1,564 matches
-
intrat în adolescență, cochetez și eu serios cu artele plastice, ... XVIII. CRISTIAN PETRU BĂLAN - TROIENE DE SPERANȚĂ (POEME), de Cristian Petru Bălan, publicat în Ediția nr. 1911 din 25 martie 2016. ÎNFRUNTĂ-MĂ... Înfruntă-mă cu trupul robit de puritate, Pietros, fragil și aprig, râvnit de-al meu păcat, Căci sunt o spiță-a roții din carul încărcat Din care curg rubine în fulgere-mbrăcate. Provoacă-mă cu-n zâmbet, aruncă-mă-ntr-un pat Unde să plâng cu tine c-am săvârșit păcate Și-
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
în tine, la pieptul tău mă frânge Sau leagă-mă-n fuioru-ți de plete vălurind Și-atuncea chipul nostru pe cer se va răsfrânge. PRIVIREA TA DE ÎNGER... Citește mai mult ÎNFRUNTĂ-MĂ...Înfruntă-mă cu trupul robit de puritate,Pietros, fragil și aprig, râvnit de-al meu păcat,Căci sunt o spiță-a roții din carul încărcatDin care curg rubine în fulgere-mbrăcate.Provoacă-mă cu-n zâmbet, aruncă-mă-ntr-un patUnde să plâng cu tine c-am săvârșit păcateși-apoi să pleci în
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
material subțire, colorat pe fond turcoaz cu floricele albe și roșii, nici prea minuscul dar nici prea mare, care îi scotea în relief formele de invidiat, iar sutienul era parcă cu un număr mai mic după cum se reliefau sânii săi pietroși în cupe. Cu prosopul în geanta de plaje, ochelarii de soare pe nas, șepcuța care să o protejeze pe cap și soluțiile antisolare alături de carte în aceiași geantă încăpătoare, pe cărarea cu dale din beton sau plăci din piatră calcaroasă
UMBRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372644_a_373973]
-
L chemăm în ajutorul nostru. Deseori, prin comportamentul nostru, punem într-¬o lumină rea Numele lui cel Sfânt, bătându-¬ne astfel joc de El. Răstignirea este al șaselea stadiu al suferințelor lui Iisus. A fost pus să urce pe drumul pietros și prăfuit, numit Via Dolorosa. Lemnul greu al crucii fusese prins de umărul Lui, iar el, încet, încet își croia drum printre mulțime, spre Golgota, unde trebuia să aibă loc răstignirea. La un moment dat, povara grinzii de lemn și
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1665 din 23 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Gazela La marginea unui pustiu întins și cenușiu din Magreb, între marea nesfârșită cu dune de nisip și poalele Munților Atlas, trecea un drum anevoios, pietros și plin de spini, ce făcea legătură între două localități îndepărtate, prospere, drum ce trecea și printr-un sătuc neînsemnat, având doar câteva căsuțe amărâte, dărăpănate, uitate de zeci de ani în același peisaj de nisip și prăpăstii bolovănoase, lipsite
GAZELA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373184_a_374513]
-
liniștită! Ai grijă să nu aluneci și nu cumva să o iei pe scurtătură, că mișună lupii prin pădure. Aseară, când am ieșit afară în curte... știi... ca omu... unul stătea așezat pe troianul acela înalt de zăpadă de lângă cireșul pietros și se uita la mine lung. Noroc că l-am văzut după ce mi-am făcut nevoile, căci altfel făceam pe mine, nu alta! Nu e prima dată când îl observ stând pe aici. Parcă veghează ceva! Lina își stăpâni un
SUB SEMNUL LUPULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375652_a_376981]
-
Publicat în: Ediția nr. 1146 din 19 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Simonică mergea încet pe faleza din Orșova cu gândurile sale. Mai privea din când în când Dunărea acoperită pe margine cu preșul de verdeață. Pescarii așezați pe panta pietroasă, care așteptau să se agațe vreun pește de cârligele undițelor fumau liniștiți. Câteva bărci cu motor se vedeau în larg, agitând și transformând apa din jurul lor în aripi ce cădeau după ce treceau, lăsând dâre tremurânde. Blocul turn de pe partea stângă
GHINIONUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362122_a_363451]
-
suna telefonul mobil, ce-l avea într-un buzunar de la șortul gri peste care se revărsa tricoul alb și larg. Își dădu seama abia când acesta tăcu și se rezemă cu tot cu cârje de gardul albastru de fier ce despărțea panta pietroasă de faleză. După ce-l luă din buzunar, acesta începu din nou să sune. Era Sergiu, unul din prietenii sau cunoștințele lui. - Alo, salut Sergiule! - Salut Simonică, ce zici? Ieși prin oraș cu mine? - Deja am ieșit, sunt pe faleză. - Perfect
GHINIONUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362122_a_363451]
-
380, împreună cu cei apropiați în Imperiu, iar în ianuarie 381, el este primit cu mare cinste la Constantinopol, dar moare curând. 18 "Caucaland", locul multă vreme misterios, a fost identificat în Munții Buzăului, unde s-a descoperit, în 1837, la Pietroasa, un mare tezaur de obiecte de aur, "Cloșca cu puii de aur" sau "Tezaurul lui Athanaric". Tezaurul de la Pietroasa era alcătuit din 22 piese, din care s-au păstrat 12 (10 s-au pierdut încă din 1838) și cuprindea vase
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
moare curând. 18 "Caucaland", locul multă vreme misterios, a fost identificat în Munții Buzăului, unde s-a descoperit, în 1837, la Pietroasa, un mare tezaur de obiecte de aur, "Cloșca cu puii de aur" sau "Tezaurul lui Athanaric". Tezaurul de la Pietroasa era alcătuit din 22 piese, din care s-au păstrat 12 (10 s-au pierdut încă din 1838) și cuprindea vase, fibule în formă de vultur, încrustate cu pietre prețioase și colane, toate obiectele fiind din aur! Tezaurul este însoțit
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Jijiei, Botoșani, Roman, duc la concluzia că teritoriile de la est de Carpați și până la Nistru erau sub dubla dominație a hunilor și ostrogoților aceeași situație era și la sud de Carpați până la Dunăre. La sud de Carpați, în afară de tezaurul de la Pietroasa (Buzău), care aparține goților, se cunosc morminte izolate la Bălteni, mici tezaure sau piese la Dulceanca, Coșoveni, precum cazane numeroase. Aceste descoperiri dovedesc prezența efectivă a hunilor în Dacia 400 descoperiri s-au aflat în jud. Mehedinți (Hotărani), în jud.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Istoria Românilor, (Tratat), vol. II, p. 693-695. 18. Ibidem, p. 695-697; Ligia Bârzu, Continuitatea populației autohtone în Transilvania în secolele IV-V (Cimitirul nr. 1 de la Bratei), București, 1973. 19. Istoria Românilor, vol. II, p. 697-700; Al. Odobescu, Tezaurul de la Pietroasa, București, 1976. 20. Istoria Românilor, vol. II, p. 700-701. 21. Ibidem, p. 701-706; I. Nestor, Invazia hunilor, în Istoria României, I, București, 1960, p. 694-704. 22. Istoria Românilor, vol. II, p.707-709. 23. Ibidem, p.709-710; C. C. Diculescu, Contribuții la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a vechimii și continuității noastre pe acestte meleaguri, în vol. Pagini din istoria veche a creștinismului la români, Buzău, 1986, p. 19-46. Idem, Patriarhia bulgară de Târnovo între 1235-1393, în S.T., 1966, nr. 3-4, p. 146-159. Odobescu Al., Tezaurul de la Pietroasa, București, 1976. Olteanu Pandele, Contribuții la studiul elementelor slave din cele mai vechi traduceri românești, în L.L., VI, 1962, p. 67-97. Olteanu Șt., Cercetări cu privire la geneza orașului medieval din Țara Românească, în Studii 16, 1963, 6, p. 1255-1282. Idem, Din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Beniuc, Ion