1,378 matches
-
trei sau patru sortimente ca formă, albe sau galbene, bătute, simple, sau cu petalele crețe, iar printre straturile de narcise înflorite ca într-o simfonie de culori și forme, se înșiruiau lalelele cu tot felul de culori, roșii, grena, albe, pestrițe, roze, inclusiv negre, pitice și cu petalele franjurate, precum salata de Bruxelles, sau cu o corolă mare ca un clopot. Printre brazdele cu flori avea un rând de dale din beton, străjuite cu tulpini de crini, zambile roz sau albastre
FESTIVALUL FLORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370753_a_372082]
-
-ne într-o lume care, astăzi, s-a schimbat. Este o lume diferită și fascinantă, o lume paralelă, cu farmecul accentuat de trecerea timpului. Și lumea aceasta, Avi Schwartz o descoperă mereu în Yaffo, în orașul vechi, cu lumea lui pestriță și tradițională. Pictura lui se află astfel la confluența între originalitate și academism pe de o parte, o combinație dintre memorie și imaginație, pe de altă parte. Orașul vechi din Yaffo este un cartier pictural, cu clădiri în stil oriental
AVI SCHWARTZ: NOSTALGII DE IERI ŞI DE AZI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362696_a_364025]
-
au reușit substanțiale dislocări de populații, cum ar fi fost cu putință la începutul mileniului întâi! În al treilea rând, e un non-sens să admiți că armata și-ar fi împovărat retragerea și instalarea la sudul Dunării cu o populație pestriță și extrem de eterogenă ca vârstă, care - departe de-a oferi un avantaj pentru imperiu - reprezenta o permanentă sursă de cheltuieli, nemulțumiri, epidemii etc. De-abia rămânând pe loc, în ținuturile unde aveau locuințe, animale și unelte de muncă, unde se
ISTORIA ROMÂNILOR SCRISĂ PRIN PROCURĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354423_a_355752]
-
spre aceeași concluzie: „Transilvania a fost și va rămâne pământ românesc!”, procedând într-un asemenea mod arbitrar și neștiințific, revizionismul maghiar nu precupețește nici un efort pentru a-și atinge țelul anti-istoric și retrograd: refacerea Ungariei mari, adică Ungaria diformă și pestriță ce încorpora provinciile înrobite ale unor state vecine! Faptul acesta este cu atât mai lamentabil cu cât ambele state fac parte din viitoarea casă a Europei, Uniunea Europeană, unde granițele vor fi pur formale și unde provinciile vor fi apreciate după
ISTORIA ROMÂNILOR SCRISĂ PRIN PROCURĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354423_a_355752]
-
l-au luat de brațe, toporașul a căzut în țărână, mama a țipat ca la mort, „Vasileeeee”, găinile au început să cârâie, lume la poartă, lângă gardul lui Stănescu, de peste drum, țipa o femeie înaltă și slabă, cu o rochie pestriță, neagru cu alb, cu părul despletit, cu mâinile spre cer, “criminaluleee, mi-ai omorât omul, tu și frații tăi, nenorociților, mânca-v-ar viermii pământului și v-ar putrezi oasele în pușcărie, aoleeeu, că mi-a omorât bărbatul meu, că
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
din satul nostru veneau la cules, veneau și din alte localități, chiar și din alte județe, de pe la șes, de prin județele Botoșani sau Iași. Era vremea unui fel de El Dorado al câștigurilor frumușele, dar cu destulă trudă. Venea lume pestriță, țărănci îmbrăcate sărăcuț, în rochii de monton, țigănci, puradei de prin Moldovița sau Vama. O lună de zile cei de departe dormeau pe unde apucau, prin cabane părăginite, prin poduri de grajduri, chiar pe cetină, la rădăcinile copacilor. Mâncau ce
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
