993 matches
-
-și lege sentimentele de muzica naturii, de rafinamentele simțirii pentru tot ce este trainic în viață, IUBIREA. ,, Alex(t)andra, să știi că mai am o pată albă în care îți poți îmbrăca visurile. Alex(t)andra, simți un ultim petec virgin de speranță sărutându-ți tălpile ? Tu decizi dacă îl strivești sau îi oferi elixirul eternității. ,, Referință Bibliografică: Un cuvânt, / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1501, Anul V, 09 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
UN CUVÂNT, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375979_a_377308]
-
Te vei mira, sunt clipe Când aș pleca în Sahara, doar pentru a fi singur, neștiut, nevăzut, nepăzit de ochii bănuitori ai celor din jur... Există oare planete unde ești scutit de privirea celuilalt? Poate! Încă nu am descoperit Un petec de pământ Necălcat de picior de om! Vorbesc aiurea Ca pustnicul zăvorât în schit Fug de alții, dar adevăru-i Că de mine fug... Mă uit în sine-mi Și nu văd decât un gol Sunt oare eu, același de dintotdeauna
LIRICE (1) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376655_a_377984]
-
Conștiința > NICI NU MAI ȘTIU CUI SCRIU ... Autor: Ovidiu Oana Parau Publicat în: Ediția nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Nici nu mai știu cui scriu! Poate chiar mie, Sau unui alter ego rătăcit Prin propria iubire și subit Găsește-n el un petec de hârtie. M-am înșelat, sau nu a fost să fie! E doar un ghem de vremi mototolit ... Pe frunze vestejite, chiar iubit, Nu poți reda nicio poveste vie. Iar sângele se mișcă poticnit. Privesc în mine, te zăresc uitată
NICI NU MAI ŞTIU CUI SCRIU ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376818_a_378147]
-
Buică - Buni a noastră, de-abia sosită din Canada; ne înțeleseserăm să se vadă pentru a se cunoaște și pentru a-mi aduce în Cipru cartea lui Buni; vrednica scriitoare și buna mea prietenă străbătuse mii ... XXXI. RĂVAȘE PE-UN PETEC DE SUFLET - VAVILA POPOVICI, “SCRISORI DE DEPARTE”, de Georgeta Resteman , publicat în Ediția nr. 613 din 04 septembrie 2012. Sunt câțiva ani buni de când, în multe dintre publicațiile online sau pe hârtie din diaspora citesc cu mare plăcere texte scrise
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
Mandinescu au început să fie cunoscute mult după moartea prematură a poetului. Nici nu putea fi altfel. În cei 14 ani de închisoare ca deținut politic (1949 - 1963: Jilava, Pitești, Gherla, Aiud etc.) nu putea scrie poezii. Acolo, pentru un petec de hârtie de mărimea unei foițe de țigară, erai maltratat și ținut zile întregi dezbrăcat în celula neagră, fără pat și fără rația de mâncare. Pentru recitarea unor poezii compuse în închisori (spun “compuse” pentru că nu puteau fi scrise), s-
SERGIU MANDINESCU-UN POET AL ÎNCHISORILOR COMUNISTE FOARTE PUȚIN CUNOSCUT, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375232_a_376561]
-
ținutul vizitat anual de aproape 4 milioane de turiști ̶ este unul dintre cele mai îndrăgite Parcuri Naționale ale continentului nord-american. Un amator al statisticilor a întreprins cândva o cercetare minuțioasă și a ajuns la concluzia că despre niciun alt petec de natură de pe planetă nu s-au tipărit la fel de multe cărți de literatură, albume de fotografii și calendare. Ca să nu mai pomenim de mulțimea tablourilor copiate și litografiate la infinit! Începutul l-a făcut pionierul fotografiei în alb-negru, Ansel Adams
YOSEMITE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375251_a_376580]
-
desemna zonele cu protecție maximă posibilă. Ironic, tocmai restul de 5% creează problemele cele mai greu de rezolvat: e vorba despre zonele în care este permis accesul turiștilor, acolo unde și noi ne-am înghesuit, căutând cu mare greutate un petec neocupat pe care să ne putem parca mașina. Niciun alt Parc Național al Americii nu e frecventat cu asemenea ardoare! Există zile, în sezonul dintre aprilie și septembrie, în care intră și ies din Yosemite 25.000 de oameni pe
YOSEMITE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375251_a_376580]
-
DIN DESCÂNTEC Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1675 din 02 august 2015 Toate Articolele Autorului Din neghina timpului meu ai ales cu răbdare un singur bob, umbrit stingher între ciulini și năgară. Apoi, ai pregătit cu grijă petecul de suflet în care să răsară udat de lacrimi de fericire. S-a ridicat firav și se-ntărește hrănit de darurile tale, unduit sub adieri de descântec. Floarea multicoloră am numit-o iubire. Din fructul ei vom alege sămânța născută
ROD PLĂMĂDIT DIN DESCÂNTEC de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372111_a_373440]
-
