1,034 matches
-
Îngeri” din Romanii de Jos, oraș Horezu, județul Vâlcea, datează aproximativ din anul 1700. Lăcașul de cult se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Bisericuța închinată Sfântului Arhanghel Mihail, după cum se vede în fresca așezată deasupra pisaniei, de deasupra ușii de intrare, este cunoscută mai ales sub denumirea de „Biserica Sfinților Îngeri". Această biserică a fost ctitorită de Arhimandritul Ioan, posibil stareț al mănăstirii celei mari, ca biserică pentru robii care munceau pe domeniul mănăstirii. Ctitorul este
Biserica Sfinții Îngeri din Romanii de Jos () [Corola-website/Science/325253_a_326582]
-
arhitectura inițială a construcției datorită afectărilor în urma cataclismelor naturale și a refacerilor ce nu au mai respectat planurile originale. De altfel Aurel I. Gheorghiu, într-un studiu despre două monumente bisericești ale județului, afirma „[...] dacă nu ar fi fost martoră pisania citată, nimeni nu ar socoti-o opera epocii lui Matei Basarab [...]“ (Aurel I. Gheorghiu „Două lăcașuri sfinte din trecut: mănăstirea Panaghia și schitul Lăculețe“ în revista „Biserica Ortodoxă Română“, nr.11-12, p. 1211-1217, 1963) Conform pisaniei, printre puținele elemente din
Mănăstirea Doicești () [Corola-website/Science/298861_a_300190]
-
ar fi fost martoră pisania citată, nimeni nu ar socoti-o opera epocii lui Matei Basarab [...]“ (Aurel I. Gheorghiu „Două lăcașuri sfinte din trecut: mănăstirea Panaghia și schitul Lăculețe“ în revista „Biserica Ortodoxă Română“, nr.11-12, p. 1211-1217, 1963) Conform pisaniei, printre puținele elemente din secolulul al XVII-lea care s-au mai păstrat, manăstirea de maici având hramul Sf. prooroc Ilie a fost clădită din temelii între anii 1645-1646 iar ctitorii sunt domnitorul împreună cu doamna sa Elina. La 9 aprilie
Mănăstirea Doicești () [Corola-website/Science/298861_a_300190]
-
cu toate că apare în mai multe acte ale secolului, în toate figurând ca ctitorie a marelui domnitor. Istoricul Nicolae Iorga crede că ar putea-o identifica cu o ctitorie „[...] la Bărbătești, pre Iazmă [...]“ dintr-o versiune a acestor cronici. Dintr-o pisanie târzie aflăm că acest schit a fost refăcut de Constantin Brâncoveanu în 1702 în condiții necunoscute, continuându-și aproape neobservată existența până la cutremurul din 1802 când biserica este dărâmată. De refacerea ei s-a ocupat banul Grigore Brâncoveanu, urmașul domnitorului
Mănăstirea Doicești () [Corola-website/Science/298861_a_300190]
-
După 1864 mănăstirea de maici este desființată iar biserica acesteia devine biserică a satului Lăculețe așa cum este și în ziua de azi. Ultima reparație notabilă este cea din 1898 când este făcut amvonul bisericii, și acest fapt consemnat într-o pisanie.
Mănăstirea Doicești () [Corola-website/Science/298861_a_300190]
-
domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504), care a intuit rolul strategic al Hârlăului, prin poziția cvasicentrală în cadrul Moldovei medievale. În anul 1486, el a refăcut din temelii clădirile vechii curți domnești, dându-le o mare extindere. El a pus o pisanie, găsită în anul 1871 și aflată astăzi în patrimoniul Muzeului de Artă al României din București, în care stau scrise următoarele: "„Binecinstitorul și de Hristos iubitorul, Io Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei, fiul lui Bogdan
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
30-2,50 m. Se presupune că ar fi fost avariată de cutremurul din 1471, fiind necesară demantelarea ei. Biserica Sf. Gheorghe din Hârlău a fost construită în anul 1492, în mai puțin de cinci luni. Acest lucru este atestat de pisania scrisă în limba slavonă cu următorul text: "„Binecinstitorul și iubitorul de Hristos, Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domnul țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a zidit această biserică întru numele sfântului și măritului mare mucenic și purtător de
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
culoare. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu abside pentagonale (atât cele laterale, cât și cea decroșată a altarului) și cu pridvor pe latura de sud-vest. Vechimea construcției este demonstrată de ancadramentul ușii de la intrare (pe care se află pisania). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pridvorului. Pridvorul are o formă pătrată, având deasupra sa turnul clopotniță. În pereții de
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]
-
Movilă a fost frate vitreg cu domnitorii Ieremia și Simion Movilă precum și cu mitropolitul Gheorghe Movilă al Moldovei. Ctitorul a înzestrat mănăstirea cu numeroase moșii și sate (Adâncata, Nagoreni, Grușevița), Teodorenii devenind una dintre cele mai bogate mănăstiri din Moldova. Pisania bisericii s-a pierdut, dar pe copertina contrafortului de la absida altarului se află înscris anul 1597, care indică tocmai data înălțării edificiului. Într-un document din 19 decembrie 1611 - 31 august 1612 se spune că mănăstirea "numită a lui Toader
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
zgură de la topitoriile minelor de aramă. Zidul de împrejmuire datează probabil din aceeași vreme cu biserica, fiind original din piatră de munte legată cu mortar de var nestins, amestecat cu pământ. Dovada istorică a ctitorilor și zugravilor este conțiuntă în pisania zugrăvită cu litere chirilice ce se păstrează pe peretele dinspre apus al naosului: „Cu vrerea Tatălui, a Fiului și cu săvârșirea Duhului Sfântu au făcut această sfântă biserică dumnealui jupânulu Cornea Brăiloiu velu Banu, dimpreună cu dumnealui jupânului Milco Băiașul
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost construită între anii 1662 - 1680 de logofătul Radu Crețulescu, fiind monument istoric. A fost reparata și zugrăvita în anul 1819 de către biv vel banul Constantin Crețulescu și polcovnicul Panaitu, după cum se menționează în pisania nouă.
