1,120 matches
-
finalității (obiectul trebuie descris în termenii unei scheme mijloc/-scop sau ai unei strategii); * preceptului exhaustivității (de enumerare a tuturor părților) i se substituie preceptul agregării (de introducere a unor simplificări selective). Toate aceste caracteristici vor subîntinde modelările noastre semiotice: pertinența modulată în contextualizarea uzajului semnic, globalismul transpus în complementarizarea sistemelor semiotice într-o practică sincretică precum teatrul, filmul, televiziunea, comunicarea face-to-face, iar orientarea teleologică reformulată ca strategie de producere și receptare a semnelor. Trăsăturile fundamentale ale noii paradigme sînt: i
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
naturii și cele logico- matematice. "Bazîndu-ne pe experiența personală în domeniul marketingului și comunicării, considerăm că semiotica poate reprezenta o valoare adăugată reală, în trei tipuri de producere sau transformare: cînd trebuie obținut un plus de inteligibilitate, un plus de pertinență, un plus de diferențiere. Nu am spus un plus de inteligență, de expertiză, de cultură... Semiotica oferă o anumită structurare, organizare, explicitare a mizelor unui produs, serviciu sau comportament abordat ca semnificant" (J.M. Floch, 1995: 9). Această nouă inteligibilitate originată
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
clasice a inserat semiotica în curriculum-ul departamentelor de comunicare, jurnalism, drept, teatru, literatură în majoritatea marilor universități; în plus, i-a asigurat corelarea cu practici sociale dintre cele mai diverse precum marketing, publicitate, educație, spectacol (performance) etc. Plusul de pertinență va fi rezultanta unor nivele omogene de descriere, a scientizării procedurilor de selecție/circumscriere a corpusului, precum și a identificarii calităților formale ale semnificanților mesajelor. Plusul de diferențiere (de sorginte saussuriană) este cu certitudine un cîștig în plan metodologic și didactic
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
se referă la aceea etapă din istoria lingvisticii care precede gramatica generativ-transformațională inaugurată de Noam Chomsky (Syntactic structures, 1957), în sens larg el privește toate teoriile care examinează sistemul limbii în imanența sa și în genere toate cercetările sistematice subordonate "pertinenței semantice și inspirate de modelul lingvistic" (R. Barthes, 1964: 213). 2.2. Noțiunea de structură și demersul structuralist Structura ca "totalitate ireductibilă la suma părților" (Raymond Boudon) înseamnă considerarea obiectului ca sistem, descoperirea și construirea coerenței realului prin ordinea și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pe care oamenii și le pun despre ele" (C. Lévi-Strauss & D. Eribon, 1990: 197). Analiza structurală se definește prin următoarele trăsături paradigmatice (fie ele explicite-infra sau implicite): * regula imanenței (analiza structurală vizează obiectul ca sistem în perspectivă sincronică, anistorică); * regula pertinenței (analiza structurală investighează trăsăturile distinctive ale sistemului, cele care au valoare diferențială); * regula comutării (testul comutării vizînd determinarea opozițiilor binare de natură sistemică); * regula compatibilității (analiza structurală studiază regulile ce guvernează combinarea și deci compatibilitatea elementelor textului); * regula integrării (structurile
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
adecvată (în semiotică) pentru concept/imagine acustică. Pe aceste temeiuri s-a considerat sistemul lingvistic al lui Saussure ca un "model semiotic bilateral" (Al. Boboc, 1997: 25). Socotindu-l pe Saussure (alături de Peirce) între pionierii semioticii contemporane, Umberto Eco recunoaște pertinența definițiilor și conceptualizărilor saussuriene care au contribuit indubitabil la dezvoltarea unei "conștiințe semiotice". Prin această definire a semnului ca unitate semnificant/ semnificat, Saussure depășește granițele lingvisticii generale, incluzînd toate semnele ce servesc comunicării "în cadrul vieții sociale", de la semnele scrierii la
