KorAP: Find »[drukola/base=petică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...15 16 17 ...25 >

616 matches

Corola-website/Science/297600_a_298929

Ardealul”, cotidian independent de luptă cetățenească, vineri, 28 septembrie 1945. ȚARĂLUNGĂ 2011: Ecaterina Țarălungă, "Enciclopedia identității românești. Personalități, "Editura Litera, București, 2011 ȚIGĂNUȘ 1971: Virgil Țigănuș, "Duminică, la Ivești, a avut loc Adunarea Populară de alcătuire a Societății Culturale „Ștefan Petică"”, în „Viața Nouă”, 15 iunie 1971, Galați, pp.10-11. URSU 1936: G. Ursu, Istoria literară a Bârladului, București, 1936, Atelierele Grafice „Peiu”, Bârlad, p. 25, 51-54. URSU 1943: G. Ursu, Ștefan Petică și Tecuciul - Taras-Bulba al luncilor moldovenești, în „Tecuciul

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
Adunarea Populară de alcătuire a Societății Culturale „Ștefan Petică"”, în „Viața Nouă”, 15 iunie 1971, Galați, pp.10-11. URSU 1936: G. Ursu, Istoria literară a Bârladului, București, 1936, Atelierele Grafice „Peiu”, Bârlad, p. 25, 51-54. URSU 1943: G. Ursu, Ștefan Petică și Tecuciul - Taras-Bulba al luncilor moldovenești, în „Tecuciul literar”, Bârlad, 1943. URSU 1943: G. Ursu, Tecuciul literar, Bîrlad, 1943, p.69. URSU 1943: G. Ursu, Un caiet de versuri inedite ale lui Ștefan Petică, în „Analele Moldovei”, II, nr. 34

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
51-54. URSU 1943: G. Ursu, Ștefan Petică și Tecuciul - Taras-Bulba al luncilor moldovenești, în „Tecuciul literar”, Bârlad, 1943. URSU 1943: G. Ursu, Tecuciul literar, Bîrlad, 1943, p.69. URSU 1943: G. Ursu, Un caiet de versuri inedite ale lui Ștefan Petică, în „Analele Moldovei”, II, nr. 34, iunie-decembrie 1943, pp. 88-204. URSU 1962: G. G. Ursu, Ștefan Petică - Contribuții la reconsiderarea vieții și operei lui, în „Limbă și literatură”, vol. VI, București, 1962, pp. 311-335. URSU 1967: G. G. Ursu, Un

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
1943. URSU 1943: G. Ursu, Tecuciul literar, Bîrlad, 1943, p.69. URSU 1943: G. Ursu, Un caiet de versuri inedite ale lui Ștefan Petică, în „Analele Moldovei”, II, nr. 34, iunie-decembrie 1943, pp. 88-204. URSU 1962: G. G. Ursu, Ștefan Petică - Contribuții la reconsiderarea vieții și operei lui, în „Limbă și literatură”, vol. VI, București, 1962, pp. 311-335. URSU 1967: G. G. Ursu, Un sonet inedit al lui Ștefan Petică, în „Cronica”, II, nr. 21, 27 mai 1967. VIANU 1941: Tudor

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
34, iunie-decembrie 1943, pp. 88-204. URSU 1962: G. G. Ursu, Ștefan Petică - Contribuții la reconsiderarea vieții și operei lui, în „Limbă și literatură”, vol. VI, București, 1962, pp. 311-335. URSU 1967: G. G. Ursu, Un sonet inedit al lui Ștefan Petică, în „Cronica”, II, nr. 21, 27 mai 1967. VIANU 1941: Tudor Vianu, "Arta prozatorilor români", Editura Contemporană, 1941, pp. 248-250. VIANU 1966: Tudor Vianu, "Intelectualiști și esteți", în "Arta" prozatorilor români", vol. II, Editura pentru Literatură, București, 1966," pp. 75-77

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
prozatorilor români", vol. II, Editura pentru Literatură, București, 1966," pp. 75-77. VLĂDUȚ 2014: D. Vlăduț, " Destinul unei cercetări despre simbolism", în „Arca. Revistă de literatură, eseu, arte vizuale, muzică”, nr. 10-11-12 (295-296-297), 2014 pp. 192-203 ZAFIU 1996: Rodica Zafiu, "Ștefan Petică, "în "Poezia simbolistă românească", Humanitas, București, 1996, pp. 68-73, 179-204. ZAMFIR 1971: Mihai Zamfir, "Proza poetică românească în secolul al XIX-lea", Editura Minerva, București, 1971. ZAMFIR 1977: Mihai Zamfir", Întrebarea unei vieți (aniversarea lui Ștefan Petică"), în „Luceafărul”, An

