929 matches
-
serie de întâmplări spectaculoase, ceata de haiduci condusă de Anghel reușește să fure caseta cu bijuterii a domniței Ralu. Acest film continuă acțiunea din "Haiducii lui Șaptecai". După diversiunea cu transportul galbenilor domniței Ralu și capturarea lui Anghel Șaptecai (Florin Piersic), pictorul Ianuli (Iani) (Constantin Codrescu), vărul domnitorului fanariot, pleacă cu banii la Viena, ca însoțitor al domniței Ralu (Aimée Iacobescu). Ianuli este împins de mama sa să ia tronul Țării Românești, împotriva voinței sale. Pictorul dorește să trăiască fericit alături de
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
și apoi cu un finisaj întins pe parcursul a 15 luni. Cheltuielile de producție s-au ridicat la lei. Filmările au fost realizate la Sibiu, București, Mogoșoaia, Rucăr, Dragoslavele, pe valea Dâmboviței, la Târgoviște, Sinaia, Căldărușani și în Cheile Ialomiței. Florin Piersic a fost dublat în toată trilogia de actorul craiovean Petre Gheorghiu Dolj. O parte din secvențele din acest film au fost filmate la Palatul domnesc de la Mogoșoaia. Secvențele presupuse a avea loc în Austria au fost filmate la Castelul Peleș
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
Secoșan (Costel Băloiu) poreclit „Roșcovanul” este distrusă, iar părinții acestuia mor. Rămas orfan și fără adăpost, copilul în vârstă de 15 ani se duce la Centrul de Recrutare pentru a pleca voluntar pe frontul antigerman, dar ofițerul de acolo (Florin Piersic) îl respinge din cauza vârstei, dându-i totuși un bon pentru a mânca la cantina Centrului teritorial. Flămând și dormind printre dărâmături, Mihai încearcă să se angajeze ca ucenic la un atelier de cizmărie și apoi la o băcănie, dar este
Roșcovanul (film) () [Corola-website/Science/327039_a_328368]
-
Shenzhen (China), Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite) etc. A cunoscut mari personalități ale științei și culturii românești și străine: Ștefan Odobleja, Mihai Drăgănescu, Șerban Cioculescu, Petru Creția, Dumitru Radu Popescu, Andrei Marga, Eugen Simion, Vladimir Motîl (regizor rus de film), Radu Beligan, Florin Piersic, Marian Râlea, Dinu Cernescu ș.a. Cu unii dintre ei a realizat interviuri. Debut cu epigrame în revista "Urzica" (1962). Colaborări cu eseuri, recenzii, articole de critică și istorie literară, proză și aforisme la: "România literară, Luceafărul (de dimineață), Cultura, Orizont
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
este un film românesc din 1971, regizat de Dinu Cocea după un scenariu de Eugen Barbu și Mihai Opriș. El este cel de-al patrulea film din seria Haiducii. Rolurile principale sunt interpretate de Florin Piersic, Marga Barbu, Toma Caragiu, Constantin Codrescu, Aimée Iacobescu, Mihai Mereuță și Colea Răutu. Acțiunea filmului se petrece în Muntenia din plină epocă fanariotă. Domnița Ralu (Aimée Iacobescu) are nevoie de un milion de galbeni pentru a cumpăra de la Viena o
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
are nevoie de un milion de galbeni pentru a cumpăra de la Viena o colecție de bijuterii. Pentru a-i satisface dorința, domnitorul fanariot (Nucu Păunescu) instituie birul văcăritului, ducând la sărăcirea poporului. Ceata de haiduci condusă de Anghel Șaptecai (Florin Piersic), după moartea căpitanului Amza, încearcă să recupereze galbenii smulși cu forța de la oamenii chinuiți. În final, căpitanul de arnăuți Mamulos (Colea Răutu) îl prinde pe Anghel și-l trimite la ocnă. La un an după moartea căpitanului Amza, ceata de
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
femeia sa Fira rătăcește pe drumuri, neavând nici măcar cai. Haiducii văd un voinic la o fântână care avea cu el șapte cai și îi cer să le vândă caii, dar voinicul îi bate. Mai apoi, vonicul Anghel zis Șaptecai (Florin Piersic), devine noua căpetenie a haiducilor și conduce mai multe atacuri asupra arnăuților. Femeia fostului căpitan, Anița (Marga Barbu), devine iubita noului căpitan. Urmărit de poteră, Anghel le cere camarazilor săi să fugă, iar el este prins și adus în fața căpitanului
