2,293 matches
-
difuze. În al doilea rând, pigmentul mineral este fin dispersat într-o pastă argiloasă, astfel încât semnalul Raman este slab. Cu toate acestea, au fost obținute spectre, sau doar linii Raman caracteristice, suficient de clare pentru a permite identificarea mineralelor din pigmenți (BUZGAR et alii 2010). Spectrele Raman înregistrate pe pigmentul alb se caracterizează printr-un zgomot de fond (BN) și o fluorescență (F) ridicată. Absența unor linii spectrale Raman, chiar și difuze (Tabel 13), este datorată unei paste argiloase foarte fine
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
dispersat într-o pastă argiloasă, astfel încât semnalul Raman este slab. Cu toate acestea, au fost obținute spectre, sau doar linii Raman caracteristice, suficient de clare pentru a permite identificarea mineralelor din pigmenți (BUZGAR et alii 2010). Spectrele Raman înregistrate pe pigmentul alb se caracterizează printr-un zgomot de fond (BN) și o fluorescență (F) ridicată. Absența unor linii spectrale Raman, chiar și difuze (Tabel 13), este datorată unei paste argiloase foarte fine, de compoziție caolinitică. În urma unor analize XRF, (CONSTANTINESCU et
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
fond (BN) și o fluorescență (F) ridicată. Absența unor linii spectrale Raman, chiar și difuze (Tabel 13), este datorată unei paste argiloase foarte fine, de compoziție caolinitică. În urma unor analize XRF, (CONSTANTINESCU et alii 2007) s-a arătat faptul că pigmentul alb este o argilă ușoară de tip caolin, însă foarte ciudat, aceiași autori menționează Ca ca element chimic principal în pigmentul alb (argila caolinitică are un conținut foarte scăzut de Ca, elementele principale fiind Si și Al). În mod cert
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
argiloase foarte fine, de compoziție caolinitică. În urma unor analize XRF, (CONSTANTINESCU et alii 2007) s-a arătat faptul că pigmentul alb este o argilă ușoară de tip caolin, însă foarte ciudat, aceiași autori menționează Ca ca element chimic principal în pigmentul alb (argila caolinitică are un conținut foarte scăzut de Ca, elementele principale fiind Si și Al). În mod cert carbonatul de Ca este absent, deoarece acesta are un răspuns Raman foarte bun, cel puțin în cazul liniei spectrale de la 1087
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
principale fiind Si și Al). În mod cert carbonatul de Ca este absent, deoarece acesta are un răspuns Raman foarte bun, cel puțin în cazul liniei spectrale de la 1087 cm-1 (BUZGAR, APOPEI 2009). Înregistrarea unui număr mare de spectre pe pigmentul alb a permis însă și determinarea altor minerale prezente în pasta caolinitică și anume cuarțul și TiO2 (rutilul și foarte rar anatazul). Prezența cuarțului este marcată de apariția liniei Raman de la circa 465 cm-1, care este și cea mai intensă
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
cuarțului este marcată de apariția liniei Raman de la circa 465 cm-1, care este și cea mai intensă linie Raman a cuarțului Rutilul are un răspuns Raman foarte bun, chiar și la o granulație fină. Din acest motiv, prezența acestuia în pigmentul alb (Tabel 15) este clar demonstrată de apariția celor două benzi Raman caracteristice (BUZGAR et alii 2009). O problemă interesantă este aceea a frecvenței ridicate de apariție a rutilului în raport cu anatazul. Considerăm că majoritatea fragmentelor ceramice, realizate din pastă fină
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
la temperaturi mai mici de 700-7500C, deoarece la temperaturi mai ridicate și în prezența oxigenului, carbonul negru din ceramică, care conferă culoarea neagră, este distrus prin ardere. Prezența cuarțului și TiO2 în pasta caolinitică albă sugerează că argila utilizată ca pigment alb este de natură reziduală, formată prin alterarea unor roci magmatice. Astfel de depozite argiloase sunt destul de puține și localizate în apropierea unor corpuri vulcanice neogene (Parva și Cornăița jud. Bistrița Năsăud, văile Haitei, Pietrosului și Stejar - jud. Suceava) (BUZGAR
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
natură reziduală, formată prin alterarea unor roci magmatice. Astfel de depozite argiloase sunt destul de puține și localizate în apropierea unor corpuri vulcanice neogene (Parva și Cornăița jud. Bistrița Năsăud, văile Haitei, Pietrosului și Stejar - jud. Suceava) (BUZGAR et alii 2010). Pigmentul roșu analizat conține hematit și, frecvent, cuarț. Spectrele Raman ale pigmentul roșu de pe fragmentele de ceramică fină de la Hoisești (Tabel 16) sunt aproape identice și conțin principalele benzi Raman ale hematitului. Alura difuză a liniilor Raman este datorată granulației foarte
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
argiloase sunt destul de puține și localizate în apropierea unor corpuri vulcanice neogene (Parva și Cornăița jud. Bistrița Năsăud, văile Haitei, Pietrosului și Stejar - jud. Suceava) (BUZGAR et alii 2010). Pigmentul roșu analizat conține hematit și, frecvent, cuarț. Spectrele Raman ale pigmentul roșu de pe fragmentele de ceramică fină de la Hoisești (Tabel 16) sunt aproape identice și conțin principalele benzi Raman ale hematitului. Alura difuză a liniilor Raman este datorată granulației foarte fine a hematitului. Acest lucru este confirmat și de intensitatea ridicată