în piață Erou fiind, oul de rață. Găsind o pretinsă vină Unui biet ou de găină, Acuza cu-nverșunare Că e roșu la culoare! Apărându-se în speță Cu firescă acurateță, Oul hulit recunoaște Că e-ncodeiat de paște... În discuția pestriță Și un ou de prepeliță Îl acuză de rutină Tot pe oul de găină... Dar cum patrula în zonă O cioară autohtonă, Spuse oului de rață Că suferă de albeață! Că și oul ei de cioară Se vopsește bună oară
OUL de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352635_a_353964]
-
cu o mișcare bruscă Se ivii oul de gâscă Ce se băgă în pricină Salvând oul de găină... El cu grije recunoaște Că prin datină de Paște, Oul e prins de-o ispită Umblând cu cioara vopsită! Și gama fiind pestriță De la ou de prepeliță Pân'la cel de struț voinic Oul nu e antagonic! Și e savurat în speță, Mereu cu acurateță Fiert, prăjit sau mioneză Purtând rolul din geneză. Referință Bibliografică: Oul / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
OUL de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352635_a_353964]
-
jocuri, obiceiuri, cântece și dansuri cu artiștii lor cei mai exponențiali din lume și din America, de multe ori strecurându-se din nefericire și kitch - ul în poleiala adesea de neînțeles a produselor și a marketingului cu orice preț, lume pestriță cât cuprinde căreia caută să-i satisfacă dorințele și să-i împlinească interesele pe cât se poate. În pofida crizei generalizate din ultima vreme, Las Vegas este o metropolă a luminii și a jocului ei misterios și de basm feeric, eteric, impalpabil
SPERIETURĂ LA O CASĂ DE MODĂ DIN L.A. (XI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354070_a_355399]
-
Baleare provine tocmai de la vestiții ei soldați din antichitate, numiți Balearides în greacă veche, cărora li se dusese vestea că temuți ochitori-catapultori de proiectile din rocă neaoșa). Ibiza are vocația sărbătorilor. Evantaiul larg se-ntinde de la spiritul păgân al carnavalului pestriț, până la spiritualitatea profundă a Săptămânii Patimilor, a Crăciunului sau a omagiului pios, cu ofrande îmbelșugate, presărate pe suprafața mării la aniversarea Sărbătorii Fecioarei Virgen del Carmen, sfântă protectoare a pescarilor. E îndeajuns să aruncăm o simplă privire pe harta insulei
IBIZA SAU INSULA ALBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354553_a_355882]
-
ACTORUL Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1076 din 11 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului n-am reușit niciodată să-ți citesc heroglifa din pupile, oriunde calc, pretutundeni sunt un biet străin, joc mereu comedia în fața unui public pestriț, mereu într-un alt travesti, folosindu-mă de diverse trucuri, câteodată sunt bufonul cel mai bun al propriului rol, altădată privesc rampa și debitez pe nerăsuflate rolul unui general în retragere cu sabia fermecată în teacă, ucid visele cu voluptate
ACTORUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354594_a_355923]
-
purtând în mână cele două volume „Celebrități în negura uitării” despre care, încă din poartă, îmi spune: „Am venit să-ți mulțumesc pentru cărțile astea uriașe, la propriu și la figurat, cărți ce vor face să străbată în această lume pestriță în care trăim, dar și în viitor (care să sperăm că n-o să fie ca prezentul!), gândul că au trăit și că, poate se vor mai ridica, oameni ce nu-și vor bate joc de această țară, ci o vor
IN MEMORIAM de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357053_a_358382]
-
acolo puteau vedea toate ființele care trăiau în jur, puteau învăța mult, observând comportamentul lor. Seara, lângă un foc de tabără, și-a povestit fiecare viața. Vulturii stăteau pe stânci, iepurii, veverițele, căprioarele, popândeii în jurul focului, pe movile și pietre pestrițe, peștișorii pe malul mării, delfinii în apropiere, și așa ascultau povestirile lor. Au urmat alte zile însorite, pe care le petreceau cu vânatul, pregătit mâncare în ciaun, afară la foc, plimbări lungi și observarea animalelor, plantelor. În nopțile cu mii