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
Rodica Zafiu, "Ștefan Petică, "în "Poezia simbolistă românească", Humanitas, București, 1996, pp. 68-73, 179-204. ZAMFIR 1971: Mihai Zamfir, "Proza poetică românească în secolul al XIX-lea", Editura Minerva, București, 1971. ZAMFIR 1977: Mihai Zamfir", Întrebarea unei vieți (aniversarea lui Ștefan Petică"), în „Luceafărul”, An 20, nr. 5/29 ianuarie 1977, p. 1, 6. ZAMFIR 1981: Mihai Zamfir, "Poemul românesc în proză", București, Editura Minerva, 1981, pp. 223-251. ZAMFIR 2009: Mihai Zamfir, "Ștefan Petică - Suavul visător", în „România literară”, nr. 42, București

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
Mihai Zamfir", Întrebarea unei vieți (aniversarea lui Ștefan Petică"), în „Luceafărul”, An 20, nr. 5/29 ianuarie 1977, p. 1, 6. ZAMFIR 1981: Mihai Zamfir, "Poemul românesc în proză", București, Editura Minerva, 1981, pp. 223-251. ZAMFIR 2009: Mihai Zamfir, "Ștefan Petică - Suavul visător", în „România literară”, nr. 42, București, 2009, pp. 8-9. ZAMFIR 2011: Mihai Zamfir, "Scurtă istorie: Panorama alternativă a literaturii române", Editura Polirom, 2011. ZAMFIR 2012: Mihai Zamfir, "Scurtă istorie: Panorama alternativă a literaturii române", ediție revizuită și adăugită

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
pp. 8-9. ZAMFIR 2011: Mihai Zamfir, "Scurtă istorie: Panorama alternativă a literaturii române", Editura Polirom, 2011. ZAMFIR 2012: Mihai Zamfir, "Scurtă istorie: Panorama alternativă a literaturii române", ediție revizuită și adăugită, Cartea Românească, 2012. ZAMFIRESCU 1924: George Mihail Zamfirescu, "Ștefan Petică. Cu prilejul unei triste aniversări", în « Clipa », II, nr.66, 14 septembrie 1924, p.1. ZAMFIRESCU 1925: G. M. Z. (Zamfirescu, G. M.), "Ștefan Petică, Poeme", în "Năzuița", Craiova, IV, nr. 1-2, mai-iunie 1925, pp. 85-86. ZAMFIRESCU 1979: Dan Zamfirescu

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
literaturii române", ediție revizuită și adăugită, Cartea Românească, 2012. ZAMFIRESCU 1924: George Mihail Zamfirescu, "Ștefan Petică. Cu prilejul unei triste aniversări", în « Clipa », II, nr.66, 14 septembrie 1924, p.1. ZAMFIRESCU 1925: G. M. Z. (Zamfirescu, G. M.), "Ștefan Petică, Poeme", în "Năzuița", Craiova, IV, nr. 1-2, mai-iunie 1925, pp. 85-86. ZAMFIRESCU 1979: Dan Zamfirescu," Omisiuni semnificative", în „Luceafărul”, București, 21 februarie 1979, pp. 13-14. ZELETIN 1979: Constantin Dimoftache Zeletin, "Ștefan Petică. 75 de ani de la moarte", în „România literară

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
1925: G. M. Z. (Zamfirescu, G. M.), "Ștefan Petică, Poeme", în "Năzuița", Craiova, IV, nr. 1-2, mai-iunie 1925, pp. 85-86. ZAMFIRESCU 1979: Dan Zamfirescu," Omisiuni semnificative", în „Luceafărul”, București, 21 februarie 1979, pp. 13-14. ZELETIN 1979: Constantin Dimoftache Zeletin, "Ștefan Petică. 75 de ani de la moarte", în „România literară”, nr. 44, octombrie 1979, p. 5. ZELETIN 1997: Constantin Dimoftache Zeletin, "Reflecții asupra lui Ștefan Petică", în „Bârladul”, anul II, nr 2 (5), serie nouă, 16-31 ianuarie 1997, p. 4. ZOSIN 1912

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
Omisiuni semnificative", în „Luceafărul”, București, 21 februarie 1979, pp. 13-14. ZELETIN 1979: Constantin Dimoftache Zeletin, "Ștefan Petică. 75 de ani de la moarte", în „România literară”, nr. 44, octombrie 1979, p. 5. ZELETIN 1997: Constantin Dimoftache Zeletin, "Reflecții asupra lui Ștefan Petică", în „Bârladul”, anul II, nr 2 (5), serie nouă, 16-31 ianuarie 1997, p. 4. ZOSIN 1912: Dr. P. Zosin, "O scrisoare", în „Freamătul”, II, nr. 1-3, Bârlad, ianuarie-martie 1912, pp. 67-69.