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
fost realizate la Sibiu, București, Mogoșoaia, Rucăr, Dragoslavele, pe valea Dâmboviței, la Târgoviște, Sinaia, Căldărușani și în Cheile Ialomiței. O parte din secvențele din acest film au fost filmate la Palatul domnesc de la Mogoșoaia și la Hanul lui Manuc. Florin Piersic a fost dublat în toată trilogia de actorul craiovean Petre Gheorghiu Dolj. Maestru de lupte a fost Lucian Purdea. Muzica a fost interpretată de Orchestra Simfonică a Operei Române dirijată de Anatol Chisadji. Cântecele cântate în film de Filomela/Anița
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
public, determinând realizarea de continuări. Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Haiduci, biografii romanțate, intrigi diplomatice, comedie grotescă, drame psihologice, motive de western - într-o flagrantă lipsă de veridicitate. Ușurința cu care Piersic îi ia locul, „din mers”, lui Emanoil Petruț, intrat în dizgrația autorilor serialului, e năucitoare prin arbitrar. Nici măcar iubita căpeteniei haiducești nu pare a sesiza substituirea căreia i-a căzut victimă protagonistul, deși 6 milioane de spectatori au fost martorii
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
Pîntea este un film românesc din 1976, regizat de Mircea Moldovan, după un scenariu de Vasile Chiriță și Dumitru Mureșan. Rolurile principale șunt interpretate de Florin Piersic, Nae Ghe. Mazilu, Constantin Diplan, Aristide Teica și Maria Ploae. Acțiunea filmului se petrece in Maramureș la începutul secolului al XVIII-lea. Ofițerul român Grigore Pîntea (1670-1703) se întoarce în satul natal din Maramureș și, după ce află că părinții săi
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
robie, iar Pîntea reușește să ocupe Cetatea Chioarului și apoi Baia. În final, pe cand mergea la Sătmar pentru a se întâlni cu principele rebel Rákóczi, Pîntea este ucis pe la spate. La începutul secolului al XVIII-lea, locotenentul Grigore Pîntea (Florin Piersic), curier special al cancelariei imperiale, aduce o depeșa imperiala către guvernatorul Transilvaniei (Lorand Lohinszky) prin care acesta din urmă era anunțat că principele rebel Francisc Rákóczi al II-lea s-a adăpostit în Polonia și vrea să intre în legătură cu nobilii
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
Maramureș. Cateva secvențe (cele a caror acțiune se petrece în Baia Mare) au fost turnate în Sibiu, iar o altă secvență a fost turnata la biserică de lemn din Budești Josani (unde se află cămașă din zale a lui Pîntea). Florin Piersic a îmbrăcat cămașă lui Pîntea, dar aceasta i-a fost prea mare. Cântecele cu noduri (hori în grumaz) din film au fost interpretate vocal și la trâmbiță de Nicolae Pitiș (Nicolae al lui Iacob), rapsod național din comuna Lăpuș. Vocea
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
Viteazul ar fi căzut în luptele pentru cucerirea orașului Baia Mare, opțiunea tragică a scenariștilor Vasile Chiriță și Dumitru Mureșan, de a-l expune trădării, este admirabil pusă în valoare de realizator: pe fundalul unei doine de o tristețe sfâșietoare, viteazul (Piersic, într-una dintre cele mai romantice compoziții ale filmografiei sale) se prăbușește, ca o pasăre neagră cu aripi franțe, într-un deșert, orbitor, de zăpadă. Din păcate, vibrația baladesca a acestui prolog-epilog este tradusă uneori, simplist, într-o poetica pândită
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
11,12,13 și orchestra condusă de Ovidiu Barteș - piesele 10,14 Albumul de folclor „Atâta-mi place cântatu” - acompaniamentul orchestra LAUTARII DE LA CHISINAU condusa de NICOLAE BOTGROS cuprinde 13 colinde tradiționale culese de pe câmpia transilvană, un moment special Florin Piersic si un videoclip bonus.