CASTELUL DE STICLĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357206_a_358535]
-
Epoca de aur” După 1989 această formă de pregătire a fost desființață. Limbajul folosit de acești tineri, realist redat de autor, reflectă întocmai cultura asimilată în școală, experiența de viață dobândită în contact cu școlarii de la oraș sau cu mulțimea pestriță din autobuzele cu care făceau naveta de acasă la liceu. Limbaj amestecat cu structuri argotice, agramatisme, expresii licențioase așezate toate, peste simplitatea vorbirii rurale. Cucu Nae este produsul uman al acestor timpuri, când, mulți devenind șomeri o iau pe căi
PARADISUL ÎNSÂNGERAT, RECENZIE DE DUMITRU PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357933_a_359262]
-
000 de evrei erau deportați în Transnistria din ordinul Șefului Statului. Șerban Rădulescu Zoner, recent decedat afirma că Mareșalul își pierduse mințile datorită puterii pe care o deținea. C. Argetoianu îl cita pe Carol II care spunea că avea „mațe pestrițe”, dar era un militar capabil. Mihai Antonescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri scria că „l-a făcut Dumnezeu din piatră și fulger”. Emil Cioran afirma că evreii ar trebui să-i fie recunoscători Mareșalului că i-a salvat de lichidarea
MAREŞALUL ION ANTONESCU de BORIS MEHR în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358261_a_359590]
-
altceva este bărbatul, în ticăloșia lui absolută?! Dar marea eroare a estimărilor lucide din Argentina era pusă pe seama recesiunii, de parcă recesiunea era o găină înfometată și nu o rață pusă pe varză, de la care se mai așteptau în zadar ouă pestrițe! Retailerul mondial făcea estimări optimiste, dar blocajul se accentua odată cu creșterea vînzărilor, pentru că piața forței de muncă subdimensionată de anemica retribuție ducea la cel mai fascinant colaps mondial. Umflarea porcului în Ajun de Crăciun cu dolari americani, tipăriți în neștire
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
grîu ale cîmpiei Bărăganului prin luna mai, e semn că vor începe să cheme vara cu dor nestins și cucii și graurii și mierlele, luna lui cuptor este aproape, prin vreun tufiș își pregătește cuibul delicata prepeliță cu penajul ei pestriț, ce își iubește puii mai presus de înțelegerea noastră, cu un devotament absolut, iar pitpalacul dispare, nu-l mai auzi și îți vine să crezi că el nici nu există, a fost numai o încîntare pentru suflete, pitpalac, pitpalac, prepelița
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
papucii cei călduroși, a scufundat-o în fotoliul ei preferat din fața televizorului și i-a zis bucuroasă: Tu ai aflat prima, fata mea ... nici măcar pitpalacul meu nu știe ... dar Adelina voia să afle care este legătura dintre prepelița cu penajul pestriț și pitpalacul cel gălăgios și Afrodita i-a zîmbit cu duioșie maternă: Cum, tu nu știi, fata mamei, că pitpalacul este masculul prepeliței?! Și cîntă de iubire, dragul de el, de se înroșesc de emoție macii din lanul de grîu
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
a prins lumea și-l duce Cu sila la arest O amăgire suie În oglinzile ovale Iar ispsosu-n statui, e Între cinci și opt parale Urcioare, străchini, cratiți Caiele și potcoave Pateu de caracatiți Și vânzători de snoave Mulțimea de pestriță Se vânzolește, întreabă Un căldărar beat criță Se-nvârte fără treabă Cu gesturi de emir Și bate cu ciocanul Să ia de chilipir La gură cască, banul De cald a prins să fiarbă Și vânzoleala în vrăbii La circ, femei
BÂLCIUL de ION UNTARU în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358199_a_359528]
-
