1,249 matches
-
de rostul creștin al vieții sale, modele prea puțin adaptabile realităților social-economice de pe aceste meleaguri. Cum modelele importate s-au prăbușit - chiar presedintele țării a recunoscut-o în discursul recent de la Tușnad -, în zadar vom încerca să le cârpim cu petice "morale", keynesiene, etatiste etc. Observ că în ultimul timp unii ar vrea să vopsească gardul economiei în culorile "creștin democrației". Este o încercare de a "binecuvânta"creștinește corupția, abuzul și cleptocrația de la noi. Sper ca Biserica Ortodoxă să nu se
„ROMÂNIA SĂ ÎNCETEZE SĂ MAI APLICE MODELE DIN IMPORT!“ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344342_a_345671]
-
vopsească gardul economiei în culorile "creștin democrației". Este o încercare de a "binecuvânta"creștinește corupția, abuzul și cleptocrația de la noi. Sper ca Biserica Ortodoxă să nu se lase amăgită de aceste manevre politicianiste. Mântuitorul a spus: "Nimeni nu pune un petic de postav nou la o haină veche, căci peticul acesta, ca umplutură, trage din haină și se face o ruptură și mai rea". Un model economic pentru România - După câte ne-ați spus, lucrați la "un model economic pentru România
„ROMÂNIA SĂ ÎNCETEZE SĂ MAI APLICE MODELE DIN IMPORT!“ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344342_a_345671]
-
încercare de a "binecuvânta"creștinește corupția, abuzul și cleptocrația de la noi. Sper ca Biserica Ortodoxă să nu se lase amăgită de aceste manevre politicianiste. Mântuitorul a spus: "Nimeni nu pune un petic de postav nou la o haină veche, căci peticul acesta, ca umplutură, trage din haină și se face o ruptură și mai rea". Un model economic pentru România - După câte ne-ați spus, lucrați la "un model economic pentru România, model în concordanță cu valorile noastre creștin-ortodoxe". Faceți o
„ROMÂNIA SĂ ÎNCETEZE SĂ MAI APLICE MODELE DIN IMPORT!“ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344342_a_345671]
-
al Primăriei Sectorului 2 din București, deschis către toți oamenii de cultură și știință, a fost gazda unui nou eveniment cultural, tripla lansare de carte a scriitorului vâlcean, Gheorghe Puiu Răducan. Cărțile prezentate „Lumină lină”, „Odihna din nesomn” și „Un petic de Chișinău” au fost publicate la Editura Mircea cel Bătrân din Olănești, în 2015 și evidențiază principalele laturi ale creației autorului. „Lumină lină” este un volum de poezii care are ca motto un citat din Paracelsus „În noi se află
PUIU RĂDUCAN, TRIPLĂ LANSARE DE CARTE LA CENTRUL „JEAN-LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342926_a_344255]
-
Sibiu), Felix Sima (Râmnicu Vâlcea), Constantin Stana (Drobeta - Turnu Severin), acad. Vasile Tărâțeanu (Cernăuți - Ucraina), Liliana Terziu (Drăgănești - Olt), Daniela Tiger ( Craiova), Olguța Luncașu Trifan (Iași), Ion Țoanță (Râmnicu Vâlcea), Dumitru Zamfira (Râmnicu Vâlcea). Cel de-al treilea volum „Un petic de Chișinău” este un rezultat al pasiunii autorului pentru documentare și pentru capitala Republicii Moldova. Cartea este prefațată de Constantin Rusnac, compozitor basarabean, reprezentant al Basarabiei la Bruxelles și de acad. Mihai Cimpoi. Cititorul poate găsi aici prezentări bine documentate ale
PUIU RĂDUCAN, TRIPLĂ LANSARE DE CARTE LA CENTRUL „JEAN-LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342926_a_344255]
-
afaceri a.i. Ambasada României în India New Delhi 1999 Nu în ultimul rând ...ilustrata definește autorul, expeditorul! Imaginea ei e asociată cu gustul expeditorului, textul cu ceea ce dorești să exprimi fiind cheia dintre expeditor și purtător - afirmă Proust despre ”micul petic de carton” care va fi timp de peste două secole nu numai mijloc de comunicare dar și putere de seducție a unor tehnici de mult uitate. Cu ajutorul ilustratelor putem ușor să ne imaginăm istoria, arta, literatura, portul de altădată... Nu multe
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
natură constituie și un bogat material documentar pentru cercetătorii din orice domeniu. Cartofilia, care se ocupă cu studiul și colecționarea cărților poștale, s-a născut probabil mai întâi din pasiunea pentru locuri dragi, din atracția pe care o exercita ”micul petic de carton” atunci cand ochi pătrunzători și sensibili găsesc nu numai mijlocul de comunicare cu parfumul unor epoci de mult trecute dar și puterea de seducție a unor tehnici de mult uitate. Este și cazul litografiilor - acești precursori ai cărții poștale
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
tot de miracol a ținut și mai puțin de ”sufletul” împătimiților colecționări chiar dacă pregătirea materială nu se ridică la înălțimea ”îndârjiților” de a face din manifestare una europeană. Oricum pasul a fost făcut și toți avem de câștigat de pe urma prestigioaselor ”petice de carton” care ne țin visele treze în speranța că tot mai găsim ceva ce n-ar mai exista la ceilalți colecționări sau e atat de rar încât, trezindune, descoperim că de fapt realitatea e totuși un vis frumos! Studiul
