticilor platoniciene la adresa discursurilor lipsite de substanță, dar persuasive ale sofiștilor, critici care traversează Gorgias, de exemplu, de la un capăt la altul. Origen deplasează, pentru prima dată, anticristologia din cadrul său strict scripturistic într‑un cadru inedit, cel al culturii păgâne. El vede în eretici „noi sofiști” și îi identifică
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
începerea luptei „o sabie coboară din cer”, semn că Dumnezeu este de partea celor asediați. Anticrist va fi învins la capătul celei de‑a patra confruntări, iar Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea lui vor domni pe pământ. Fidel tehnicii sale persuasive, Lactanțiu ornamentează descrierea cu diferite mărturii extrase din scrierile lui Hermes Trismegistul, din Oracolele sibiline și din Hystaspe. Totul converge către ideea unui sfârșit iminent al lumii, precedat, după cum am spus, de căderea Imperiului Roman. Am precizat deja că scrierile
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
65‑66). Printre cele mai semnificative sunt: 1) diferența de stil între 1Tes. și 2Tes.: prima epistolă are un ton foarte cald, este directă, spontană, convingătoare în mod cu totul firesc; a doua este oficială, rezervată, cu o vădită preocupare persuasivă; 2) pasaje întregi din 1Tes. sunt reluate de autorul epistolei 2Tes.; intenția acestuia nu este de a anunța „vestea cea bună”, ci de a rezolva o problemă de doctrină (este vorba deci de un metadiscurs ideologic, foarte diferit de discursul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
În profesiune și viața socială, precum și În mediul său confesional-religios, politic etc. În acest caz, individului Îi sunt oferite posibilități largi de alegere sau de opțiune. Alegerea unui anumit model se face fie prin imitație, fie prin presiunea dominantă sau persuasivă a unui mentor cu rol de educator, fie după căutări și Încercări eșuate, sau reușite succesive. În sensul acesta, succesul sau eșecul au un rol important. În alegerea modelului, iar educația, ca sistem organizat de ghidaj, are un rol esențial
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ale criticului și severa incursiune a interpretării simpatetice, prin apeluri la discipline umaniste și științe sociale. O pătrunzătoare și empatică întâlnire dă naștere monografiei Rembrandt (1966), unde textul iradiază o învățătură împărtășită cititorului printr-o propedeutică naturală. Perioadele frazei măsoară persuasiv treptele dezvelirii fenomenului: aspirația continuă a pictorului către o „artă paradigmatică cu valoare de exemplu moral și social”. Eseistul afirmă că Rembrandt practică aventura interioară, este un sedentar călătorind în universul spiritual al picturii, iar coloristica sa devine „element constitutiv
SCHILERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]
-
Opinii, 233-241; Zaciu, Alte lecturi, 153-160; Cornel Ungureanu, „Opera lui I. L. Caragiale”, O, 1978, 3; Nicolae Manolescu, Sadoveanu și critica, RL, 1979, 1; Sultana Craia, Antinomii sadoveniene, LCF, 1979, 5; Petru Poantă, „Mihail Sadoveanu”, ST, 1979, 2; Ioan Groșan, Critica persuasivă, AFT, 1979, 2; Vasile Chifor, Sadoveanu într-o nouă interpretare, CL, 1979, 5; Mihai Ungheanu, „Mihail Sadoveanu”, LCF, 1979, 26; Ion Simuț, „Mihail Sadoveanu”, F, 1979, 12; Mihăilescu, Conceptul, II, 188-192; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 323-328; Grigurcu, Critici, 131-135; Ion Dur
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
adevărat sau fals, ci încercă să convingă interlocutorul prin „jocul raționalității“. Din păcate, în realitate, lucrurile nu se petrec astfel. Argumentarea apare pentru receptor cu destule elemente ce nu țin de traiectul ei rațional, ci mai degrabă de forța ei persuasivă: jocuri de cuvinte, interogații retorice, ambiguități intenționat plasate, figuri și procedee retorice. Pentru ca o argumentare să fie eficientă este necesar ca probele (argumentele) să fie susținute și să nu să se anihileze reciproc, în sensul că una contrazice pe cealaltă
ARGUMENTAREA ÎN STĂRILE CONFLICTUALE. In: Arta de a fi părinte by Paula Antonescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1415]
-
libertatea de a-și manifesta inițiativa și de a se exprima; familiile „autorizate”(nu autoritare), care manifestă un control sistematic îmbinat cu un nivel înalt al suportului, care formulează reguli, dar nu le impun; familiile care manifestă o autoritate nuanțată, persuasivă sau negociatoare ce valorifică fermitatea „de ultimă instanță”; familiile de tip umanist-rațional în care copilul are autonomie, opinii proprii, dar se acordă atenție reușitei școlare și disciplinei; familiile care practică tehnici de influențare de tip motivare/moralizare care vizează conștientizarea
STILURI EDUCATIVE ALE PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Luminiţa Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1403]
-
S. - e să imaginezi la fiecare nouă istorie o soluție literară distinctă, de o particularitate care să solicite cititorul, să-i dezvăluie un nou mod de comunicare, o nouă descoperire. Și de fiecare dată să ai succes în a fi persuasiv, să ai sens, să interesezi.” Lumile ce se ascund în spatele diferitelor strategii de reprezentare sunt „variante” ale celei reale, vocile și figurile protagoniștilor par transpuneri ale unor prezențe ușor recognoscibile. Modelul viu facilitează înțelegerea, iar desprinderea de acesta nu presupune
SUCEAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290003_a_291332]