24 iunie 2012 Toate Articolele Autorului „Costa Blanca” sună familiar și armonios, trezind amintiri din cele mai diverse, mai cu seamă plăcute. Pe-un ecran imaginar se proiectează plajele, într-o Mediterană bleu, de-un marin indubitabil. Umbrelele și șezlongurile pestrițe sugerează forfota vacanțelor. Coastele, periculos de abrupte pe alocuri, trezesc ambițiile drumeților temerari. Zgârie-norii cei mai înalți din Europa străjiuiesc Benidormul, pe post de ciclopi moderni. Fără îndoială, componenta „la vedere” e predominanta amintirilor din această zonă eminamente estivală a
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
-
asta tocmai lui, el care în tinerețe a săpat cu elan și entuziasm la șantierul de tineret pentru conducta de gaz metan Agnita-Botorca?! Satul are Poștă, Telefoane, Vulcanizare și multe case în renovare. Didactic, cloștile râcâie pământul, înconjurate de puii pestriți care le imită vioi. Câinii latră, caii fornăie, pisicii aleargă sprinteni, cumpenele de pe la fântâni scârțâie, clopotele bat, e viață peste tot. Și zgomot. Belșug nu este, dar e forfotă. Iar nouă parcă ne-a mai venit inima la loc. Și
PENTRU ETERNITATE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357745_a_359074]
-
monumente sau unor manifestări cultural-artistice. Se poate dedica, așa cum e cazul aici, un poem “Festivalului medieval Sighișoara”. “tobele bat / la poalele orașului /în ritm de balade medievale / domnițele / trec / cu pasul ușor / pe caldarâmul / fierbinte / e festival / lumea / în straie pestrițe / cântă / cu bătrânul folkist / pletele albe îi flutură-n vânt / chitara mai rupe o coardă / din sufletul celor prezenți / e noapte / dar ce lumină / revarsă pe străzi / bucuria / începe cu Si / Sighișoara cântă cu noi / și a fost ziua întâia
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
sub forma unei incăperi închise, protejată de panouri de lemn și ferestre groase. Acolo se refugiază de obicei persoanele în vârstă și familiile cu copii mici. Eu am ales deci, nivelul superior. De fapt nu eram singura „turistă temerară”. Lume pestriță, majoritatea tineri, gălăgioși, veseli și entuziasmați, îmbrăcați fistichiu... în funcție de zona geografică de proveniență. Alături, pe bănci se vorbeau o mulțime de limbi... de la engleza americană la franceză și de la chineză la daneză...Cei din țările nordice erau în tricouri, cu
JURNAL LONDONEZ (11) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 494 din 08 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358626_a_359955]
-
liberei cugetări, dominantă în spațiul public, care vituperează - de cele mai multe ori liberă de orice cugetare - la apariția vreunei voci „reacționare“. A doua pricină este lipsa de coerență și de consistență a „turmei credincioase“, care, deși dominantă cantitativ, rămâne, calitativ, extrem de pestriță și incapabilă să își gestioneze lucrativ adeziunea statistică la cei „86% de creștin ortodocși“. În al treilea rând, lipsa capacității de „angajare la acțiune“ a mirenilor, defect care le aparține, dar care poate fi plasat și în contul administrației bisericești
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
ușa în spinare! *** PENTRU CĂ PĂCALA S-A NĂSCUT ROMÂN 20 mai 2012, Muzeul Satului, 10:00-18:00 10:00 - 10:45 Teatrul Zurli prezintă piesa: „Fata babei și fata moșneagului” pentru copii la scena mare • 11:00 - Forfota. O echipă pestriță și vesela dă sfoară-n sat ca Păcala s-a apropiat și trebuie găsită pălăria acestuia. • 11:00 - 11:45 Orchestra de suflători a MApN împrăștie vestea în sat și în împrejurimi, invitând pe toată lumea la ora 12:00, la
PĂCALĂ LA MUZEUL SATULUI de ECATERINA CÎMPEAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358845_a_360174]