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
VINO SĂ VEZI SIPETUL CUM PLÂNGE Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 1269 din 22 iunie 2014 Toate Articolele Autorului nu nu sunt eu e strigătul unui răsărit pe țărmul pustiu un crez uriaș străpunge marea ici-colo îngenunchează în petice de tine mă ridic pe vârfuri părul meu e plin de săgeți albe miroase a busuioc și a spice arse dacă mai socotesc și pescărușii care lenevesc pe jumătatea mea de corabie sunt un înotător norocos scoicile din zaruri îmi
VINO SĂ VEZI SIPETUL CUM PLÂNGE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343072_a_344401]
-
pestriț umblând prin livadă. Ce-o fi acolo? Curiozitatea lui de copil îl mână imediat să vadă minunea albă. Când ajunse acolo, își dădu seama că ceea ce zări era un pisicel mic, cu blănița albă ca neaua, dar și cu petice portocalii-maro pe el - o frumusețe de pisic ! Micuțul scoase un miorlăit subțire și firav, uitându-se în sus, cerșind atenție din partea cuiva. Îți era mai mare milă de el, de-ți venea să-l iei neapărat în brațe. Ceea ce Ionuț
PISOIUL MOTOCEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377426_a_378755]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > SACUL ȘI PETICUL Autor: Ștefania Petrov Publicat în: Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Dup-o vreme, necuratul, Coada-și vâră între soți, Se-nțeapă unul pe altul, Mai împacă-i...dacă poți! Amândoi stau ca pe ace Și
SACUL ŞI PETICUL de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377476_a_378805]
-
El, mereu cu capsa pusă Și cu mâna ridicată! O alintă... ca bărbatul! Sacul peticu-și găsește, Ea crede c-așa e datul, Îl coase...și-l folosește! Și uite așa, unul pe altul, Se împung și se cârpesc, Cum e peticul și sacul, Se-nțeleg și se iubesc! Referință Bibliografică: Sacul și peticul / Ștefania Petrov : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2206, Anul VII, 14 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ștefania Petrov : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
SACUL ŞI PETICUL de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377476_a_378805]
-
bărbatul! Sacul peticu-și găsește, Ea crede c-așa e datul, Îl coase...și-l folosește! Și uite așa, unul pe altul, Se împung și se cârpesc, Cum e peticul și sacul, Se-nțeleg și se iubesc! Referință Bibliografică: Sacul și peticul / Ștefania Petrov : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2206, Anul VII, 14 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ștefania Petrov : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
SACUL ŞI PETICUL de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377476_a_378805]
-
Locuiești demult doar într-o octavă. Diezi și becari prin bemoli încearcă să azvârle în una și mai gravă șubreda-ți barcă. Locuiești demult într-un gând bezmetic care ar dori mângâiat să fie spre a deveni dintr-un simplu petic tapiserie. Locuiești demult într-un ou de piatră din care să ieși nu e cu putință cât timp din albuș javre rele-îți latră orice dorință. Locuiești demult într-un dor apatic în care-amintiri îți torc destrămarea dându-ți în răstimp
LOCUIEŞTI DEMULT LA CAPÃT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378348_a_379677]
-
-nvețe să danseze. Eu cred că le vom atrage atenția și că vor învăța așa cum e Voia Tatălui nostru ceresc. - Bine, Cuvântule, facem cum spui tu, cântă Muzica. - Bine, facem așa, spuse și Desenul, în timp ce desenă un cerc pe un petic de pământ reavăn. Cercul pe care l-am desenat acum e forma planetei Pământ, unde locuiesc ei. Și le voi desena litere, cifre, hieroglifele și toate desenele pe care eu le știu, peste tot, pe copaci și pe pământ. Oamenii
DUMNEZEU ŞI OMUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378303_a_379632]
-
clipește când tremuri grumaz fără lanțuri prins pe șaua durerii. Trosnește a iarnă pe sub pături de oase, un fum se ascunde dup-un foșnet de ger; târziu e de iarnă pe sub umbra ce coase, o haină de viscol dintr-un petic de Cer! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: TÂRZIU DE IARNĂ ÎN SUFLET / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1958, Anul VI, 11 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
TÂRZIU DE IARNĂ ÎN SUFLET de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378531_a_379860]
-
