430 matches
-
printre colonadele pseudosinagogii din Capernaum e ca și cum ai sta tot timpul posomorât într-o noapte de chef ori ai sărbători sederul de Pesah în bucătărie în tête-â-tête cu un castravete. Așa ceva nu se face. Izolarea despoaie felurile de mâncare și pietroaiele de prestigiul lor. Bietele sanctuare nu se impun de la sine: impunerea lor e o chestie de asociere, dacă nu cumva ține de halucinațiile colective. Aceste monumente nu stau în picioare decât datorită poveștilor cu care le sprijinim, datorită reflexiilor memoriei
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și Irod avea palat la Marea Roșie. Și aici, la acest palat, și-a serbat ziua de naștere. Aici i-a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul. Din tot palatul lui Irod acum se mai vede ce-a mai rămas: doar niște pietroaie uriașe din coloanele fostului palat. Atât de mici ruinele și puțin a mai rămas din măreția lui. Dar a rămas grozava și trista faptă Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul. Palatul s-a făcut praf, s-a pierdut, dar fapta e
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
lui Dumnezeu pentru toate și-L rugăm să fie cu noi În călătoria noastră și În viața pământească. Ne urcăm În mașină, facem semnul Sfintei Cruci și pornim. Am văzut pustiul Egiptului și munții colorați, că așa-s pietrele și pietroaiele acolo: crem, grena, verzi și gri. Oricum, mie mi-a plăcut, am văzut forme de relief foarte interesante. Am trecut pe lângă Marea Roșie. A oprit puțin mașina vreo 15 minute. Am văzut multe și la Marea Roșie. S-au făcut case pentru
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
știau că sunt. Atâta timp tot tăbârcesc în cârcă, Însă desagii par la fel de goi. Mi s-a părut că viața e un chin, Dar am văzut că e numai o caznă. Întotdeauna o durere e mai mare ca alta, Întotdeauna pietroiul e de vină, nu dalta. Îmi plac zăpezile târzii Și mieii ce se nasc devreme. M-aș da de trei ori peste cap Și m-aș preface în abur. În lumea cărților mă simt Ca într-o altă lume. Mi-
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
s’au născut. Ca urmare, În zonele relativ poluate sunt disponibili doar mușchii, altă etapă evolutivă cu care natura a mai Îndeplinit cândva opera de cucerire a uscatului. Oare niciodată n’ați văzut, Într’un loc umbros și umed, un pietroi acoperit de mușchi? Aceștia, nefiind asimilabili cu o biocenoză, ci doar cu segmentul ei autotrof, permit adaptarea la modificarea mediului prin simpla Înlocuire a unei specii de mușchi cu o alta. Dacă, pentru a da un exemplu concret, ne uităm
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mare îmi părea un bloc uriaș de granit în care se învălmășeau ani, secole, domnitori, războaie, victorii și din care nu puteam să desprind nici o așchie, darămite un colț. Pentru că era de nepriceput, înalt, abrupt, aspru și rece la pipăit, pietroiul ăsta îmi stârnea doar neplăcere și teamă, ca o problemă grea de algebră. Așa că m-am bucurat când m-am văzut scăpată de el. Dar abia după ce istoria cu i mare a dat buzna peste mine în decembrie 1989 am
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
îi bălăngăneam pe lângă mine. În sacul gri erau cipicii croșetați din lână groasă, pestriță, de umblat prin clasă, chiloții negri și tenișii albaștri pentru sport, de totului tot nici măcar un kilogram. În schimb, sacul bej pentru ujină atârna cât un pietroi, din cauză că îmi duceam mâncare ca un săpaș: șase felii mari de pâine unse cu ce se nimerea, trei mere, trei gutui, șase nuci, trei eugenii, o pungă de bomboane acrișoare. La începutul școlii, prin septembrie, mai adăugam și trei pere
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
permanență la instalație, să supraveghez montajul, și de fiecare dată șeful îi răspundea că eu mai am de umblat și pe la birouri cu alte treburi, dar el uita. Bine că s-a terminat, că-mi stătea pe cap ca un pietroi, oftează Cornea, arătînd spre instalație. Mă opresc la intrare și-mi arunc privirea peste întreaga încăpere, luminată puternic de cele două reflectoare montate pe pereții laterali, îndreptate pieziș, spre tabloul de comandă. Contrafluxul de hidrogen e chiar la sol, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
