52,673 matches
-
cu un fragment al poeziei „Poem” de Nichita Stănescu. Potrivit ph-online.ro, Programul „Caravană Poeziei” va continua în perioada 27 - 31 martie 2016, în cadrul Festivalului Internațional de Poezie „Nichita Stănescu”, locul desfășurării fiind Parcul „Nichita Stănescu” din centrul Municipiului Ploiești. PIATRĂ NEAMȚ.Cu ocazia Zilei Mondiale a Poeziei, Bibliotecă Județeană „G.T. Kirileanu“ invită publicul nemțean luni, 21 martie, la un dialog poetic susținut în fața statuii lui Mihai Eminescu din fața instituției. Într-o atmosferă vegheata de prezență simbolică a poetului nepereche, iubitorii
WORLD POETRY DAY.MANIFESTĂRI DE ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 by http://confluente.ro/mihai_marin_1458572132.html [Corola-blog/BlogPost/363326_a_364655]
-
cu Villon... Luni, la statuia lui Eminescu din fața Bibliotecii, vom depăși toate chestiunile cotidiene pentru a vorbi un limbaj unic, cel al poeziei. Îi invităm pe poeții din Neamț la statuia lui Eminescu, pentru un dialog poetic cu publicul din Piatră Neamț“, a spus Adrian Ălui Gheorghe, directorul bibliotecii. CRAIOVA.Ziua Mondială a Poeziei va fi marcată la Craiova, la Teatrul Național Marin Sorescu. Luni, 21 martie, la sala “Ia te uita!” a teatrului, poeți craioveni se vor reuni într-o
WORLD POETRY DAY.MANIFESTĂRI DE ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 by http://confluente.ro/mihai_marin_1458572132.html [Corola-blog/BlogPost/363326_a_364655]
-
așteaptă în grabă Chiar el Zamolxe Părinte Străbun și Moș Timpul Poruncă să-mi dea, să duc-napoi în Vale Moș Timpul răgaz nu mai dă Celor din Vale..., să mâie la luptă. Zamolxe Părinte Străbun, Ce ține în mâini Piatra cea Sacră Străbunii cu toți laolaltă Deceneu cu Leandru și Omul Getic-Copilul cu Inimă de Aur Muntean, cu Lup Alb, Străjerul și cu Vuiet de Stâncă Pelasg-Fiul Cerului și al Pământului, cu Fiul Muntelui. Timpul din urma-sosit Cu toții sunt gata
DEZROBIREA GETO-DACIEI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1483167509.html [Corola-blog/BlogPost/373079_a_374408]
-
A țării sămânță. Pe aripi de gând ca o nălucă La Cei din Vale-am ajuns cu poruncă Răgazul să-l lase la urmă Să mâie la luptă... Și-a fost cea luptă, din noapte spre zi Zamolxe Străbunul cu Piatra cea Sacră Prăpăd că făcea în gloata păgână Care gemea-ntr-al morții suspin Și-n amarnică trudă... Toți Cei de Sus, preget nu dădură Și fiecare s-a luptat cu avânt și spor De la Mama Străbună. Vuiet cumplit, prăpăd
DEZROBIREA GETO-DACIEI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1483167509.html [Corola-blog/BlogPost/373079_a_374408]
-
Fuioare de fum să zgârâie, Al Muntelui Sfânt creștet în vânt. De-ar fi ca alt neam de coloni să se-mbie De-al Țării pământ și Apa cea Vie. În veci să rămână această poruncă Zis-a Zamolxe cu Piatra cea Sacră în mână Că cine-o pofti la Apa cea Vie, venin cumplit să le fie Pământul Străbun, înfricoșat mormânt să-i îmbie. Așa a lăsat Dumnezeu pe pământ Fiu al Luminii, lanț veșnic să fie Legătură divină-ntre
DEZROBIREA GETO-DACIEI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1483167509.html [Corola-blog/BlogPost/373079_a_374408]
-
De care să se bucure Indiferent de timp Cel ce vrea să poposească Aici dacă e oboist. E limpede că mulți sunt cei La care nu le plac Există și mă mușcă, Nu mă suportă, dar tac, Au inimă de piatră și sunt răi. Las gura lumii slobodă, Un singur dor mai am: Pe mama și pe tata să-i urmez Unde sunt ei, acolo vreau! 27 ianuarie 2010 CINE SUNT EU? Cine sunt eu? Un minuscul fir de nisip pierdut
DIN VOLUMUL “ HAOS”, EDITURA ANAMAROL, 2010 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Din_volumul_haos_editura_anamarol_2010.html [Corola-blog/BlogPost/349010_a_350339]
-