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de pildă cuvintele onomatopeice ar fi exemple tipice ale unei asocieri "naturale" de semnificanți cu sunete (cu toate acestea "cocoșul german" cîntă /kikiriki/, în timp ce "cocoșul englez" cîntă /cock-a-doodle-doo). Mai frecventă însă decît această motivare la nivelul marginal în limbă (cf. pertinența formulării saussuriene: "Cuvîntul cîine nu mușcă") este iconicitatea la nivel sintactic, menționată de Peirce ("Aranjamentul cuvintelor în propoziție trebuie să se realizeze iconic pentru ca propoziția să poată fi înțeleasă" C.P. 4.544), dar ocultată de continuatorii lui Saussure. Totuși, cercetări
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sensului (G. Péninou, 1972: 38), semiotica vizează demascarea sensului; critic, semioticianul este semioclast urmărind revelarea retoricii, dezvăluirea jocului de măști. Mesajul publicitar de perenizare a excelenței și exemplarității pune în scenă o retorică biaxială: lingvistică și iconică susceptibilă să actualizeze pertinența impertinenței în "arhitectura sloganului". Blanche Grunig (1990) preluînd mesajul autoreferențial al revistei Paris Match "poids des mots, choc des photos" decelează principalele structuri formale utilizate și utilizabile în sloganuri. La NIVEL SEMANTIC acționează: • Polisemia • simplă "Quand on est pro, on
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
să furnizeze exact cuantumul de informație necesar înțelegerii mesajului: nici subinformare degenerînd în redundanță, nici densitate informațională excesivă care duce la ermetism); * a calității (participanții nu trebuie să afirme decît ceea ce știu sau cred că este adevărat); * a relației sau pertinenței formei în raport cu conținutul și a mesajului în ansamblul său în raport cu contextul și mesajele anterioare; * a modalității (semnificînd exigența de ordine, claritate, precizie, precum și evitarea ambiguității, prolixității). Dacă axioma plictisului după Voltaire este tendința de a spune absolut totul, succesul actului
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în cazul glumei, maximele calității, cantității, relației etc. nu funcționează la unison, ci intră în conflict unele cu celelalte; de regulă principiul cantității este transgresat pentru a asigura poanta glumei (efectul surpriză modelat după schema romanului polițist) și succesul postulatului pertinenței (infra iii, iv): iii) Clientul adresîndu-se proprietarului unui bistrou: "Apa este într-adevăr o mare sursă de bogăție". Proprietarul: Sînteți cumva armator, domnule ?" Clentul: Nu, patron de restaurant ca și dumneavoastră". iv) Un tînăr povestește unui prieten: "Cel mai bun
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
simbolic și cîmp de comunicare relevă "importanța pe care spațiul o are în înțelegerea și stăpînirea de către subiect a statutului său în cîmpul social" (B.Lamizet, 1992:258). Teritoriul este un spațiu determinat de logica identității, un spațiu a cărui pertinență rezultă din identitatea subiectului sau grupului social care îl ocupă. Din acest punct de vedere Desmond Morris distinge trei tipuri principale de teritorii: tribal (actualmente social), familial și personal. Orice actor social (de la individ la grup) simte nevoia să-și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sociale, sexuale, religioase); * profesionalizarea jurnaliștilor (prin instituții academice de profil, școli vocționale și module intensive de reciclare profesională); * demonopolizarea mediilor electronice. În ceea ce privește mesajul mediatic, trebuie menționat faptul că bine cunoscutul principiu grician al cooperării cu maximele cantității, calității, manierei și pertinenței informației a fost sistematic transgresat; principiul calității (al informației veridice, verificate prin încrucișarea surselor) a fost înlocuit de zvonuri, atacuri la persoană, știri catastrofice și paralogisme blamate de retorica antică și modernă, (argumente ad hominem, petitio principii, argumente ad populum
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