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
din regiunea 200-300 cm-1 și intensitatea scăzută a liniei Raman de la circa 1320 cm-1, care este cea mai intensă bandă Raman a hematitului în cristale mai mari (ZOPPI et alii 2008; BUZGAR et alii 2009). De asemenea, spectrele Raman ale pigmentului roșu sunt foarte asemănătoare cu cele ale pastei, ceea ce indică obținerea acestuia tot dintr-o argilă bogată în fier. Prezența cuarțului este demonstrată de apariția liniei spectrale cea mai intensă a acestuia, cea de la circa 465 cm-1 (Tabel 17). Cuarțul
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
intensă a acestuia, cea de la circa 465 cm-1 (Tabel 17). Cuarțul are un răspuns Raman mai intens decât hematitul și, din acest motiv, benzile Raman ale acestuia din urmă sunt mai puțin evidente. Pentru comparație, prezentăm și spectrele Raman ale pigmentului roșu de pe două fragmente de ceramică din siturile de la Scânteia și Ruginoasa (Tabel 17). Prezența hematitului, împreună cu cuarțul, în pigmentul roșu exclude utilizarea oxihidroxizilor de Fe ca pigment roșu pur (ar lipsi cuarțul). Pentru culoarea roșie s-a utilizat argila
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
din acest motiv, benzile Raman ale acestuia din urmă sunt mai puțin evidente. Pentru comparație, prezentăm și spectrele Raman ale pigmentului roșu de pe două fragmente de ceramică din siturile de la Scânteia și Ruginoasa (Tabel 17). Prezența hematitului, împreună cu cuarțul, în pigmentul roșu exclude utilizarea oxihidroxizilor de Fe ca pigment roșu pur (ar lipsi cuarțul). Pentru culoarea roșie s-a utilizat argila roșie, spălată de mai multe ori, procedeu prin care aceasta poate fi îmbogățită în oxihidroxizi de Fe (+cuarț). Acest procedeu
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
urmă sunt mai puțin evidente. Pentru comparație, prezentăm și spectrele Raman ale pigmentului roșu de pe două fragmente de ceramică din siturile de la Scânteia și Ruginoasa (Tabel 17). Prezența hematitului, împreună cu cuarțul, în pigmentul roșu exclude utilizarea oxihidroxizilor de Fe ca pigment roșu pur (ar lipsi cuarțul). Pentru culoarea roșie s-a utilizat argila roșie, spălată de mai multe ori, procedeu prin care aceasta poate fi îmbogățită în oxihidroxizi de Fe (+cuarț). Acest procedeu este utilizat și astăzi de unii manufacturieri de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
de Fe (+cuarț). Acest procedeu este utilizat și astăzi de unii manufacturieri de vase de ceramică. Proveniența acestei argile nu ridică o problemă deosebită, aceasta fiind disponibilă din abundență sub formă de intercalații în depozitele sedimentare de platformă din Moldova. Pigmentul negru analizat conține jacobsit. Acest mineral a fost pus în evidență și în alte studii (CONSTANTINESCU et ali 2007). Este foarte posibil ca acest mineral să provină din crustele de alterare ale acumulărilor de Mn din județul Suceava (Iacobeni, Ciocănești
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
cele ale lui Dumnezeu, care fuzionează fără a se altera. Un tablou are toate proprietățile materiei și pe toate cele ale spiritului. De unde o ciocnire întotdeauna deranjantă. Sunt materie, priviți-mi suportul și suprafețele. Sunt spirit, priviți cum semnific dincolo de pigmenți. De ce parte să te situezi? Și ce direcție să adopți în artă, cea materială sau cea spirituală? Focillon îl compara pe artist cu un centaur. L-am putea considera și un mediator indecis, oscilând între o devenire-Verb și o devenire-Trup
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
singurul mamifer care vede dublu. Retina îi transmite o formă căreia creierul îi analizează semnificația. El poate așadar, în fața unei icoane, să vadă în același timp planșa de lemn, acoperită cu un amestec de var, gălbenuș de ou, ceară și pigmenți și, dincolo de ea, prezența sanctificantă a lui Christos. O icoană este o profesiune de credință, dar astfel este, într-un grad mai mic, orice percepție: o privire aruncată este deja o opțiune. Transducția neurobiologică a unui stimul în informație rămâne
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
totul împinsă deoparte de marmură și chiar și de aur"*. De altfel, Pliniu inserează aceste considerații strict documentare în secțiunea materiilor prețioase, între aprecierile despre aur, argint, bronz și cele despre pietrele prețioase și nobile. Între argile și roci sunt pigmenții. Căci faimoasa carte a XXXV-a nu este un tratat despre stil, ci despre substanțe. Se face vorbire despre pictură numai din punctul de vedere al materialelor și suporturilor ei. Culorile au preț fiindcă provin din vegetale și minereuri, și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