Th. Ilea și alții”), cel care scrie Cartea moțului cântă, așadar, tărâmurile de baștină, țara, neamul, părinții, frații, consătenii, tot ce ține, cum spunea Aron Cotruș, de „străvechiul suflet al Ardealului”. Ceea ce îi individualizează cântecele e graiul deosebit de pietros, de colțuros, îmbiat cu măsură de regionalisme, dar mai ales versul sacadat, opintit, hurducat, adesea aritmic, de o duritate țărănească aparte. SCRIERI: Cartea moțului, Mediaș, 1937; Cântece cu călușul în gură, București, 1942; Viața lângă cer, Zlatna, 1943; Bună dimineața
COPILU-CHEATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
un informator. Modul cum concepea satul tradițional timpul își avea rădăcinile în credințe magico-religioase. Spațiul (locul) este văzut concret, ca bun sau rău. Locul bun este rodnic, benefic, sfânt, locul rău este nerodnic, aducător de rău, de necaz, este sec, „pietros”, răutatea lui datorându-se unui duh malefic. În locul rău joacă ielele, se săvârșesc omoruri și se fac farmece. Locul rău influențează omul și animalele prin îmbolnăviri sau întâmplări neobișnuite, sinistre. O bogată tradiție alcătuită din credințe definește locul rău. Potrivit
BERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285709_a_287038]
-
simplu și atât de viu! Șoldurile, răspunzând mișcării brațelor, i se legănau ușor. Picioarele pline și aurii fremătau. Se bucura de propria ei agilitate, care îi permitea până și gesturi inutile - de pildă, să-și cambreze cadențat arătoasa ei crupă pietroasă. Da, ea dansa. Și, chiar fără să îi văd fața, îi ghiceam zâmbetul. M-am îndrăgostit de tânăra necunoscută roșcată. Era vorba, desigur, înainte de toate, de o dorință foarte fizică, o încântare carnală în fața taliei sale de o fragilitate copilărească
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
așa vreu. {EminescuOpVIII 125} GRUIE SÎNGER TRAGEDIE 2278 PERSOANELE IUGA voievodul Sucevei MARIA Doamna BOGDAN-DRAGOȘ fiul lor MIHNEA SÎNGER IRINA GRUIE fiul lor GALU voievodul Tatrei și Câmpulungului AMIN fiul său ANGELICA fiica sa [URICARUL] AMBROZIE episcop și egumen monastirei Pietroasa Nuntași EUSTRATIE LIMBĂ-DULCE PEPELEA CRACALEI dascăl PROCOPIE * zodieri TU GOMIR BASSARABA FILIP LIMBĂ-DULCE ROMAN BODEI CARACAL STRATULAT DASCĂLUL CRACALEI IRINA P[ROCOPIE]* [MESTEACĂN o strajă] ACTUL I Omorârea lui Iuga Voievod de către Mihnea Sânger. Doamna Maria și fiul său Dragoș
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
joasă ridică ziduri masive de mărgean care se-ntind mii de mile și ici se-nșiră de-a lungul liniei țărmurilor, dincolo formează brâul unor insule izolate, înfruntînd talazurile cât de înviforate; generație după generație murind, ele lasă în păturile pietroase de var de mărgean (Korallenkalk) monumente nepieritoare a neîncetatei lor munci. Aceste stanuri de stâncă consistă 2/5 a greutății lor din acid carbonic, care-n aparență e prins pentru vecie în ele. Acest acid carbonic s-au sustras direct
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
băștinași, care ar fi putut fi lesne observată și de aceea adunaseră cu migală bolovani pe care se cocoțau încercînd astfel să se distribuie semisferic. Privite de sus însă pietrele păreau doar un fenomen natural, obișnuit de altfel pe solul pietros al podișului. Quinții se apropiară și mai mult de ceata de policorni, așteptând momentul potrivit pentru atac. De la locul său, Abatele încerca să își canalizeze întreaga energie mentală spre Kasser. Bătrânul împărat învățase atât de bine supraviețuirea pe Kyrall încît