Ramona Fabian () [Corola-website/Science/317048_a_318377]
-
interiorul pentru a fi funcțional scopului inițial. Din 1959 sunt prezentate primele premiere teatrale. În 1958 s-a înființat secția din Piatră Neamț a Teatrului de Stat din Bacău, cu absolvenți ai IATC, promoțiile 1957 și 1958: Leopoldina Bălănuța, Florin Piersic, Cosma Brașoveanu, Virgil Marsellos, Dumitru Chesă, Atena Zahariade, Ică Matache, Zoe Muscan. Primul spectacol a avut loc pe 3 octombrie 1958: "Vicleniile lui Scapin", de Molière, regia David Esrig; în distribuție: Leopoldina Bălănuța, Florin Piersic, Radu Voicescu, Cosma Brașoveanu, Dumitru
Teatrul Tineretului din Piatra Neamț () [Corola-website/Science/333693_a_335022]
-
și 1958: Leopoldina Bălănuța, Florin Piersic, Cosma Brașoveanu, Virgil Marsellos, Dumitru Chesă, Atena Zahariade, Ică Matache, Zoe Muscan. Primul spectacol a avut loc pe 3 octombrie 1958: "Vicleniile lui Scapin", de Molière, regia David Esrig; în distribuție: Leopoldina Bălănuța, Florin Piersic, Radu Voicescu, Cosma Brașoveanu, Dumitru Chesă, Gheorghe Popovici Poenaru, George Motoi, Atena Zahariade, Zoe Muscan. În 1961, prin Decretul 1434 din 8 iunie, Consiliul de Miniștri dispune înființarea Teatrului de Stat din Piatră Neamț. În 1967 teatrul își schimbă titulatura
Teatrul Tineretului din Piatra Neamț () [Corola-website/Science/333693_a_335022]
-
Argeș, prin care a desfășurat mai multe manifestări culturale și artistice. În 2008, îi este publicat volumul "Scrisori", cu epistole către personalități ca Ion Iliescu, Constantin Noica, Răzvan Theodorescu, Cristian Tudor Popescu, Adrian Năstase, Mircea Geoană, Corneliu Vadim Tudor, Florin Piersic, Marta Petreu, Gabriela Adameșteanu, Paul Goma, Ion Caramitru, Mircea Dinescu, Augustin Buzura, Mona Muscă și Dan Diaconescu. E tradus în limbi străine, jucat în Anglia, Polonia, fostul RDG, Ungaria. E autor de numeroase scenarii radiofonice și TV ca și de
Paul Everac () [Corola-website/Science/298913_a_300242]
-
este un film românesc din 1983, regizat de Doru Năstase. El este cel de-al treilea film din seria Mărgelatu. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Florin Piersic, Marga Barbu, Szabolcs Cseh, Jean Constantin, Ion Besoiu, George Motoi și Ion Dichiseanu. Acțiunea filmului se petrece în Muntenia, în perioada de dinaintea Revoluției de la 1848. Acest film prezintă plănuirea de către mai multe tabere a unei revoluții pentru detronarea domnitorului Gheorghe
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
1842-1848) și începerea revoltelor populare în București. După aducerea în țară a armelor cumpărate cu banii obținuți pe odoarele boierului Stroe Grădișteanu, acțiunea din filmul "" se mută în orașul București. Filmul începe cu aducerea armelor în oraș de către Mărgelatu (Florin Piersic) și oamenii lui. Armele trebuiau ascunse la Moara Boarilor, dar Buză de Iepure (Szabolcs Cseh) îi aduce la cunoștință lui Mărgelatu informația că morarii erau oamenii Agiei. În lupta care are loc, Mărgelatu este rănit, dar reușește să fugă cu
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