Pitoresc > CANICULĂ Autor: Dorina Stoica Publicat în: Ediția nr. 1672 din 30 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Tiptil noaptea dispare. Mă trezesc la primul cântat al cocoșilor. Dimineața grădina semănă cu-n mic paradis. Parfumată liniștea vestește răsăritul de soare. Peticul de iarbă e umed de-o boare de rouă. O răcoare verde îmi mângăie tălpile goale. Îmi cresc rădăcini cu viteza luminii. Am așteptări colorate. Zece pași înainte până la crăițe. Alți zece înapoi până la crini. Crăițele îmi zâmbesc. Crinii nu
CANICULĂ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379925_a_381254]
-
abastre (2) Îmi amintesc cu lux de amănunte ziua când venisem să-mi iau în primire postul de la primul meu loc de muncă. Întâi și-ntâi m-am prezentat la Primăria orașului Vatra Dornei, de care ținea Observatorul, ca să arăt peticul de hârtie pe care era scrisă repartiția mea. Celor de acolo numai de Observator nu le ardea în acel moment! Ce să facă ei cu unul ca mine? Văzând nerăbdarea cu care luptam să-mi iau postul în primire, după
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
mine, viitoare cruce de voinic, așa mi te vedeam! În dimineața zilei cu pricina, un soare vrednic ne prididise devreme. Oarele ieșiseră de voie de la fereală și călcau cu socoteală prin locurile pe unde căldura prigonise neaua, de se ițiseră petice cu iarbă din ăl’alt an. Îmi râdeam în drumurile mele de gospodină prin bătătură de cum îmi scosesem una după alta hanțele groase aidoma Babei Dochia, păstrând numai ilicul. Potolisem oarele, caprele, spărsesem lemne, cum se-ntâmplă la o casă
CE SĂ FI FOST?! – PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381816_a_383145]
-
de clopoțel al unei fetițe „Sigur draga mea, el ne încălzește, ne dă energie, fără el n-am putea trăi - îi răspunse aceasta cu duioșie. Razele astrului amintit, reușiseră pentru moment să străpungă fuioarele norilor și să pună stăpânire pe peticul de cer azuriu. Și lumina pe care-o risipeau cu generozitate, crea o atmosferă care, îi dădea Smarandei acea senzație de „deja vu”, pe care în ultima vreme o retrăia din ce în ce mai des, cu o neliniște crescândă. Era un simțământ pe
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
să dăm de ea sau de caii ei în zona în care am găsit trăsurica. Algus adună imediat toate viețuitoarele oceanului și le porunci să o caute pe Anemona. Întristați de dispariția prințesei lor, locuitorii regatului porniră să scotocească fiecare petic de ocean. După o căutare de trei zile fără rezultat, se întoarseră la îndatoririle lor, singurii care continuară să o caute fiind delfinii-informatori. Marinică era cel mai înverșunat căutător, pentru că, fiind sfetnicul lui Algus, nu putea să nu constate că
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
Iași-2008, p. 251) Cerul și Pământul se îmbrățișează, se contopesc într-un fior dalb fără început și fără sfârșit. Nu mai sunt nopți. Sunt doar Zile senine. Zile care zâmbesc. Zile care surâd. Zile care cântă. Peste tot se presară Petice de cer. Țăranii români sar cu plugul să le are. Din Holda lor, ei vor da tuturor după merit, după credință, după dreptate, după Adevăr. Așa sunt ei zămisliți: din Dor, din Dar, din Libertate, Dăruind, dobândind Omenie. Se spune
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
umed spre amintiri uitate Și retrăiam alături crâmpeie de demult. Tu, povestea-i de oameni, de locuri și de fapte. Imensă e plăcerea când stau să te-ascult. Sorbind nemărginirea, privirea ta avidă, Căta în depărtare pe strămoșeasca glie, Un petic de uitare, o grea sinusoidă De-ntoarcere în vremuri l-a ta copilărie. La casa părintească, imaginea te-apasă, Cu-acele ziduri strâmbe ce stau a prăbuși. Ce-așteaptă parcă-n chinuri să vină o vântoasă, Să-i curme agonia
ACASĂ... de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381067_a_382396]
-
abandonând destinul, intrând astfel în deznădejde, în depresie, în brațele traumei căutând salvarea doar în sinucidere. Durerea celor fără credință nu capătă înțelegere, ci cârtire, se amplifică atingând culmea neputinței și chiar infirmitatea sufletului. Viața omului este țesută pe un petic de cer, brodat cu mireasmă de țărână, cu înălțări și frângeri, cu surâsuri și lacrimi, cu mângâieri și întristări, cu dorințe și dezamăgiri, cu bucurii și dureri, cu biruințe și înfrângeri, cu azur și cu sânge. De aceea dreptmăritorul creștin
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
umed spre amintiri uitate Și retrăiam alături crâmpeie de demult. Tu, povestea-i de oameni, de locuri și de fapte. Imensă e plăcerea când stau să te-ascult. Sorbind nemărginirea, privirea ta avidă, Căta în depărtare pe strămoșeasca glie, Un petic de uitare, o grea sinusoidă De-ntoarcere în vremuri l-a ta copilărie. La casa părintească, imaginea te-apasă, Cu-acele ziduri strâmbe ce stau a prăbuși. Ce-așteaptă parcă-n chinuri să vină o vântoasă, Să-i curme agonia
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]