și renunțând la abordări costelive, sentențioase pe care le folosea mai mereu când venea vorba de băiatul surorii sale mai mici, Vergina. Se așeză apoi pe lavița de lângă blidarul cu linguri de lemn și străchini de pământ, trase peste genunchi petecul scămoșat de dimie care acoperea cele câteva scândurele încleiate, se proțăpi cu spinarea în scaunul cu răzmătoare simplă, cu o mână numărând firele împletite ale ciucurilor iar cu cealaltă scoțând tacticos din buzunarul de sus al tunicii luleaua de os
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
blană de oaie, cu căciula neagră de lână trasă pe pe frunte. * Ioan al lui Ioan din Ioancău, cătun de pe lângă Sebeș Alba, s-a hotărât să se însoare cu o olteancă de prin zona Munteniei. Nici nu se topiseră bine petecele de zăpadă de pe Transalpina, că ciobanul, adunând cele zece oi gestante, ce-i mai rămăseseră în urma inundării satului de către râul Sebeș, devenit una cu Mureșul, a început să urce pe Transalpina, mânând oile cu fluieratul său caracteristic, printre dinții rari
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
cerului se luminează Soarele își scutură bălaiele plete Deși natura înca nu e trează Gâzele zboară pe îndelete. Pământul miroase-a primăvară Și un abur cald îl învăluie Harnice furnici încă de-aseară Prin iarba-ncolțită trebăluie. Ghioceii clopoțelu-și sună Prin petece rare de zăpadă Tuturor le urează:”O zi bună!” Iar razele se-nghesuie să-i vadă. Referință Bibliografică: DIMINEAȚĂ DE PRIMĂVARĂ / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2256, Anul VII, 05 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
DIMINEAȚĂ DE PRIMĂVARĂ de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376241_a_377570]
-
din timpuri de demult Aici, dinspre Carpații de est, apus și sud Români sunt toți, adică din spiță de roman Și pus-au bunii-dacii, căciulă de moșnean Iubesc grădina țării, cu iarba din câmpie Cu lanuri de bucate, cu-n petec de moșie Cu marea și cu piscuri semețe înspre soare Cu dealuri vălurite, iubesc atât, că doare Respir sân de femeie crescându-și gingaș pruncii Și strâng nectar de poame în milenare uncii Dansez cu brazii liberi în susur de
ROMÂN de DAN MITRACHE în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379628_a_380957]
-
se zbate-nnebunit să scape. Simte că libertatea dorită e aproape, chiar dacă pare că e-nmormântat. În jur sunt numi ziduri ce parcă sunt de fier. Nu a găsit măcar o crăpătură și din mult adorata, mirifica natură nu vede decât petece de cer. Pe ziduri erau cuiburi de-albine și Dedal a început să facă-aripi de ceară. cu ele izbutiră cei doi să iasă-afară în zbor superb, aproape ireal. Îndrăgostit de soare bravul Icar a vrut să urce către el și
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374223_a_375552]
-
Domnului și pentru aceasta a preferat martirajul biserica primară care avea de acum împăratul său, pe İisus, fie că împărăția Sa nu era din această lume. Puțină tămâie o dată pe an la altarul de sub statuia cezarului, ori să semneze un petec de papirus, o formalitate în fond, ori, dacă erau mai înstăriți să-și trimită slujitorii să aducă jertfe în numele lor, și birocrația imperială ar fi tolerat poate și ar fi trecut cu vederea „obscuritățile” teologice și filozofice ale supușilor creștini
FACE BISERICA POLITICĂ? de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374207_a_375536]
-
privire A apărut când rătăceam printre cuvinte ... O clipă m-a privit și mi s-a ascuns în minte. În așteptări sculptate în mine au săpat Cuvinte nerostite ,din tainici ochi, adânc Poteci de gânduri în nopți am cutreierat Și petece de vise ades s-au risipit în vad. Îmi dezgheață țurțuri la margine de gând Prin grădina timpului pășesc în așteptări Speranțe din ochi de înger renasc pe rând Printre cuvinte rătăcite prin halte și gări. Mai cred în primăvară
PRINTRE CUVINTE de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374301_a_375630]
-
gara cu o băncuță din lemn impiegatul anunță mersul trenurilor și al lumii miroase a busuioc perna umplută cu rugăciuni regina-nopții acoperă lumea clopotul aromat al copilăriei mâna bunicii țese vise din fân păpușa va fi mai fericită cu un petec sau două stând lângă poza părinților străinii aceia care te mai caută din când în când spunându-i bunicii ,,mamă” nu știu că îți place să joci șotron iar păpușii din cârpe îi este frică de întuneric Referință Bibliografică: (Șo
(ŞO)TRON ÎNTR-O GARĂ de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362226_a_363555]
-
