1,221 matches
-
multiple, dat la curs. Aceste examene măsoară cunoștințele unui student și înțelegerea a ceea ce se predă la curs. Ceea ce se măsoară este capacitatea studentului de a da aceste tipuri de examene, să determine ceea ce urmărește profesorul și să recunoască factorii perturbatori din întrebări (Helms, 1992)18. Criticii se întreabă dacă aceste teste măsoară ceea ce știe studentul, sau gradul său de inteligență, sau cât de bine a fost instruit studentul să răspundă acestor întrebări. 2.2.2. Fidelitatea Fidelitatea este un indicator
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
stare depresivă constituită și unele momente depresive care fac parte din procesul de maturizare, deoarece adolescentul trăiește o perioadă marcată de tensiune, conflicte, moment în care el își reorientează concepția despre viață; întâmpină dificultăți în a-și exprima trăirea emoțională perturbatoare, nefiindu-i ușor să se destăinuie în special dacă are o stimă de sine scăzută când se află în prezența unei persoane adulte. Depresia afectează aproximativ un adolescent din zece, ea fiind cauza a 50% din motivele de spitalizare în
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
tip epidemiologic, dar nu se potrivește unei anchete sociologice care studiază în mod deosebit influența școlii și a organizării ei: trebuie un eșantion reprezentativ din fiecare unitate, care să nu lase deoparte clasele în care sunt grupate elementele cele mai perturbatoare sau, dimpotrivă, cele mai "liniștite". Există în statistică 21 un paradox celebru, paradoxul lui Simpson: un eșantion în care centrele (aici, școlile) sunt mai restrânse ca număr, dar cuprind un ansamblu mai mare de indivizi dă o imagine mai clară
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
noastre confirmă concepția care desemnează, cel puțin în școlile sensibile, un grup restrâns de elevi, de ordinul a 4-5% dintr-o școală, ca responsabil pentru dezordine și violență, ceea ce ar oferi un argument cu greutate politicilor de excludere și psihiatrizării perturbatorilor. Cum rezultatele noastre dovedesc totodată că factorii sociali sunt preponderenți, ele ar putea să alimenteze și ideea stigmatizantă a "claselor periculoase" sau să întărească o dezamăgire fatalistă. Or, dacă examinăm mai profund aceste rezultate, școală cu școală, putem conchide exact
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
rămâne modest (Gottfredson, 2003). Unul dintre studiile cele mai complete și mai ambițioase este cel realizat în 2003 de Sandra Jo Wilson, Mark W. Lipsey și James H. Derzon pentru a măsura efectele programelor utilizate pentru diminuarea comportamentelor agresive și perturbatoare în școală. Această lucrare a compilat și tratat două sute douăzeci și unu de studii eligibile după criteriile științifice prezentate mai sus, studii care cuprinseseră aproximativ cincizeci de mii de indivizi, repartizați în cinci sute douăzeci și două de grupuri experimentale sau de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
autorilor, există o evidență încurajatoare în programele studiate: "Diferența medie între pre-teste și post-teste pentru grupurile de intervenție și grupurile de control din toate programele de demonstrație produce o estimare de 0,25 pentru dimensiunea efectului asupra comportamentului agresiv și perturbator. O putem traduce în termeni mai concreți convertind-o în reducerea procentajului pentru nivelurile-tip de comportament agresiv în școală. Cum a revelat studiul asupra comportamentelor riscante ale tinerilor în 1999, 14,2% dintre elevi declară că s-au implicat
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
temperatura congelatorului la -30°C cu câteva ore Înainte. Veți regla termostatul a doua zi la -18°C. Și consumați-le de preferință În cel mult șase luni. Respectarea alimentelor Organismul este fără Încetare supus la atacuri ale diverselor microorganisme perturbatoare. Iar intestinele și tubul digestiv sunt fără Îndoială părțile cele mai expuse. Așa cum am văzut, viața care „forfotește” În tubul digestiv trebuie să păstreze cel mai bun echilibru posibil pentru ca sănătatea generală să fie protejată. Din păcate, modurile de viață
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
pericol echilibrul și identitatea, antrenând un dezechilibru psihologic trecător, probleme de sănătate de natură psihosomatică, tensiuni care afectează „viața de femeie” și relațiile cu copiii, părinții etc. Sunt posibile, de asemenea, schimbări În relațiile cu mulțimea, publicul, mutări neașteptate sau perturbatoare... Sens: Decât să Încerci să dregi tulburările de echilibru, mai bine construiești un echilibru nou. Compensare: Cum nu e posibil Întotdeauna să prevezi totul, e preferabil să fii gata pentru orice. Exemplu: Ariane (vezi tema de la p.) Începutul lui 1988
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
permanente tensiuni mute și mă refugiam În mine Însămi. Aveam senzația unei rupturi complete față de lumea exterioară, simțeam că sunt departe de tot, Într-un fel de univers confuz, care În același timp Îmi servea drept refugiu. Simultan, această experiență perturbatoare a dezvoltat În mine nevoia unui ideal, stârnindu-mi dorința de a crește mai repede, de a evolua și de a scăpa din acest mediu.” Trigon sau sextil Dispoziție: Intuitivă. Individul Își caută propriul adevăr, se caută pe sine prin