FACE FRIG ÎN PUȘCĂRIA MEA Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1077 din 12 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului se face frig în pușcăria mea și ninge și ninge numai paseri flaminge, se sting ferestrele la crucea de piatră, doi câini încă mai latră... e vremea tăcerilor când te răsfeți pe brațul muierilor, gurile amanților taie aerul printre evantaie, coc țâțele de otravă printre vorba lor suavă dansând goale cu formele lor ovale, adu-i gura-n două ciuturi
SE FACE FRIG ÎN PUŞCĂRIA MEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Se_face_frig_in_puscaria_me_ion_ionescu_bucovu_1386836768.html [Corola-blog/BlogPost/363289_a_364618]
-
puțin cararea Și m-a făcut ca să rămâi Aici în edenul natal Urmându-l cu adevărat, Pe Cel de-acum ni-i călăuză, Că știți: Hristos a Înviat ! Se scaldă Lumea în Lumina Întrupată în Iisus Țâșnind prin lespedea de piatră Sub care El a fost ascuns Trei zile și a biruit Întunericul și moartea Și pe toți ne-a mântuit. ION NELU PĂRĂIANU Referință Bibliografică: HRISTOS A ÎNVIAT ! / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1947, Anul VI
HRISTOS A ÎNVIAT ! de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1462049641.html [Corola-blog/BlogPost/380862_a_382191]
-
Acasa > Poeme > Antologie > "COPIL AL NIMĂNUI", DE IOANA STUPARU Autor: Ioana Stuparu Publicat în: Ediția nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Copil al nimănui Copil al nimănui, ai inimă de piatră? Cine sunt cei din care te-ai zămislit odată? Copil al nimănui ce pribegești prin lume, Mai știi tu care-ți este adevăratul nume? Copil al nimănui, la piept cine te strânge? Iar de pățești ceva, pe tine cin' te
COPIL AL NIMĂNUI , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_copil_al_nimanui_de_ioana_ioana_stuparu_1384626319.html [Corola-blog/BlogPost/363146_a_364475]
-
admirând minunata priveliște ce i se așterene în cale. Lăsase deoparte gândurile ce o bintuiseră toată ziua. Auzise cândva vorbindu-se despre frumusețea Văii Jiului, dar ceea ce vedea acum, întrecea orice descrierere. Apele Jiului înspumate sclipeau în soarele dupămiezii, de parcă pietre nestemate ar fi purtat pe crestele valurilor. Cu ce furie izbea apa pietrele mari, puse parcă anume în calea ei, spre a-i verifica rezistența în competiție. Pădurile cu foșnetul lor, freamătul apei încorsetată în pereții de stâncă, făceau să
CALATORIA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Calatoria_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/348270_a_349599]
-
o bintuiseră toată ziua. Auzise cândva vorbindu-se despre frumusețea Văii Jiului, dar ceea ce vedea acum, întrecea orice descrierere. Apele Jiului înspumate sclipeau în soarele dupămiezii, de parcă pietre nestemate ar fi purtat pe crestele valurilor. Cu ce furie izbea apa pietrele mari, puse parcă anume în calea ei, spre a-i verifica rezistența în competiție. Pădurile cu foșnetul lor, freamătul apei încorsetată în pereții de stâncă, făceau să-i tresară inima de bucurie. Locomotiva trăgea din greu șirul lung de vagoane
CALATORIA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Calatoria_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/348270_a_349599]
-
Ion Teșcuț, zis Stăncete, tatăl lui Piele și al Măriei lu’ Zemțer, își avea gospodăria în mijlocul satului, puțin mai sus de locul în care Pârâu’ Arinilor (Pârău’ Arinilor) sau Pârâu’ Dosului, (Pârău’ Dosuli) traversează Calea Mare pe sub un pod de piatră, iar de-o parte și de alta a gospodăriei lui se aflau gospodăriile altor doi oameni cu același nume - un alt Ion Teșcuț zis Pâclă, și tot un Ion Teșcuț, dar zis Ionel Teșcuț, care era morar; toți cei trei
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
în muzeu. Acolo am aflat că din acel complex mai făcuseră parte: trapeza (sala de mese), casele egumenice, clopotnița și tiparnița, toate dispărute în timp. Când am privit-o din exterior, biserica m-a fascinat cu misterioasa ei broderie de piatră. Atunci am simțit că tocmai acele rafinate ornamentații, cu bogăția lor de forme, executate cu multă fantezie și precizie, dau strălucire bisericii. Pe măsură ce mă-nvârteam în jurul ei eram uluit de frumusețea sa misterioasă. În extazul meu artistic, am considerat-o