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
Corola-website/Science/327198_a_328527

Poe" (1845). Prima traducere în limba română a fost realizată de Byr și publicată sub titlul „Epistola furată” în ziarul "Dreptatea" din Timișoara, anul II (1895), nr. 110-112. Povestirea a fost tradusă apoi de către „Șt. P.” (cel mai probabil Ștefan Petică) sub titlul „” și inclusă în volumul "Scrisoarea furată, Ruina casei Usher, Pisica neagră, Portretul oval și alte povestiri extraordinare", editat de Institutul de Editură Ralian și Ignat Samitca, Craiova, 1897, pp. 106-109. A urmat o traducere publicată în ziarul "Țara

Scrisoarea furată (2017) [Corola-website/Science/327198_a_328527]
Corola-website/Science/315458_a_316787

se putea concepe ca Nicolae Iorga să facă vreo concesie modernismului cum nu se putea concepe ca Alexandru Bogdan-Pitești să renunțe la el. Alții cultivau tendințele în paralel, conciliind elementele de contrast. Așa a fost cazul unor scriitori ca Ștefan Petică, Dimitrie Anghel, Octavian Goga sau Ștefan Octavian Iosif care colaborau la "Semănătorul", dar nu erau refractari ideilor novatoare. Pictorii Gheorghe Petrașcu, Ștefan Luchian, Ștefan Dimitrescu, Jean Steriadi, Francisc Șirato, Camil Ressu și Ștefan Popescu nu au respins niciodată sugestiile care

Apcar Baltazar (2017) [Corola-website/Science/315458_a_316787]
Apusul Europei. Au avut loc în acea epocă mai multe desprinderi de trecut, cu mai multe „depășiri” sau „uitări” precum și „ieșiri”. În literatură s-a ieșit din romantism prima oară cu Alexandru Macedonski. Au făcut-o și simboliștii Tudor Arghezi, Petică și Anghel; la Petică se mai găsesc versuri cu tentă eminesciană. Nici pictorii nu au ieșit cu ușurință din romantism, exemplu fiind Gheorghe Petrașcu. Prin Grigorescu s-a trăit "pe plan stilistic marea și probabil, inevitabila dramă a uitării Bizanțului

Apcar Baltazar (2017) [Corola-website/Science/315458_a_316787]
loc în acea epocă mai multe desprinderi de trecut, cu mai multe „depășiri” sau „uitări” precum și „ieșiri”. În literatură s-a ieșit din romantism prima oară cu Alexandru Macedonski. Au făcut-o și simboliștii Tudor Arghezi, Petică și Anghel; la Petică se mai găsesc versuri cu tentă eminesciană. Nici pictorii nu au ieșit cu ușurință din romantism, exemplu fiind Gheorghe Petrașcu. Prin Grigorescu s-a trăit "pe plan stilistic marea și probabil, inevitabila dramă a uitării Bizanțului". Prin Petrașcu s-a

Apcar Baltazar (2017) [Corola-website/Science/315458_a_316787]
Corola-publishinghouse/Science/289313_a_290642

Cerbu, Victor Eftimiu, Mihail Lungianu (care debutează aici) ș.a., în timp ce I. Andriaș e prezent cu traduceri din Maupassant. Gr. G. Tocilescu semnează articole de istorie, Mihail Lungianu, T. Cercel, Radu Sighiceanu trimit folclor, Octavian Goga publică articolul Generația nouă, Ștefan Petică dă amplul și documentatul eseu Arta națională, Ștefan Micu - însemnări (De la București la Atena), iar D. Teleor este titularul rubricii „Pagini din trecut”. A.F.

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/289313_a_290642]
Corola-publishinghouse/Science/289675_a_291004

nu putea să apară ca reacție la parnasianism, întrucât acesta nu exista la noi ca școală; necristalizat, parnasianismul avea să își precizeze formula tocmai în interiorul noului curent, al celui din ambianța macedonskiană, prin Mircea Demetriade, Al. Obedenaru, Traian Demetrescu, Ștefan Petică, Iuliu Cezar Săvescu, George Orleanu, Gabriel Donna, Al. Petroff ș.a. Mai curând pseudosimbolism, mișcarea pe care încerca să o provoace revista „Literatorul” aducea în poezie ceva nou în opoziție cu eminescianismul și cu mișcările neoromantice paseiste de orientare rurală (sămănătorismul