știe să apară la timp și ale cărui cascadorii au mare efect. ("„În locul scuipătorului de semințe, al flegmaticului cavaler al cauzelor în aparență pierdute, dar câștigate prin iscusință și curaj, jucat, cum știm, cu alura lui „dumas”-iană de Florin Piersic, în avem pe „Buză de Iepure”, interpretat, la rândul lui, de un cascador cum nu avem prea mulți, Cseh Szabolcs.”") Lazăr evidențiază decorurile și costumele care "„accentuează ambianța de crepuscul ori de voluntarism de paradă al unor scene”", calitatea imaginii
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
unei cârciumi bucureștene din 1925, alături de actorul Ion Dichiseanu. Succesul este atât de mare încât Francisc Munteanu apelează la lăutarul bucureștean și în filmul următor, "Tunelul" (coproducție româno-sovietică), turnat la Moscova (1966) în compania lui Ștefan Bănică, Margareta Pâslaru, Florin Piersic și, din nou, a lui Ion Dichiseanu. În 1971 apare și în filmul "Facerea lumii", în regia lui Gheorghe Vitandis și în compania actorilor Colea Răutu, Liviu Ciulei sau Toma Caragiu. Moare la 12 decembrie 1974 în București, măcinat de
Fărâmiță Lambru () [Corola-website/Science/306500_a_307829]
-
este un film românesc din 1986, regizat de Gheorghe Vitanidis. El este cel de-al cincilea film din seria Mărgelatu. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Florin Piersic, Marga Barbu, Szabolcs Cseh, Alexandru Repan, Ion Besoiu, George Motoi și Ovidiu Iuliu Moldovan. Acțiunea filmului se petrece în Muntenia, în perioada de dinaintea Revoluției de la 1848. Răpirea unui bancher vienez și a fiicei sale amenință să declanșeze un scandal diplomatic
Colierul de turcoaze () [Corola-website/Science/326203_a_327532]
-
dispoziție pentru a prinderea răpitorilor și eliberarea ostaticilor, amenințând că în caz contrar armata austriacă va intra în țară. Oamenii Agiei pornesc în căutarea ostaticilor. Speriată de posibilitatea intrării în țară a austriecilor, organizația „Frăția” îl trimite pe Mărgelatu (Florin Piersic) pentru a descoperi locul unde sunt ținuți ostaticii și a-i elibera. Având o scrisoare de trecere de la Vodă, pe care locotenentul Deivos (Ion Besoiu) o primise de la verișoara sa, Marițica Ghica, Mărgelatu pornește cu Buză de Iepure (Szabolcs Cseh
Colierul de turcoaze () [Corola-website/Science/326203_a_327532]
-
rol mai complex în acțiune. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Istoricul drd. Carol König (n. 1934), muzeograf la Muzeul Militar Central din București, a activat pe post de consilier. În acest film, actorul Florin Piersic a jucat pentru prima oară alături de fiul său, Florin Piersic Junior. Venit să-i dezvăluie răpirea trimisului austriac și a fiicei sale, locotenentul Deivos a comandat pentru Mărgelatu un rachiu de anason. Acesta îi este adus de un tânăr care
Colierul de turcoaze () [Corola-website/Science/326203_a_327532]
-
studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Istoricul drd. Carol König (n. 1934), muzeograf la Muzeul Militar Central din București, a activat pe post de consilier. În acest film, actorul Florin Piersic a jucat pentru prima oară alături de fiul său, Florin Piersic Junior. Venit să-i dezvăluie răpirea trimisului austriac și a fiicei sale, locotenentul Deivos a comandat pentru Mărgelatu un rachiu de anason. Acesta îi este adus de un tânăr care-i spune lui Mărgelatu: "„Mă scuzați. Parcă v-aș cunoaște
Colierul de turcoaze () [Corola-website/Science/326203_a_327532]