texturii suprafețelor (mată, rugoasă, lucioasă etc.) se obține cu un simplu gest al degetului pe tastatură. Nu mai există contact cu materia. Spiritul s-a eliberat de mână, corpul întreg devine calcul, ne-am ridicat deasupra pământului. Culorile, debarasate de pigmenții de odinioară, pot varia la infinit, după bunul plac și vom putea găsi tot atâtea nuanțe între un roșu de Sienna și un șofran câte decimale între doi întregi. Libertate fabuloasă, plătită cu pierderea dorinței. "Epoca noastră preferă obiectelor modelele
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Este rar întâlnită o clasă chimică care să intervină numai într-o singură clasă tinctorială, după cum este la fel de rar cazul unei clase tinctoriale alcătuită dintr-un singur tip chimic. Astfel, printre coloranții antrachinonici întâlnim coloranți acizi, de cadă, de dispersie, pigmenți, după cum în clasa coloranților reactivi, cromogenul poate fi azoic, antrachinonic, ftalocianinic. Este deci necesară cunoașterea ambelor clasificări pentru stabilirea unor corelații corecte între structura chimică și comportarea tinctorială a coloranților (Forst, 1980; Grindea și al., 1983). 1.2.1. Clasificarea
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
anioni coloranți. Din această categorie fac parte coloranții de sulf și coloranții de cadă. - Coloranți insolubili regenerabili din forme temporar solubilizate: coloranți de sulf solubili și coloranți de cadă solubili. Coloranți neionogeni - de dispersie. Coloranți formați direct pe materialul textil Pigmenți 1.2.3. Nomenclatura coloranților Pe piața mondială există un număr foarte mare de coloranți care corespund practic unui număr relativ restrâns de structuri chimice, astfel încât, același produs chimic poate fi întâlnit sub diferite denumiri comerciale, în funcție de firma producătoare și
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
parte sărurile de diazoniu rezistente, care din punct de vedere chimic pot fi sulfați sau cloruri de diazoniu (I) săruri duble (II), arilsulfonați (III), iar din categoria diazocomponentelor pasive fac parte nitrozaminele (IV), diazosulfonații (V) și diazoaminele (VI). 1.8. Pigmenți Pigmenții utilizați în sectorul industriei textile sunt substanțe colorate, cristaline, fin divizate, insolubile în mediile uzuale folosite în tehnologia chimică textilă (apă, soluții alcaline, acide, reducătoare, oxidante). Ei nu au afinitate față de suportul textil, pe care se fixează prin intermediul unui
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
sărurile de diazoniu rezistente, care din punct de vedere chimic pot fi sulfați sau cloruri de diazoniu (I) săruri duble (II), arilsulfonați (III), iar din categoria diazocomponentelor pasive fac parte nitrozaminele (IV), diazosulfonații (V) și diazoaminele (VI). 1.8. Pigmenți Pigmenții utilizați în sectorul industriei textile sunt substanțe colorate, cristaline, fin divizate, insolubile în mediile uzuale folosite în tehnologia chimică textilă (apă, soluții alcaline, acide, reducătoare, oxidante). Ei nu au afinitate față de suportul textil, pe care se fixează prin intermediul unui liant
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
industriei textile sunt substanțe colorate, cristaline, fin divizate, insolubile în mediile uzuale folosite în tehnologia chimică textilă (apă, soluții alcaline, acide, reducătoare, oxidante). Ei nu au afinitate față de suportul textil, pe care se fixează prin intermediul unui liant. Caracteristicile fizice ale pigmenților, cum ar fi dimensiunile și forma particulelor, au influență importantă asupra capacității tinctoriale, nuanței și purității acesteia. Astfel, s-a observat că particulele mari, cu suprafață specifică mai mică dau un randament tinctorial mai scăzut și o strălucire mai redusă
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
ar fi dimensiunile și forma particulelor, au influență importantă asupra capacității tinctoriale, nuanței și purității acesteia. Astfel, s-a observat că particulele mari, cu suprafață specifică mai mică dau un randament tinctorial mai scăzut și o strălucire mai redusă. Culoarea pigmenților este determinată în primul rând de constituția lor chimică, dar și de modul cum sunt aranjate moleculele în rețeaua cristalină. Astfel, în funcție de condițiile de sinteză pigmenții se pot prezenta în forme cristaline, diferit colorate (Grindea și al., 1983). Din punct
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
mai mică dau un randament tinctorial mai scăzut și o strălucire mai redusă. Culoarea pigmenților este determinată în primul rând de constituția lor chimică, dar și de modul cum sunt aranjate moleculele în rețeaua cristalină. Astfel, în funcție de condițiile de sinteză pigmenții se pot prezenta în forme cristaline, diferit colorate (Grindea și al., 1983). Din punct de vedere chimic, pigmenții cuprind o gamă sortimentală largă (pot fi: azoici, dioxazinici, chinacridinici, ftalocianinici, azometinici, policiclocetonici) (Asiri, 2004; Diver, 2004; Sadeghi și Safari, 2006). Pigmenții
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]