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413169068.html [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
magică a splendidelor ornamentații. Faptul că fiecare rând avea alt motiv ornamental, ansamblul lor mă copleșise, iar imaginația îmi ridicase sufletul în sferele înalte ale extazului artistic. Așa am simțit atunci. M-a încântat brâul torsadă din trei lanțuri de piatră răsucite, cu îndoituri la distanțe egale , aplicat pe o bandă de marmură cenușie, pe care sunt incizate alte ornamente cu vagi urme de aur. Firidele de deasupra brâului torsadă, încadrate în colonete subțiate la mijloc, au sculptat „arborele vieții”, cu
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413169068.html [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
frunze și flori frumos stilizate. În urmă cu doi ani văzusem la Muzeul de Artă al României, vechi odoare bisericești, învelitori mortuare și costume de doamne și domnițe. M-a frapat asemănarea dintre motivele broderiilor acelor obiecte și „broderia” de piatră de pe zidurile bisericii. Să fi avut, oare, aceleași semnificații? Oricum, simbolurile de pe broderia de piatră dau profunzime și unicitate superbului monument de artă. Oare cum vor fi arătat când erau poleite cu aur? Am aflat dintr-un studiu istoric al
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413169068.html [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
al României, vechi odoare bisericești, învelitori mortuare și costume de doamne și domnițe. M-a frapat asemănarea dintre motivele broderiilor acelor obiecte și „broderia” de piatră de pe zidurile bisericii. Să fi avut, oare, aceleași semnificații? Oricum, simbolurile de pe broderia de piatră dau profunzime și unicitate superbului monument de artă. Oare cum vor fi arătat când erau poleite cu aur? Am aflat dintr-un studiu istoric al lui N. Grigoraș despre biserica Trei Ierarhi, în care a redat relatarea călătorului turc Evlia
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413169068.html [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
Oare cum vor fi arătat când erau poleite cu aur? Am aflat dintr-un studiu istoric al lui N. Grigoraș despre biserica Trei Ierarhi, în care a redat relatarea călătorului turc Evlia Celebi, care a văzut-o în anl 1659: „Pietrele ei de marmură poleită strălucesc și scânteie, de parcă ar fi frunze desenate de pe un pergament iluminat”... „Asemenea zugrăveli împodobite, numai la Atena, orașul filozofilor și bărbaților de stat, în templul divinului Platon, dacă mai găsești...” Când am intrat în biserică
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413169068.html [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
apus care dă spre tinda bisericii...este o poartă ale cărei canaturi sunt lucrate în sidef curat, cu fire și solzi de argint și cu o frumoasă argintărie în relief, cu înflorituri negre...Este de necalculat prețul cădelnițelor împodobite cu pietre rare și fel de fel de cruci lucrate cu artă.” Turcul...de, cu prețăluiala! Am închis ochii și le-am admirat frumusețea...Doamne, de câte comori am fost jefuiți!..Dar biserica strălucea în sufletul meu și fără acele comori, fără
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413169068.html [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
refuză să înțeleagă acele fapte, dar așa s-a întâmplat. În anul 1935, la insistențele lui Nicolae Iorga, au fost aduse din Rusia osemintele domnitorului Dimitrie Cantemir și depuse în nișa unde fusese înmormântat Vasile Lupu. În nișa alăturată, deasupra pietrei funerare, a fost depus sicriul de stejar cu osemintele domnitorului Alex. Ioan Cuza. Corpul neînsuflețit al domnitorului, după ce a fost adus din străinătate și plimbat prin toată țara, a fost înmormântat la Ruginoasa. Apoi, sicriul său a fost deshumat și