Bărbulețu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324775_a_326104]
-
deasupra pronaosului are două ferestruici pe fiecare latură și este împodobit cu un bulb de inspirație barocă. Pictura veche se mai păstrează doar în altar și pe bolta naosului. Ea a fost realizată de pictorul bănățean Gheorghe Diaconovici, după cum arată pisania din naos, scrisă în alfabet chirilic: „Zugrăvitu-sa aciastă Biserică în zilele împăratului Iosif alu ... cu blagoslovenia .. . Sfinției Sale Sofronie a Timișorii fiind protopreviter Petru Petrovici a lu Sarazului și a împodobit cu cheltuiala dumnealui Mihai Vasiescu și Jrateso Ianăș Vasiescu
Biserica de lemn din Bătești () [Corola-website/Science/316870_a_318199]
-
-i ca ctitori pe preotul Nicolae Sălișteanu și frații Barbu și Gheorghe Firan. În Catagrafia din anul 1845 biserica este menționată ca fiind construită în 1841. În altar este trecută data când s-a terminat tencuirea bisericii-6 iunie 1859. În pisanie este menționat anul zugrăvelii: „Această Sfântă Biserică s-au împodobit cu zugrăveală precum se vede, cu toată cheltuiala dumnealor Ion Vasile Feran, Gheorghe Mare și Gheorghe Mic, feciori ai lui Lasco Feran însă înăuntru pe zid 1870, octombrie 12 însă
Biserica de lemn din Turtaba () [Corola-website/Science/320461_a_321790]
-
biserica cu obiecte de cult de argint și veșminte. Pe cheltuiala sa s-a realizat pictarea interioară și amplasarea unei noi catapetesme (1838), precum și construirea pridvorului și amplasarea crucilor (1845). La 20 august 1846, a fost amplasată deasupra intrării o pisanie în limba română cu caractere chirilice având următorul text: "„Aciastă biserică cu hramul marelui ierarh Nicolai sau zidit de boeriul vornic Costandin Miclescul și sau sfințit la 1813 octomvre 26. Cheltui(n)d la zidire și împodobindo cu argi(n
Biserica Sfântul Nicolae din Călinești-Bucecea () [Corola-website/Science/321485_a_322814]
-
comuna Pașcani (județul Baia), de la ultimul proprietar, profesorul Gheorghe I. Brătianu. În imediata vecinătate a palatului, vistiernicul Iordache Cantacuzino și a doua sa soție, Alexandra, au ctitorit în anul 1664 Biserica „Sf. Voievozi” din Pașcani. Deasupra intrării se află o pisanie în limba slavonă. Lăcașul de cult a suferit unele refaceri în anul 1807. Printre preoții care au slujit aici este de menționat preotul Mihai Mocanu (1938-2009), care a funcționat ca paroh al acestei biserici (1980-2004) și protopop al Protopopiatului Pașcani
Biserica Sfinții Voievozi din Pașcani () [Corola-website/Science/321518_a_322847]
-
a doua biserică, iar după răzmeriță a fost ridicată, în iulie 1757, sub domnia lui Constantin - Vodă Mavrocordat, a treia Biserică, de data aceasta din zidărie, așa precum aflăm dintr-un act al Mitropolitului Grigorie al Ungrovlahiei, din 1786. Din pisania veche, scrisă cu litere chirilice săpate în piatră, care se păstrează în pridvorul bisericii, aflăm că aceasta s-a zidit și înfrumusețat cu ajutorul lui Mărgărit Staroste, al lui Nicolae Cernavodeanu, al Jupânului Nicolae Cupețul și al altor creștini, "„ca să le
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
Movilă nu a plătit birul din acel an. El a fost însoțit spre scaunul domnesc de hoardele de tătari ale lui Cantemir-bei. Tot cronicarul descrie prima domnie a lui Tomșa că a fost plină de vărsări de sânge. Neexistând nicio pisanie, nu se cunoaște anul în care s-a început construirea Mănăstirii Solca. Unele lucrări acreditează anul 1612 ca an al începerii construcției, dar nu există date precise care să sprijine această ipoteză. Cert este că biserica era gata la 18
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
poate însă data în jurul anului 1800. Tradiția susține aducerea ei din satul Stroești, unde a fost înlocuită în jurul anului 1881 de o biserică de zid cu hramul „Cuvioasa Parascheva”. Momentul ridicării acestui lăcaș pe locul actual este consemnat într-o pisanie peste intrare: "„Întru slava sfintei și celei de o ființă și nedespărțitei Treimi, cu blagoslovenia P.S.Episcop de Argeș Neofit Scriban, în anul 1888 s-a ridicat acest sfânt lăcaș cu hramul „Duminica Tuturor Sfinților și Sfântul Mare Mucenic Dimitrie
Biserica de lemn din Vărzăroaia () [Corola-website/Science/330186_a_331515]