tîrziu să vă înlocuiesc? întreabă inginerul Luchian. Pe la miezul nopții, spun eu. Am să vă înlocuiesc și eu, spuse Dinu, lovindu-ne cu palma peste spate. Succes! Mulțumim!... Dinule, să închizi ușa, că-i curent, îi spun. Să pui un pietroi în ea. Cornea, Don Șef și domnul Luchian ne strigă "succes!" apoi ies, urmați de Dinu, care închide ușa cu grijă, necăjindu-se s-o fixeze cu un pietroi. Eu întind mîna și trag telefonul din priză, să nu ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
să închizi ușa, că-i curent, îi spun. Să pui un pietroi în ea. Cornea, Don Șef și domnul Luchian ne strigă "succes!" apoi ies, urmați de Dinu, care închide ușa cu grijă, necăjindu-se s-o fixeze cu un pietroi. Eu întind mîna și trag telefonul din priză, să nu ne deranjeze careva. Parcă-i mai cald cu ușa închisă, constată Vlad în batjocură. E ora șase jumătate, spun eu, uitîndu-mă la ceas, trăgînd cu greu în sus mîneca groasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
poziție de lucru: macaraua, mașinile pompierilor... Spune pompierilor să plece. Tu poți începe să pui grinzile la loc. Ai cu cine? Am. Au rămas cîțiva mecanici, arată el spre cei de lîngă umerii lui. Valeriu iese. Îl aud cum proptește pietroiul la loc în ușă, trîntind de cîteva ori ușa s-o închidă mai bine. Hai să băgăm azotul în rezervor, că am înghețat aici, zice Vlad. Sper că Arbore o fi terminat legarea comenzilor, altfel o să trebuiască să stăm de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Sandra cu Alfonso, și am un sentiment ciudat după primul pas. Studiez încăperea întunecată cu un amestec de curiozitate și amuzament. Pe jos, în colțul din fața ușii, este întinsă o rogojină ca un fel de pat iar lângă rogojină un pietroi mai mare decât capul meu este echilibrat într-un capăt foarte ascuțit, aproape în punct. Vizavi de rogojină este o banchetă mititică, de lemn, pe peretele opus intrării este o altă ușă ținută închisă de un laț prins întrun cui
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
zi! Bine, continuă, când termini mergi și pune totul în oala mare pe care am pus-o pe foc” (îmi arată o oală imensă ca cele din cărțile cu vrăjitoare). Apoi dispare și eu rămân fluierând chinuit între lovituri de pietroi, privită de doi căței curioși. Momentul ceremoniei. Suntem patru: eu, Mari, Sonia și Jose, alt ecuadorian prieten de-al lui Alfonso. După aproape o zi de fiert au rezultat mai puțin de doi litri de licoare maronie, groasă, nu foarte
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Alfonso spre noua mea reședință. Ajungem, îmi fac un culcuș pe bancheta din lemn, timp în care Alfonso împrăștie fum și scuipă alcool prin toate colțurile. Alfonso, ce e cu toate pietrele astea? întreb, arătând cu mâna spre grămada de pietroaie de pe masa lui de lucru. Îmi explica cum fiecare piatră are o anumită energie, care îl ajută în tratamente. „Uite, asta de exemplu”, spune dându-mi o piatră neagră mare cât doi pumni, ciudat de netedă și de o formă
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Încercările de a-i ridica o căsuță armadillo ului au însemnat abandonarea pentru căsuța mea, așadar, târziu în noapte mă regăsesc din nou urmându-l pe Alfonso către coliba-cabinet. Discutăm din nou tot felul de lucruri șamanicești, apoi Alfonso ia pietroiul din mijlocul camerei și îl așază în balans în vârful cât un punct, fluierând să convoace ajutorul spiritelor în acțiunea caremi pare suficient de dificilă pentru un pământean oarecare. În final rămân singură, în de-acum cunoscuta pâlpâială a lumânării
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
în vârful cât un punct, fluierând să convoace ajutorul spiritelor în acțiunea caremi pare suficient de dificilă pentru un pământean oarecare. În final rămân singură, în de-acum cunoscuta pâlpâială a lumânării, uitându-mă la poziția neverosimilă în care ditamai pietroiul stă în echilibru perfect într-o suprafață de 1/2 mm pătrat. Nu prea mi-e somn, m-am obișnuit cu regimul de făcut activități noaptea, așa că, îmi zic eu, dacă tot sunt aici, de ce să nu și practic. Dau
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
într-o suprafață de 1/2 mm pătrat. Nu prea mi-e somn, m-am obișnuit cu regimul de făcut activități noaptea, așa că, îmi zic eu, dacă tot sunt aici, de ce să nu și practic. Dau un sfert de bobârnac pietroiului să văd dacă nu cumva Alfonso m-a fraierit și l-a uns cu vreun clei magic, la care pietroiul cade cu o hurducătură puternică. Îmi feresc picioarele la muchie de cuțit, apoi încep să mă chinui fără succes să