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
a căror gravitate se determină cu ajutorul temei natale. Există o pierdere temporară a echilibrului, o lipsă a reperelor, care aduce uneori ezitări, erori, temeri nejustificate, coșmaruri nocturne. Cea mai mică schimbare În obiceiuri este resimțită Într-o manieră dureroasă sau perturbatoare. Mai ales În cazul adolescenților acest tranzit poate facilita Înfrângerea temerilor. Relația cu mama, cu familia, cu femeile În general, dar și cu publicul este marcată de distanță, Îndepărtare sau lipsă de Înțelegere. Sens: Această vulnerabilitate care intervine dintr-odată
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
mai deschise, mai libere, a unor asocieri dinamizante. Noi Întâlniri sau noi modalități de contact. Acest tranzit se va dovedi pozitiv mai ales la persoanele care Întâmpină schimbările cu plăcere. Conjuncție disonantă: Celălalt, lumea exterioară sunt resimțiți ca niște factori perturbatori; se mai poate ca subiectul să manifeste o asemenea independență În relațiile sale, Încât până la urmă să-i Îndepărteze pe toți din jurul lui. Este posibil ca anumite schimbări bruște să survină În planul conjugal sau asociativ. Uranus - Fundul Cerului Conjuncție
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
găsi sensul” generează o perioadă confuză, puțin propice dezvoltării unui ideal personal. Saturn - Pluto Armonios: Dacă Pluto este puternic În tema natală, acest tranzit Îi permite individului să-și găsească identitatea prin intermediul unei transformări deliberate, al eliminării conștiente a factorilor perturbatori. Dobândește astfel cea mai importantă dintre puteri: puterea asupra propriei persoane. Disonant: Sensul este același, dar aici descoperirea esenței lucrurilor trece prin renunțări dureroase. Există riscul de fixații, Înțepenire, rezistență În fața necesității transformărilor. Uranus - Jupiter Armonios: Plin de entuziasm și
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
punctul de funcționare (p.f.) se mișcă din N în N' , ceea ce înseamnă că M crește până egalează noul cuplu rezistent, ecuația (5.84) este satisfăcută la o valoare crescută a alunecării, respectiv o valoare crescută a cuplului. Dacă acest cuplu perturbator încetează, Mr revine la valoarea inițială, rotorul se va accelera, alunecarea scade, p.f. va reveni din N' în N. Această proprietate a mașinii asincrone de a reveni la vechea situație după încetarea perturbației de cuplu, este numită stabilitate în funcționare
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
cu câmpul statoric indiferent de sarcină. Diferențele semnalate mai sus dintre cele două mașini au unele consecințe asupra regimului dinamic, din acest punct de vedere mașina sincronă fiind „mai rigidă”, cu pericol mai mare de decroșare la apariția unor cupluri perturbatoare importante. Fenomenele analizate mai sus au în vedere funcționarea stabilă a acestor mașini. La mașina asincronă funcționarea stabilă ale loc pe intervalul de modificare a unghiului intern de la 0 la π/4. (fig. 5.99), așa cum se poate observa și
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
nebunie trecătoare, la fel ca și dragostea. Teoria inteligenței modulare se pliază foarte bine pe dinamismul afectiv. Ipohondria e o feudă de iraționalitate, Închistată Într-o personalitate normală. Un atac nervos e ca un scurtcircuit. Dată fiind puterea acaparatoare și perturbatoare a pasiunii, o condiție obligatorie pentru uzul rațional al inteligenței pare a fi ataraxia sau apatheia, suprimarea dorinței. Am văzut deja că acest lucru nu e adevărat. Până și cel mai strict budist care se străduiește să elimine dorința jinduiește
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
De exemplu, planurile de producție agricolă se fac pe baza prețurilor pieței în toamnă, dar producția nu se va materializa decât un an mai târziu. Să presupunem o situație inițială de echilibru, p0 și Q0, dar sub incidența unor factori perturbatori oferta se reduce, devenind Q1, care este livrată cumpărătorilor la prețul p1 (figura 13). Desigur, la acest preț foarte stimulativ (pentru ofertanți), producătorii sunt interesați să ofere pieței cantitatea N1 (sau Q2). Formarea excesului de ofertă M1N1 face ca prețul
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
fabricație lung. În concluzie, când pe piață se produc modificări în condițiile cererii și ofertei (fie în ambele, fie sau doar în una dintre ele), vechiul echilibru este „rupt”. Dacă piața revine la echilibrul vechi (prin absorbția sau eliminarea factorului perturbator) sau își găsește altul nou, respectiva piață se numește piață cu echilibru stabil: aceasta înseamnă că dispune de forțe proprii de a se reechilibra<footnote Coralia Angelescu, Dumitru Ciucur, Niță Dobrotă, Ilie Gavrilă, Paul Tănase Ghiță, Constantin Popescu, Cornel Târhoacă
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