-
XIX-lea. Biserica, ctitorie a marelui stolnic Ioan (Iancu) Nădăianu și a soției acestuia, Anica Nădăianu, a fost construită din temelie între anii 1836-1848 pe moșia acestora. Târnosirea edificiului are loc pe data de 15 august, așa cum rezultă din vechea pisanie, scrisă în alfabetul de tranziție, care se poate vedea în tindă, desupra intrării în nartex. La începutul secolului XX, biserica se află în ruină astfel încât proprietarii de atunci ai moșiei, soții Dumitru I. și Polixenia Athanasiu o refac aproape din
Biserica Sfânta Treime din Brătia () [Corola-website/Science/308791_a_310120]
-
La începutul secolului XX, biserica se află în ruină astfel încât proprietarii de atunci ai moșiei, soții Dumitru I. și Polixenia Athanasiu o refac aproape din temelie. Lucrările de reparație se termină în luna iunie a anului 1903 când pun noua pisanie, lângă cea veche, pentru a aminti posterității de acest lucru. Noii ctitori refac trei ani mai târziu și pictura interioară, de bună seamă afumată. Clădirea este afectată puternic de cutremurul din 1940 necesitând noi refaceri, atât la structură cât și
Biserica Sfânta Treime din Brătia () [Corola-website/Science/308791_a_310120]
-
iobăgeasoă e declarată "portio canonica" (parte bisericească) și astfel e scutită de orice impozite. 1826: A fost introdusă matricola pentru evidența născuților, morților și cununaților. 1822-1836: Construirea și pictarea bisericii, care dăinuie și azi — monument arhitectonic de inestimabilă valoare artistică. Pisania din partea interioară a fruntariuiui altarului de deasupra ușilor împărătești, spune: Această sfântă bisiarică, cu mila și cu ajutoriul pria î(n)ălțatului, și atotputiarnicului milostivului Dumnezău sau zidit, și cu tot lucrul ce era de lipsă sau gătit de la î
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
bătrânul Mihai „Căuaciul”, care trăia în sat. La o valoare artistică inegalabilă se ridică podoaba interioară, atât cea din lemn sculptat, cât și pictura și icoanele. Ele au fost făurite, în mare parte, de zugravul Lazăr Toacaci din Piroșa. Deși pisania de deasupra ușii de intrare în naos precizează că totul a fost terminat la 5 septembrie 1833, lucrul a mai durat și în anul următor, pentru că zugravul și ajutorul său sunt mereu martori la cununiile din biserică. Lazar Toacaci n-
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
Lazar Toacaci n-a lucrat singur. Ajutorul său a fost tânărul Pavel Zegrean, care s-a stabilit definitiv în sat și a continuat finisările în biserică. Lui trebuie să-i aparțină pictarea celor două icoane despre care se spune în pisanie că n-au fost lucrate de Lazar Toacaci, ca și scrierea inscripției din 1836, citată în întregime. Decorația interioară, de factură cultă, poartă amprenta unui talent deosebit. Ea cuprinde absolut întreg ansamblul. Pereții au fost chituiți până aproape de înălțimea umărului
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
Cuvioasa Parascheva” din Târgu Frumos a fost ctitorită de domnitorul Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) în jurul anului 1541. Lăcașul de cult este cunoscut și sub denumirea de „Biserica Domnească”, fiind cea mai veche construcție din localitate. Anul construcției nu este cunoscut, pisania bisericii fiind probabil distrusă sau doar ascunsă la construirea în secolul al XVIII-lea a turnului clopotniță de deasupra pridvorului. Mențiunea clară a ctitorului este făcută în două pomelnice ale bisericii. Cel mai vechi dintre ele datează din perioada imediat
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
spălată de pictorii frații Profeta. Exteriorul este realizat în stil clasicist, fațadele longitudinale fiind tratate îngrijit, cu arcade oarbe. Pictura a fot restaurată între anii 2000-2002 de pictorul profesor Tudor Popescu, respectându-se pictura inițială. În pronaos, deasupra ușii, este pisania. Scrisă cu litere chirilice, este o adevărată cronică privind edificarea monumentului: „La anul 1782, în zilele preaînălțatului Iosif al II-lea, s-au zidit această sfântă biserică din temelie, cu toată cheltuiala și ajutorul satului, fiind ocârmuitor și ajutor, jupânul
Biserica Sfântul Nicolae din Mohu () [Corola-website/Science/325484_a_326813]