Aceste metaluri sânt deci marfă ca oricare alta. E banul de hârtie o marfă? Se poate face ceva dintr-un ban de hârtie care să reprezinte măcar a mia parte din valoarea ce stă înscrisă pe dînsul? Nu - căci acel petec de hârtie n-are în sine nici o valoare și însemnează ceva numai prin munca ce stă scris pe el că o reprezintă, are valoare prin marfa metalică despre care petecul zice că ea esistă ca obiect de schimb al muncii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din valoarea ce stă înscrisă pe dînsul? Nu - căci acel petec de hârtie n-are în sine nici o valoare și însemnează ceva numai prin munca ce stă scris pe el că o reprezintă, are valoare prin marfa metalică despre care petecul zice că ea esistă ca obiect de schimb al muncii indicate, dar nu e la-ndemînă. Astfel dar banul metalic e reprezentantul cu valoare al altor valori, cel de hârtie - reprezentantul fără valoare al lor. Când se vede necesitatea banului de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
votată de-o Adunare ordinară. Rămăsese însă ca o Adunare ordinară să voteze legea de aplicare a acelui drept câștigat, și consiliul comunal e desigur competent de-a cerceta daca legea specială păzește pe deplin dreptul acordat de Constituantă, daca petecele de moșie avizate comunei Iași fac într-adevăr zece milioane de lei vechi. Legea rămâne în vigoare, fondurile rămân destinate a se da comunei Iași, cestiunea este numai daca comuna le primește ca echivalent al sumei ce i s-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
voind oamenii să primească, sub denumirea de zece milioane, o avere cu mult mai neînsemnată și vor fi insistând asupra dreptului lor, votat de Constituantă. Să nu se crează că aci e vreo favoare deosebită și nemaipomenită acordată Iașilor. Acele petece de moșii despre cari se pretinde c-ar fi prețuind zece milioane de lei vechi, sânt pendente, în cea mai mare parte cel puțin, de biserici din Iași; chiar și veniturile se întrebuințau, înaintea secularizării, conform obiceiului vremii, pentru cult
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pace - oricare ar fi împărțirea după state - tendențele de predominare, dorințele de deznaționalizare vor duce la frecări continue și vor face ca elemente menite de Dumnezeu și de istorie a trăi laolaltă să ajungă a se certa și bate pentru petece neînsemnate de pământ și pentru supremația cutărei sau cutărei limbi. Rezultatul va fi că fiecare din aceste elemente îndeosebi se vor preface în mînile marilor vecini în instrumente contra lor înșile, că pacea nu se va stabili niciodată, până ce, cu toții
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tot de patrioți, de vor pricepe sau nu afacerea. Dar, afară de cele atârnătoare de stat, mai e comună, județ, așezăminte brâncovenești etc. Câte patru, cinci posturi ocupă un singur patriot, și-apoi țara să nu meargă bine? Ba-i merg petecele de bine ce-i merge... Am putea ilustra tema aceasta cu sute de exemple și am putea cita toate formulele în cari ea a fost emisă; dar nu e acesta scopul nostru. Ca d-nii democrați să ia de oriunde le
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
scoțând din el toate foloasele posibile, sau pretenția Rusiei era izolată, și atunci nu înțelegem cum, știind-o, s-a putut să trecem în ajutorul unei puteri ce avea asemenea gânduri cu noi fără a cere garantarea espresă a acelui petec de pământ atât de scump nouă. Altfel lucrurile au - din nenorocire - o așa aparență încît dau loc presupunerii că cele mai bune și mai ieftene servicii pe cari un om le putea face vrodată Rusiei le-a făcut d. Ioan
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
adevăr trist, dureros pentru noi și pentru orice român cugetător, dar așa este. Aceeași țară care-a produs pe un Mircea Basarab sau pe-un Ștefan, aceeași țară în care a căzut capul lui Grigorie Ghica pentru a apăra un petec de pământ a produs în secolul nostru pe-un d. Brătianu, care ținea mai mult la opinia ce-ar avea-o despre el un Serurie sau un Pătărlăgeanu decât la interesele țării sale. Daca constatăm mizerabilitatea acestei plebe de ignoranți
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
naționalității noastre, limbei și rasei noastre, va fi o cauză statornică de răceală între poporul românesc de aici și între monarhia vecină. Nu tăgăduim că necesități politice pot face să înclinăm spre Austria, dar necesități, nu simpatii. Simpatiile românilor din petecul liber al pământului lor nu se pot câștiga decât prin respectul pentru naționalitatea lor, astfel cum se prezintă ca limba, ca tradiție religioasă, ca datină și obicei, {EminescuOpXI 338} 18. "Romînul", "Presa", "Observatoriul", "Vocea Covurluiului", "Democrația națională", "Telegraful", ziare cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]