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/289675_a_291004]
Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099

PETICĂ, Ștefan (20.I.1877, Bucești, j. Galați - 17.X.1904, Bucești, j. Galați), poet, dramaturg și publicist. După o legendă, familia Petică se trage din răzeșii împroprietăriți în Bucești de Ștefan cel Mare. Mama se numea Ecaterina (Catinca), iar tatăl

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
PETICĂ, Ștefan (20.I.1877, Bucești, j. Galați - 17.X.1904, Bucești, j. Galați), poet, dramaturg și publicist. După o legendă, familia Petică se trage din răzeșii împroprietăriți în Bucești de Ștefan cel Mare. Mama se numea Ecaterina (Catinca), iar tatăl, Ianachi, era notar și jălbar al satului. P. urmează școala primară în Liești, iar în Tecuci gimnaziul (real). Cursul superior îl face

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
teoretice ale deceniilor următoare (Momentul național în artă, 1900, Arta națională, 1901). Înainte de Lucian Blaga, a scris despre locul misterului în poezie și despre rolul inconștientului în evoluția formei interne în artă. Simbolismul începe în literatura română efectiv cu Ștefan Petică. Al. Macedonski anunțase curentul, îi dăduse un început de doctrină, fără să fi devenit prin asta poet simbolist propriu-zis. Precursori ai simbolismului, Traian Demetrescu, Iuliu Cezar Săvescu îl vestesc doar prin unele note ale liricii lor, care în esență rămâne

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
să fi devenit prin asta poet simbolist propriu-zis. Precursori ai simbolismului, Traian Demetrescu, Iuliu Cezar Săvescu îl vestesc doar prin unele note ale liricii lor, care în esență rămâne romantică în primul caz, parnasiană în cel de-al doilea. Ștefan Petică e însă simbolist prin însăși atitudinea lirică, prin sensibilitate, dacă nu și prin întreaga tehnică poetică. [...] Toate sau aproape toate notele definitorii ale versurilor lui Ștefan Petică sunt proprii și poemelor sale în proză. Pionier al acestei specii în literatura

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
esență rămâne romantică în primul caz, parnasiană în cel de-al doilea. Ștefan Petică e însă simbolist prin însăși atitudinea lirică, prin sensibilitate, dacă nu și prin întreaga tehnică poetică. [...] Toate sau aproape toate notele definitorii ale versurilor lui Ștefan Petică sunt proprii și poemelor sale în proză. Pionier al acestei specii în literatura noastră, autorul Serenadelor demonice liricizează proza (teritoriu, de drept, al epicului) în conformitate cu tendințele simbolismului. Prozopoemele sale vor converti stări sufletești imprecise în reprezentări vagi, vaporoase, proiectate în

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
îngr. și introd. Eufrosina Molcuț, București, 1970-1974; Versuri, Chișinău, 1999. Traduceri: [Walt Whitman, Petőfi Sándor, Heinrich Heine, Friedrich Martin von Bodenstedt, Mihail Lermontov, Adam Mickiewicz, Thomas Moore, Ivan Turgheniev], în Scrieri, I, București, 1970. Repere bibliografice: Chendi, Fragmente, 89-94; [Ștefan Petică], „Freamătul”, 1912, 1-3 (număr omagial); Al.T. Stamatiad, Doi dispăruți. Iuliu Săvescu - Ștefan Petică, București, 1915; Davidescu, Aspecte, 5-6, 211-220; Perpessicius, Opere, II, 79-80, 169-171, VIII, 116-127, XII, 531-532, Grigore Tăbăcaru, Ștefan Petică, Tecuci, 1925; Al. T. Stamatiad, Câțiva scriitori

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
Sándor, Heinrich Heine, Friedrich Martin von Bodenstedt, Mihail Lermontov, Adam Mickiewicz, Thomas Moore, Ivan Turgheniev], în Scrieri, I, București, 1970. Repere bibliografice: Chendi, Fragmente, 89-94; [Ștefan Petică], „Freamătul”, 1912, 1-3 (număr omagial); Al.T. Stamatiad, Doi dispăruți. Iuliu Săvescu - Ștefan Petică, București, 1915; Davidescu, Aspecte, 5-6, 211-220; Perpessicius, Opere, II, 79-80, 169-171, VIII, 116-127, XII, 531-532, Grigore Tăbăcaru, Ștefan Petică, Tecuci, 1925; Al. T. Stamatiad, Câțiva scriitori, Arad, 1925, 10-44; Constantinescu, Scrieri, IV, 233-238; Călinescu, Ist. lit. (1941), 606-608, Ist. lit.

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]