448 matches
-
fragrans"), bujori ("Orchis laxiflora ssp. elegans"), untul-vacii ("Orchis morio"), petunie ("Petunia parviflora"), ferigă plutitoare ("Salvinia natans"), otrățel de baltă ("Utricularia vulgaris"), plutică ("Nymphoides peltata"), troscot de apă ("Polygonum amphibium"), săgeata apei ("Sagitaria sagitifolia"), pipirig ("Juncus gerardii"), rogoz ("Carex ligerica") sau pir de mare ("Elymus sabulosus"). Delta Dunării conține mai mult de 360 de specii de păsări și 45 de specii de pește de apă dulce în numeroasele sale lacuri și japșe. Acesta este locul unde milioane de păsări din diferite colțuri
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
în anumite proporții. Pe solurile din teritoriul localității se dezvoltă o vegetație reprezentată prin pajiști de silvo - stepă și păduri. Pădurile, ca resurse naturale, sunt formate din gorun și fag. Pe pajiștile existente se întâlnesc plante ca: golomățul, iarba câmpului, pir, coada vulpii, rogosuri, trifoi roșu, trifoi alb, mușețel și multe alte specii. În unele bălți apare stuful și papura. În sectoarele cu sărătură cresc iarba de sărătură și păiușca. Pe izlazuri cresc buruienile cu spini și buruienișul cu scai măgăresc
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
o vegetație foarte variată de cea de lunca până la etajul fagului și carpenului. Arborii sunt reprezentați prin plop, salcie, arin apoi ulm și stejar, carpen și fag, a mai fost plantat și salcâm, celelalte plante sunt reprezentate de stuf, păpuriș, pir etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mogoșești-Siret se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,93%). Pentru 3,98% din populație, apartenența etnică nu
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
patriei sale, "Bithynica" din secolul al II-lea î.Hr., o nimfă numită Tracia, cunoscătoare a plantelor tămăduitoare și născocitoare de melodii. Numele acesteia îl poartă ținuturile tracilor, cunoscute înainte sub denumirea de Pèrke (fragmentul 13 din "Bithynica"). Rădăcina indogermanică „per-/pir/per(k)” semnifică „stânca”, „piscul” sau "piatra", ceea ce denotă cultul tracic al unei divinități a munților, identificată de greci cu frigiana Cybele. Fiul acesteia s-a numit Pèrkos sau Peiros și a fost venerat chiar și în epoca Imperiului Roman
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
campastre (jugastru), Tilia spp. (tei), Ulmus foliacea (ulm), Crataegus pentagyna (păducel), Cornus sanguinea (sânger), Evonymus europaea (voniceriu). În pâlcurile de arbuști, vegetația ierboasa cuprinde specii că Tamus communis (fluierătoare), Polyfonum spp. (troscot), Lithospermum spp. (mărgelușa), iar în culturi, Agropyron repens (pir), Lolium perenne (raigras), Cirsium arvense (pălămida), Rubus caesius (mur), Setaria viridis (mohor), Dactylis glomerata (golomăț). În pășuni și fânețe sunt prezente graminee precum Lolium perenne, Agropyron repens, Bromus inermis (obsiga), Dactylis glomerata și leguminoase că Trifolium hybridum (trifoi), Ț. pratense
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
plantat plopul de origine canadiana folosit pentru obținerea celulozei, iar din anul 1975 a fost înlocuit cu salcie și rachită. În aceasta zonă cresc și multe specii de plante medicinale printre care se află mușețelul sau romanița, coada șoricelului, plătăgina, pirul, coada calului, pelinul urzică, traista ciobanului, troscotul, trei frați pătați, urzica moartă roșie, bolbura rostopasca, acestea fiind folosite atât în medicina tradițională cât și în terapeutica modernă. În afară de aceste plante există plante melifere care favorizează dezvoltarea în zonă a apiculturii
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