principiul calității (al informației veridice, verificate prin încrucișarea surselor) a fost înlocuit de zvonuri, atacuri la persoană, știri catastrofice și paralogisme blamate de retorica antică și modernă, (argumente ad hominem, petitio principii, argumente ad populum ca în presa naționalist-extremistă). Principiul pertinenței este adesea sabotat mai ales în interviuri (ignoratio elenchi ignorarea întrebării în dialogurile electorale, ca și în dezbateri, mese rotunde, poate și datorită unei lipse de practică efectivă a dialogului, negocierii, discuției). Lipsa de petinență este accentuată și de deficitul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Corneliei Ștefănescu analizând cu mare atenție și finețe "stilul biografiei" în aproape uitatul Pindare și în ceea ce scriitoarea intitula fără emfază "prezentările" unor scriitori, ca Virginia Woolf ori Constantin Cavafis, cel de-al doilea al lui Radu Toma acoperind cu pertinență ansamblul ficțiunilor yourcenariene. În sfera dezbaterilor, se cuvin amintite două colocvii. Unul a fost organizat în 1993, la "Centre d'études des lettres belges" de pe lângă Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca (ale cărui comunicări au apărut sub titlul Marguerite Yourcenar, retour aux
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
sau social-democrată. Nivelul lor de instruire este mai înalt, iar învățătorii, ca și intelectualii, sînt predominanți: "bărboșii" din grupul PS în 1981 sau PSOE în 1982. Hugues Portelli a fost primul care a dat numele de "neo-radical". Concept lipsit de pertinență comparativă, dar care în Franța exprimă exact ceea ce vrea să spună. În ultimul rînd, predominarea elementelor intelectuale, adăugată la puținul interes față de problemele de organizare, pun pe prim-plan dezbaterea ideilor în dauna altor considerente. Gustul pentru ideologie dar și
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
proceduri de stimulare a afirmării de reflecții și elemente de metacogniție. Eficiența, eficacitatea acestei programe curriculare constructiviste au putut fi apreciate în raport cu cel puțin trei criterii esențiale: • evaluarea în raport cu contextul, cu cadrul conceptual, în fiecare fază a experimentării ei, cu pertinența definirii elementelor sale componente, cu gradul ei de fezabilitate și aplicare, cu efectele formative manifeste, • evaluarea în raport cu nivelul inițial și apoi final al subiecților, având în vedere dificultățile identificate la începutul experimentului, care au prelungit etapa de corectare a experiențelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și experte de bază, • moobilizarea acestora în situații reale sau simulate, roluri, probleme deschise pentru cunoștințele procedurale și experiențiale, • efectuarea de reflecții proprii, în raport cu competențele specifice, cu alternativele de soluționare a diferitelor situații practice. Evaluarea în raport cu contextul ne-a indicat pertinența acesteia în raport cu ipoteza, cu principiile învățării constructiviste, cu aceeași abordare a întregului curriculum. În detaliu, aprecierea calitativă a arătat că aceasta a corelat semnificativ cu așteptările formulate, a influențat mai adecvat precizarea și dimensionarea elementelor curriculumului implicat, a evidențiat ce
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
profesor, datorată manifestării insistente a unor prejudecăți și care dovedesc încă persistența empiricului. Toate aceste constatări inițiale au influențat analiza critică a contextului de conturare și aplicare a proiectului constructivist de programă curriculară, adaptată pentru a putea echilibra rolurile și pertinența ei în: • precizarea obiectivelor învățării constructiviste în termeni de capacități, competențe (formulare, selectare, ponderare, extindere, combinare), • precizarea temelor (raportarea la așteptările profesionalizării didactice, la nevoile cerute de rezolvarea situațiilor reale predominante, la posibilitatea aprofundării lor variate, la includerea unora legate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
progresul acestora. Și nu în sine, fiecare în parte, ci este evaluat modul cum se corelează, integrează pentru a rezolva situații complexe reale și a lua decizii de intervenție, global și pe dificultăți constatate. Aici evaluarea evidențiază trei concepte fundamentale: pertinența (răspunde caracteristicii de bază care reflectă progresul în integrarea resurselor învățate), validitatea (evaluarea este valabilă real, verifică tocmai acest obiectiv al integrării) și fiabilitatea (se pot respecta operațiile de efectuare specifică). Acestea se pot examina și la nivel macroși micro-