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Șklovski este, de asemenea, o teorie a punctului de vedere, în măsura în care se referă la modurile perspectivale ale înstrăinării. Definiția lui Șklovski conform căreia "arta există ca să putem recupera senzația vieții; ca să ne facă să simțim lucrurile, să facă o piatră pietroasă"25 poate fi redată cel mai ușor prin transferarea punctului de vedere de la "cel care rostește cuvintele narative" către "cel care cunoaște povestea narativă", de la relatarea unui narator la percepția trăită de un personaj ficțional. Totuși, efectul de înstrăinare al
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
sol. Ca dezavantaj al folosirii cultivatoarelor, pentru controlul buruienilor, trebuie precizat că sunt foarte pretențioase la condițiile de mediu. Cu aceste cultivatoare se lucrează într-o perioadă restrânsă, iar instalațiile nu sunt ușor de folosit pe terenurile în pantă sau pietroase sau în alte condiții dezavantajoase. Cerealele Utilizarea semințelor cu viteză ridicată de germinare și creștere, pentru a ridica nivelul competitivității culturilor de cereale împotriva îmburuienării, ajută deasemenea la compensarea oricărui neajuns al culturii care poate să apară de-a lungul
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
mai eficientă în primele faze de vegetație, atunci când cultivarea între rânduri nu este posibilă, datorită presiunii laterale exercitată asupra rândurilor plantei principale. Deoarece periile se curăță singure, mașina poate fi utilizată după ploaie, imediat ce terenul permite acest lucru. Pe solurile pietroase, periile flexibile sau dovedit foarte avantajoase, însă trebuie luate măsuri de precauție pentru a evita aruncarea pietrelor în tunele. Acolo unde suprafața solului este foarte tare, pot fi adăugate accesorii cultivatorului, pentru a sparge suprafața. Un aspect important în ceea ce privește managementul
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
mare, la 60-70 m adâncime, în tovărășia calcanului și vulpii de mare. Ca pește migrator anadrom, primăvara, în lunile aprilie-mai urcă în susul Dunării, pentru reproducere, până la Porțile de Fier, depunând icrele în tot cursul fluviului, în locuri adânci, cu fund pietros și nisipos (mai-iunie); către toamnă, cea mai mare parte dintre adulți și tineri se întorc în mare, unde ierneaza la adâncime în grupuri mici. Se hrănește cu moluște, crustacei și pești mici. Trăiește circa 45 de ani și chiar mai
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
atenția asupra victimelor ca indivizi, oferă fețe și nume cifrelor statistice și ne implică În ritualul aducerii aminte. Recenzii. Note de lectură ELEZ BIBERAJ, Albania in Transition. The Rocky Road to Democracy, Westview Press, Boulder, Colorado, 1999, 377 p. „Drumul pietros” este acela pe care, una dupa alta, Îl parcurg țările fostului lagăr socialist, iar asemănările Între statele care n-au pătruns Încă În Uniunea Europeană devin tot mai vizibile pe măsură ce Împrejurările fiecărei tranziții În parte ajung a fi cunoscute peste hotare
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În Franța secolului al XIX-lea, loturile erau descrise În termeni de morgen sau journals (zile de lucru) și de tipurile de lucrări necesare (homée, bechée, fauchée). Câte morgen reprezentau, să zicem, zece acri depindea de caz. Dacă terenul era pietros sau În pantă, putea necesita de două ori mai multe zile de lucru decât aceeași suprafață de pământ fertil și drept. Numărul de morgen diferea de asemenea de la un loc la altul, În funcție de capacitatea mâinii de lucru locale și de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]