iar pe timpul verii se simte influența austrului, dinspre sud-vest. Precipitațiile sunt reduse (cca 500 mm/an). Este tipică vegetația de stepă, puternic modificată de om, care a luat în cultură majoritatea terenurilor. La marginea drumurilor și pe terenurile nelucrate vegetează pirul, colilia, știrul etc. Animalele specifice sunt rozătoarele: șoarecele de câmp, iepurele de câmp, popândăul etc. Numele satului provine de la stația CFR din apropiere, de pe magistrala 500 București - Suceava, unde opresc trenurile personale. Se află pe magistrala 500 CFR București Nord
Gara Bobocu, Buzău () [Corola-website/Science/300815_a_302144]
-
specii hidrofile de tipul asociațiilor de Carex, Juncus și Phragmites. Vegetația cultivată în zonă este reprezentată de grâu, porumb, urmate de sfeclă, floarea soarelui, plante furajere. Dintre buruienile întâlnite în culturi amintim Convolvulus arvensis (volbură), Setaria glauca (mohor), Cynodon dactylon (pir gras), Cirsium arvense (pălămidă), Taraxacum officinale (păpădie), Amaranthus retroflexus (știr sălbatic). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mihai Eminescu se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
Gleditsia triacanthos"). Au mai fost plantate în ultimii 30 de ani și specii rășinoase: pinul ("Pinus sylvestris"), molidul ("Picea excelsa"), tisa ("Taxus baccata") ș.a. Pajiștile, fânețele și pășunile au o vegetație ierboasă caracteristică acestei zone. Predomină speciile: păiușul ("Festuca ovina"), pirul crestat ("Agropyron cristatum"), pirul târâtor ("Elytrigia repens"), sulfina ("Melilotus officinalis"), lucerna ("Medicago sativa"), trifoiul târâtor ("Trifolium repens"), brusturele ("Arctium lappa"). Pe șesuri și lunci cresc multe plante hidrofile ca: papură ("Typha latifolia"), stuf ("Phragmites australis"), rogoz ("Carex arenaria"), pipirig (tipirig
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
fost plantate în ultimii 30 de ani și specii rășinoase: pinul ("Pinus sylvestris"), molidul ("Picea excelsa"), tisa ("Taxus baccata") ș.a. Pajiștile, fânețele și pășunile au o vegetație ierboasă caracteristică acestei zone. Predomină speciile: păiușul ("Festuca ovina"), pirul crestat ("Agropyron cristatum"), pirul târâtor ("Elytrigia repens"), sulfina ("Melilotus officinalis"), lucerna ("Medicago sativa"), trifoiul târâtor ("Trifolium repens"), brusturele ("Arctium lappa"). Pe șesuri și lunci cresc multe plante hidrofile ca: papură ("Typha latifolia"), stuf ("Phragmites australis"), rogoz ("Carex arenaria"), pipirig (tipirig) ("Eleocharis palustris"), podbal ("Tussilago
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
de baltă ("Carex pseudocyperus"), etc. În terenurile arabile cultivate cu specii alimentare se întâlnesc plante dăunătoare culturilor ca: știr ("Amaranthus retroflexus"), mohor ("Setaria viridis"), volbură ("Convolvulus arvensis"), pălămidă ("Cirsium arvense"), torțel ("Cuscuta epithymum"), urda vacii ("Lepidium draba"), lobodă ("Atriplex sp."), pir ("Agropyron sp.") și altele, care trebuie combătute prin lucrări de întreținere a culturilor sau aplicarea de ierbicide selective. Fauna prezintă aceeași varietate. Deși se adaptează în genere zonei de vegetație respective, animalele sălbatice pot trece mai ușor dintr-o zonă
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
teritoriului administrativ este ocupată de terenuri agricole. Se găsesc și rămășițe de stepă reprezentată de pajiști naturale precum și marginea drumurilor de-a lungul digurilor și canalelor de irigație. În pajiștele xerofile, speciile predominante sunt reprezentate prin graminee: negara, păiușurile stepice, pirul crestat, ovăzul sălbatic. Mai cresc traista ciobanului, troscotul, coada șoricelului, volbura, păpădia, pelinul, cimbrișorul, diferiți scaieți etc. Majoritatea acestor plante își dezvoltă ciclul evolutiv înaintea venirii perioadelor secetoase de la sfârșitul verii.</br> În mod spontan, pe dunele de nisip apare
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