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
identifica cu forme negative, care camuflează neputința pedagogică (coerciția, amenințarea, constrângerea, limitarea libertății, autoritarismul, abuzul de putere, autoritatea irațională prin intimidare și teamă) sau nu se va reduce la folosirea comenzilor, darea de ordine. Dimpotrivă, ea se bazează pe forța, pertinența argumentelor explicate accesibil, a motivelor, a soluțiilor acceptabile, a normelor înțelese, pe disciplina responsabilă în sens activ, participativ, constructiv, consensual. Pot exista mai multe forme de manifestare a autorității pedagogice și manageriale, între limitele extreme (magistrocentrism, autoritarism nondirectivism, lipsa de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
scop, • conștientizare a efectelor asupra deciziilor, • devenire a limbajului profesional mai riguros științific și argumentat în dezbateri sau în elaborarea de texte pedagogice, • găsire de noi semnificații ale conceptelor în contexte și situații particularizate (descriere, explicare, înțelegere, cazuistică, dinamică, funcționalitate, pertinență, prevenție, proiectare), • construire de modele combinate teoretic și practic sau/și interdisciplinar, • generare de noi întrebări pentru dezvoltare ș.a. Cercetarea prin experiment în educație nu poate îndeplini condițiile, criteriile experimentului clasic din științele pozitiviste, datorită specificului, sensurilor și semnificațiilor faptelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
formulat întrebări și ipoteze de soluționare. • Cercetarea aplicativă implică: precizarea intenției (scopuri, probleme propuse), concretizarea atitudinii (alcătuirea unui model argumentat de rezolvare a problemei critice), realizarea demersului (analiza situației-problemă, deducție și concepere de modele ipotetice, compararea lor, testarea empirică de pertinență și eficacitate a lor), analiza rezultatelor (propuneri de soluții, selectarea și validarea în situații, formularea altor ipoteze). • Etape implicate: construirea problemei, precizarea instrumentelor, constituirea datelor, analiza datelor și tratarea lor prin diferite tehnici, precizarea de caracteristici și indicatori, interpretarea și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
apoi de includere în teorie, în generalizări. • Analizează ce decizii poate lua pentru reglarea acțiunilor, pentru dezvoltarea individuală a educaților. • Exersează practicarea discursului pedagogic științific. Indicatori • Fezabilitatea (posibilitatea testării unei ipoteze). Dubla coerență (prin sistematizare cognitivă). • Rigoarea științifică (fidelitate, validitate, pertinență, consistență, transferabilitate, obiectivitate). Validitatea cercetării pedagogice este dată de posibilitatea aplicării la practica educatorilor: îi ajută să instrumenteze, să interpreteze dificultățile activității lor, să rezolve problemele după constrângeri și priorități, să utilizeze • Practicianul formulează interpretări particulare prin exemplificări, cu caracter
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
unui act determinat nu ar avea efecte asupra alegerii temeiului juridic al acestuia" (pct. 25 din considerente). De fapt, aprecierea citată a fost realizată anterior chiar de către Curte, în hotărârea pe care a pronunțat-o într-o cauză "nu au pertinență [...] dorința unei institutii de a participa într-un mod mai intens la adoptarea unui anumit act, activitatea desfășurată cu un alt titlu în domeniul de acțiune în care intră actul ori contextul adoptării actului 416". În aprecierea Curții s-a
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
au încercat totuși să construiască un prag de bogăție luând în considerare dubla dimensiune a venitului și a patrimoniului de profit. "Nu putem așadar disocia aceste două aspecte ale dimensiunii economice a bogăției, venit și patrimoniu", scriu ei, cu multă pertinență. A fi bogat înseamnă, până la urmă, a dispune în același timp de venituri substanțiale și de un patrimoniu important. Cu atât mai mult, cu cât există o legătură strânsă între aceste două aspecte: veniturile vin să alimenteze acumularea patrimonială care
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]