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413169068.html [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
refuză să înțeleagă acele fapte, dar așa s-a întâmplat.În anul 1935, la insistențele lui Nicolae Iorga, au fost aduse din Rusia osemintele domnitorului Dimitrie Cantemir și depuse în nișa unde fusese înmormântat Vasile Lupu. În nișa alăturată, deasupra pietrei funerare, a fost depus sicriul de stejar cu osemintele domnitorului Alex. Ioan Cuza. Corpul neînsuflețit al domnitorului, după ce a fost adus din străinătate și plimbat prin toată țara, a fost înmormântat la Ruginoasa. Apoi, sicriul său a fost deshumat și
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413169068.html [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
cafea și porția de țuică, erau toate pe masă îmbietoare și femeia spera să-l vadă pe el intrând atras de mirosul plăcut și să se așeze la masă zâmbitor ca de obicei, ceea ce ei i-ar fi luat o piatră de pe suflet. Nu-i plăcea să-l știe supărat pe ea. Era nerăbdătoare și tot trăgea cu coada ochiului spre grajd să-l vadă venind. ÎN Cele din urmă el își făcu apariția în bucătărie și se așeză tăcut la
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470863638.html [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
iar Voronețul încântă inima și mintea oricărui privitor venit de aproape, sosit din țară ori ajuns aici să se închine de și mai departe de hotarele noastre... Ne-am îndreptat spre ieșire în pași mici și înceți pe aleea de piatră, curată, bine întreținută. Mulți, foarte mulți, turiști intrau și le vedeam ochii plini de curiozitate, de surpriză ori de satisfacție. Din crâmpeiele de discuții înțelegeam că sunt din mai multe zone ale Europei. Am înțeles câte ceva în franceză și germană
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
acest locaș monahal. Silvia ieșise deja. Nu am descoperit exact ceea ce-mi doream, dar m-am mulțumit cu două cărți și cu mai multe articole de la raionul „suveniruri” pentru Silvia și nepoțica ei, Alesia-Maria, printre care două brățări cu „pietre” având culoarea „albastrului” de Voroneț. S-a dovedit, mult mai târziu, că am fost inspirat! Eram ultimii oameni din grup care se apropiau de parcarea invadată de vizitatorii ce-și căutau articolele favorite în mulțimea celor expuse. Silvia a examinat
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
Caiafa, își iubea copiii, dar Ignațio o dezamăgise. Fugise după el cu ani în urmă, cu toate că părinții ei o avertizaseră că flăcăul era un visător incurabil, unul dintre aceia care se pierd în meditații filozofice și caută veșnic, ca alchimiștii, piatra filozofală sau iarba fiarelor, cea cu care se descuie lacătele, dar ea fusese ca vrăjită de profesorul ei, era în clasa a unsprezecea, părăsise școala, familia, lăsase deoparte rușinea și, subjugată de personalitatea lui magică, se refugiase în rolul de
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 29-31 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_29_31_ioan_lila_1337497754.html [Corola-blog/BlogPost/358407_a_359736]
-
sale gigantice spre cer se-nalță Cu frumoasele și monumentalele sculpturi, Dintre ele, marele turn,ce este în față, A Sfintei Fecioare statuie,înalță spre ceruri. Interesant și al Domului interior, Care adăpostește cinci nave gigantice, Separate cu stâlpi din piatră, ce au ca decor, A lor ornamentele și sculpturi artistice. Iar navele,sunt încadrate de ferestre mari, Ce sunt executate cu multă măiestrie, Cu-ale lor vitralii inspirate de cronicari, Dar și cu multe scene,luate din biblie. Din Catedrală
DOMUL DIN MILANO de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1467992424.html [Corola-blog/BlogPost/341041_a_342370]