se încadrează în zona vegetației de stepa, plantele spontane find atât ierboase Vegetația ierboasa se întâlnește în zonele necultivate și în zona canalelor de irigații nefolosite, speciile representative fiind: iarbă scaioasa, colții babei, troscot, știr, coada șoricelului, lumânărica, trifoiul sălbatic, pirul gros, etc. AFACERI Din totalul de 5026 ha cât are suprafață agricolă, cea mai mare parte, 3972 ha este teren arabil, 408 ha pășune și 54 ha vii. Efectivele de animale din comuna se prezintă astfel : 25000 păsări, 1800 ovine
Comuna Traian, Teleorman () [Corola-website/Science/301845_a_303174]
-
frasinul (Frasinus excelsior), teiul(Tilia tomentosa), arțarul (Acer campestris), paltinul (Acer pseudoplatanus). În zona de șes crește sălcia (Salicis fragilis). Plantele cele mai des întâlnite pe pajiști și pășuni sunt păiușul (Festuca vallesiaca), trifoiul sălbatic (Trifofium pretenae), sparceta (Onabrychis vicisifolia) pirul( Agrapyrum cristatum), măzărichea (Vicis sative. Plantele de cultură sunt atacate de buruieni că știrul (Atriplex), știrița(Amaranthus retrofelexus), troscotul (Paliganus eviculare), pelinul (Artemisia austriacă), mohorul (Sturis viridis), neghina (Agrostemma githago), pălămida (Cirsius arvense). Fauna este reprezentată de mistreț (Sus scofa
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
ninsori apar în prima parte a lunii decembrie, ținând până în luna martie. Umiditatea medie e aerului este de 6,5 la sută. Flora este una caracteristică silvostepei, cu specii de stejar, arțar, carpen, frasin, salcâm și vegetație ierboasă formată din pirul gros, păiuș, coada șoricelului, colilia, rogoz, coada vulpii, trestie. La granița dintre satul Boteni și comuna Suatu se află o rezervație botanică de 4 hectare, unde se găsesc specii pontico-mediteraneene, xerofilo-pontice, ș.a. În rezervație crește și Cocoșul lui Peterfi (Astragalus
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
fagi (19%), goroni (43%), carpeni (20%), rășinoase - brad și molid -(1%), paltini (9%), jugastri, cireși și subarborete (păducel, alun, etc. ). Vegetația ierboasă este formată din plante comune cu valoare economică, medicală sau estetică și din buruieni: mac, păpădii, rostopască, cicoare, pir, scai vânăt trestie, urzici ș. a. Varietatea formelor de relief, suprafețele mari ocupate de păduri, Someșul, favorizează existența unei faune bogate și variate, inclusiv cu valoare cinegetică: căpriori, mistreți, vulpi, iepuri. Nu lipsesc rozătoarele mărunte, păsările comune, insectele, reptilele, melcii, batracienii
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
zona de lunca, anin și foarte putin salcâm, se găsește pe suprafețe foarte mici neîngrijite și predispuse distrugerii în permanență. În zona de deal se întâlnesc salcâmul sub aceleași aspecte că și la lunca.<br> Vegetația ierboasa este alcătuită din: pir, costrei, loboda, știr, limbarița, stânjenel, coada vulpii și alte multe ierburi. <br> În zona de lunca unde este umiditate mai mare se întâlnesc trestia, paura, rogozul, pătlagina,etc. Pe suprafața zonei de lunca de la Sud la Nord vegetația ierboasa ( trestia
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
troscotul, două specii de urzici și laurul (datura) se întâlnesc de obicei pe maidane și pe marginea drumului. Două plante interesante și foarte rezistente la secetă sunt grașița și colții-babei.Pe ogoare locuitorii au de luptat la prășit cu faimosul pir, foarte greu de stârpit, cu mohorul sau bălurul,cornecii ghimpele,pălămida,loboda sau știrul, mărăcinii și alte buruieni. Prin grâu cresc maci sălbatici, neghină și albăstrele. Plantele cultivate sunt în majoritate cereale și floarea soarelui. S-a renunțat la cultivarea
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