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
activități noaptea, așa că, îmi zic eu, dacă tot sunt aici, de ce să nu și practic. Dau un sfert de bobârnac pietroiului să văd dacă nu cumva Alfonso m-a fraierit și l-a uns cu vreun clei magic, la care pietroiul cade cu o hurducătură puternică. Îmi feresc picioarele la muchie de cuțit, apoi încep să mă chinui fără succes să repet operațiunea de plasat pietroiul în vârf. După o multitudine de încercări, care de care mai periculoase, renunț la pietroi
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
cumva Alfonso m-a fraierit și l-a uns cu vreun clei magic, la care pietroiul cade cu o hurducătură puternică. Îmi feresc picioarele la muchie de cuțit, apoi încep să mă chinui fără succes să repet operațiunea de plasat pietroiul în vârf. După o multitudine de încercări, care de care mai periculoase, renunț la pietroi și decid să-mi îndrept atenția spre un câmp ceva mai familiar. Iau o lumânare nouă, o țin în mână în timp ce fac curățările cu fum
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
pietroiul cade cu o hurducătură puternică. Îmi feresc picioarele la muchie de cuțit, apoi încep să mă chinui fără succes să repet operațiunea de plasat pietroiul în vârf. După o multitudine de încercări, care de care mai periculoase, renunț la pietroi și decid să-mi îndrept atenția spre un câmp ceva mai familiar. Iau o lumânare nouă, o țin în mână în timp ce fac curățările cu fum și cu alcool, apoi o aprind și încep să fluier în surdină și să invoc
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
să se întâmple. Eu voi participa la curățarea fiecăreia dintre fete pe post de traducător, așadar ne îndreptăm toți trei (eu, Jo și Alfonso) spre căsuța mea, nu înainte ca Alfonso să ia oala de pe foc și să pună trei pietroaie mari în jarul rămas. Începe ritualul bine cunoscut mie, mai întâi cu suflatul de fum și scuipatul de alcool în jur, acompaniat de fluierat melodios și invocat spirite în limba Tsachilla, apoi de citit în lumânarea pe care Jo a
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
pe ici-colo. Jo, ești ok? la care cea vizată răspunde doar cu o mârâială semiadormită de confirmare. După o vreme, Alfonso, care mai ridică câte un colț de pătura din când în când, concluzionează că e timpul pentru un alt pietroi și dezvelește pe Jo complet înroșită, ornată cu șiroaie de sudoare, care ne aruncă un zâmbet amețit și încântat. „E fantastic, niciodată nu am fost într-o saună atât de perfectă” mai murmură Jo înainte de a dispărea din nou într-
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
ne aruncă un zâmbet amețit și încântat. „E fantastic, niciodată nu am fost într-o saună atât de perfectă” mai murmură Jo înainte de a dispărea din nou într-o mare de fum, acoperită de pături. Alfonso va administra câte trei pietroaie la fiecare, cu excepția lui Sophie care, având inimă deja caldă, nu necesită decât două. La sfârșit, Jo se ridică sacadat și, cu același zâmbet jumătate încântat jumătate adormit se îndreaptă spre colibă, unde adoarme instantaneu. Cu tot cu curățatul prealabil și cu
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
și făcut. Jose, cel mai puternic din grup, se oferă să-l care dar după câțiva metri clătinați prin curentul puternic îl scapă și se declară învins. Pere are și el aceeași tentativă și renunță după câțiva pași. Alfonso privește pietroiul cu regret și decide că o să revină cu mai mulți oameni ca să-l ia (observ trecător cum lui Alfonso nici prin gând nu îi trece să dea și el o mână la cărat, bănui că din aceleași motive nu dansează
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
ayahuasca în noaptea asta, dar privind râul, luna și stelele în miez de noapte, sub adierea blândă a vântului, ceremonia este specială fie și doar prin locație. Odată ce terminăm cu toții de luat ayahuasca, Alfonso ne cheamă pe rând la un pietroi mai mare lângă focul deja stins, pentru o nouă curățare. Sunt ultima, mă ridic în picioare gândindu-mă că încă nu simt nimic, dau să fac primul pas și îmi văd picioarele prăvălindu-se sub mine, incapabile să mă susțină
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]