de echilibru, ea se numește piață cu echilibru instabil. O asemenea piață nu dispune de forțe proprii, care să îi permită să se autoechilibreze<footnote Ibidem. footnote>. Totodată, o piață se află în dezechilibru autoîntreținut când sub incidența unor factori perturbatori echilibrul inițial se rupe, iar dezechilibrul format, cu factorii care-l generează, se reproduce în limite relativ constante, starea de dezechilibru apărând ca normală<footnote Ibidem. footnote>. Deci, capacitatea pieței concurențiale de a se reechilibra sau nu depinde de relația
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
Se observă dispariția grijilor și anxietăților inutile, amplificarea vitalității, o stare pregnantă de bună dispoziție, blândețe și putem percepe cum conștiința noastră este branșată la o sursă imensă de energie. De asemenea, acordarea pe această frecvență de vibrație elimină efectele perturbatoare ale câmpurilor electromagnetice cu care interferăm În viața de zi cu zi. Mai ales cei care lucrează În medii puternic poluate electromagnetic au mare necesitate de "reîmpământare" prin acordarea pe aceasta frecvență de vibrație. Din punct de vedere energetic, cam
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
micilor Întâmplări cotidiene. Ca Într-o cutie cu fund dublu, tensiunea acumulată a zilei Își creează un spațiu al refugiului din care va trimite spre exterior semnale derutante. Expresivitatea involuntară a intimității deturnează dorința inițială de ordine Într-un factor perturbator și Într-un agent al dezordinii. Incoerențe și miopii Fără Îndoială, ar trebui urmărite mutațiile petrecute În decursul scurtei evoluții Între negarea realului și recolonizarea lui cu fantasme extrase dintr-o neștiută biografie „de interior”. Discernem aici și o experiență
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ești de schimbător. Să profităm măcar de acest moment de liniște; ascultă-mă8. În acest caz, dorința de cunoaștere a eului propriu ascunde voința de a-l controla. Michelet introduce, Însă, un element cu totul surprinzător Într-un studiu „științific”: pasiunea. Perturbatoare prin excelență, sentimentele, subiectivitatea, expresivitatea involuntară a textului scot mărturisirea de sub constrângătoarele interdicții auctoriale. Acționând Însă În spațiul literaturii, scriitorul proiectează niște false imagini, care Îl trimit În zona artelor plastice. Consistența autoportretului provine din posibilitatea de a fi anexat
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
simplificarea informației, recunoașterea cât mai deplină și spontană, nu cunoașterea amănunțită, rațională și solicitantă. Polemicile legate de imaginea domnitorului relevă, la rigoare, varietatea eforturilor de valorizare retrospectivă a unor vechi cunoștințe școlare. Tradiția s-a impus, din nou, în detrimentul informațiilor perturbatoare din zona mass-mediei, a politicii, a industriei editoriale sau chiar a profesioniștilor istoriei. Puși la punct de foștii elevi, responsabilii din Minister, editorii și autorii de manuale s-au repliat în limitele povestirii acceptate reluând, pentru toți școlarii de ieri
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
povestirii presupune înlănțuirea a cinci tipuri de secvențe narative sau macro-propoziții: Orientare (sau Introducere) + Complicare (eveniment sau acțiune neașteptată) + Acțiune + Rezolvare (sau nou element modificator) + Morală (stare finală) sau într-o logică a echilibrului/ dezechilibrului: P1 echilibru inițial; P2 forță perturbatoare; P3 stare de dezechilibru sau acțiune transformatoare; P4 forță echilibrantă; P5 echilibru final (non echilibru). Povestirea canonică (în formele cele mai rigide, cum ar fi basmul) implică trecerea de la o stare inițială prin intermediul unui faire transformator (proba sau triada probelor
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mai nepoliticoși, prin care îi insultă pe toți. Astfel, Oleg Kostoglotov este numit "bandit", "nețesălat", "mitocan", "bădăran", iar Efrem Podduev este desemnat prin termeni de genul "dracul bandajat", "nesimțit" ș.a. În viața fără cusur a birocratului apare brusc un element perturbator boala incurabilă și, ca urmare, el experimentează spaima, sentiment de care îl protejase poziția lui privilegiată în cadrul nomenclaturii sovietice. Boala este o șansă de trezire a conștiinței, pe care Rusanov nu o valorifică. Spaima vine nu numai dinspre boală, ci
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de a o depăși. Din păcate nu există o soluție miraculoasă care să-i garanteze profesorului că poate reuși să schimbe peste noapte calitatea relațiilor pe care le-a stabilit cu clasa de elevi, reducând În mod spectaculos incidența comportamentelor perturbatoare, modificând eficiența Învățării și predării În clasă. Există, Însă, o serie de aspecte ale managementului comportamentului care Îi permit exersarea de noi deprinderi cognitive și comportamentale, dezvoltânduși abilitățile didactice. Cele mai importante aspecte ale managementului comportamentului sunt: Dezvoltarea unor credințe
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]