sudic numit "Terra Australis" datează încă din antichitate, primele descoperiri dovedite ale unor părți din continent au avut loc aproape simultan în 1820, iar prima debarcare verificată a avut loc în 1821. O hartă din 1513 a amiralului turc (otoman) Piri Reis conține totuși, în mod neexplicat, un continent sudic care seamănă oarecum cu Antarctida. Cu o suprafață de 14.425.000 km², Antarctida este al cincilea continent ca mărime, după Eurasia, Africa, America de Nord și America de Sud. Totuși este ultimul ca număr
Antarctida () [Corola-website/Science/298562_a_299891]
-
Harbuzului, de la Poiana Ursului și de pe Dealul Siliștea. Vegetația azonală se găsește în luncile Siretului și Sucevei unde apar suprafețe de păduri de salcie, plop, răchită și arin negru (zăvoaie de luncă) și o vegetație ierboasă alcătuită din stuf, papură, pir, iarba câmpului, coada vulpii, firuță etc. În flora spontană se întâlnesc arbuști fructiferi cu pondere economică mică: soc negru, porumbar, alun, păducel, cireș sălbatic. Efectivele de vânat (existent și optim) sunt constituite din iepure, vulpe, mistreț și căprioară. Fauna mai
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
garnița, tufa, etc. Poluarea de la platformă industrială de la Slatina se resimte mult și aici. Vârfurile copacilor din pădure se usucă, frunzele pomilor fructiferi se usucă și cad în plină vară. Floră spontană este destul de variată, formată din iarbă neagră, păiș, pir, bolbora, salvie, trifoi alb și roșu, iarbă grasă, maci, viorele, brebenei,etc. Fauna Fauna din zona comunei Valea Mare, datorită despăgubirilor, datorită agriculturii mecanizate și chimizate, este foarte mult diminuată. Dacă unii cetățeni povesteau despre întâlniri neprevăzute cu lupii, sau
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
la Aden. Din această bază, Suleyman Pașa a reușit să preia controlul asupra întregii țări Yemen, cucerind de asemenea San`a'. Populația din Aden s-a ridicat împotriva otomanilor, astfel că portughezii au deținut controlul orașului până la cucerirea acestuia de către Piri Reis în 1548. Având de consolidat cuceririle sale pe teren, Soliman a fost întâmpinat cu vestea că cetatea de Koroni în Morea a fost pierdută, fiind cucerită de către amiralul lui Carol Quintul, Andrea Doria. Recunoscând necesitatea de a-și reafirma
Soliman I () [Corola-website/Science/302595_a_303924]
-
afirmă în mod repetat originea tracică a lui Orfeu. Istoricul Arrian pomenește în opera sa "Bithynica" din sec. II î.Hr. o nimfă numită Tracia, după care s-ar fi denumit țara cunoscută inițial sub numele de Pèrke. Rădăcina indogermanică "per-/pir/per(k)" semnifică "stânca", "piscul" sau "piatra", ceea ce denotă cultul tracic al unei divinități a munților, identificată de greci cu frigiana Cybele. Fiul acesteia s-a numit Pèrkos sau Peiros și a fost venerat chiar și în epoca Imperiului Roman
Orfism (religie) () [Corola-website/Science/304069_a_305398]
-
rescrie în funcție de noile documente descoperite. Lumea nouă cu care luase contact Cristofor Columb, acum cinci sute de ani, s-a dovedit a fi fost vizitată cu cel puțin o mie de ani de vikingii lui Leif Eriksson. Hărțile amiralului turc Piri Reis (secolul al XVI-lea) sunt recopiate după altele mai vechi unde apar contururile unei părți a continentului american și ale Antarcticii, imposibil de identificat cu mijloacele tehnice din acea epocă. Deși am pășit în Mileniul III, Terra continuă să
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
dragostei divine, fără discriminare de castă, crez, naționalitate sau religie. Shaykh Muhammad Hisham Kabbani, de pildă, a ales să stea la picioarele lui Gohar Shahi în semn de mare respect. În afară de sufiții menționați mai sus, și alții precum Ghamkool Sharif Pir, Pir de Dhannakka Sharif, Pir kaki Tarrur, Ghulam Nabi Kashmiri alias Samandri Baba și Siraj Baba îl respectă pe Gohar Shahi considerând că el este preacinstit de către Allah. Adversitatea față de Gohar Shahi și adepții săi a luat amploare în rândul
Riaz Ahmed Gohar Shahi () [Corola-website/Science/312731_a_314060]