1,034 matches
-
Rațiu, primul președinte al Eforiei și pe protopopul greco-catolic Nicolae Rațiu). Abia de curând, tablourile au fost mutate în biblioteca bisericii. În data de 28 iulie 2011, cu aprobarea mitropolitului Andrei Andreicuț, a fost sfințită Pisania Bisericii Rățeștilor, reconstituită după pisania originală, care a disparut în condiții necunoscute după anul 1948. De asemenea au fost sfințite monumentele ctitorilor și principalilor contributori, monumente aflate în curtea bisericii. Reașezarea pisaniei a constituit un gest de recuperare istorică. Biserica a fost renovată în mai
Biserica Rățeștilor din Turda () [Corola-website/Science/306965_a_308294]
-
cu aprobarea mitropolitului Andrei Andreicuț, a fost sfințită Pisania Bisericii Rățeștilor, reconstituită după pisania originală, care a disparut în condiții necunoscute după anul 1948. De asemenea au fost sfințite monumentele ctitorilor și principalilor contributori, monumente aflate în curtea bisericii. Reașezarea pisaniei a constituit un gest de recuperare istorică. Biserica a fost renovată în mai multe rânduri. Actuala pictură a fost făcută între anii 1965-1966, de către Cornel Cenan din Cluj. De o parte și alta în pronaos se găsesc două picturi murale
Biserica Rățeștilor din Turda () [Corola-website/Science/306965_a_308294]
-
București, situat pe strada Silvestru, în sectorul 2. Biserică poartă hramul sfanțului Silvestru, papa Romei. Biserică a fost sfințită, în forma ei actuala, în data de 30 septembrie 1907, fiind în prezent, împreună cu turnul cu ceas, monument istoric, cu . Conform pisaniei datate 15 iunie 1743, o biserică mai veche a fost zidita de către Jupan Pârvu boiangiul și jupâneasa Stâncă în mahalaua Silvestrului. Cutremurul din 1802 afectează lăcașul de cult, iar reparațiile sunt suportate de Stâncă, nepoata jupânesei Stâncă. Cutremurul din 1838
Biserica Sfântul Silvestru din București () [Corola-website/Science/307804_a_309133]
-
Mănăstirii Golia. O inscripție în limba greacă aflată pe icoana hramului, lucrată în frescă, precizează că pictarea bisericii începuse în 1659: ""Rugăciunea prea iubitorului de Dumnezeu și robului său Nichifor, arhiereu, 1659”". În jurul anului 1660, Din acea perioadă datează și pisania în limba greacă pictată pe peretele vestic al pronaosului, care a fost tradusă de episcopul Melchisedec Ștefănescu astfel: Pisania pictată în 1660 uită să-i pomenească pe vechii ctitori ai Bisericii Hlincea, ducându-i în eroare pe cititori cu privire la data
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
în 1659: ""Rugăciunea prea iubitorului de Dumnezeu și robului său Nichifor, arhiereu, 1659”". În jurul anului 1660, Din acea perioadă datează și pisania în limba greacă pictată pe peretele vestic al pronaosului, care a fost tradusă de episcopul Melchisedec Ștefănescu astfel: Pisania pictată în 1660 uită să-i pomenească pe vechii ctitori ai Bisericii Hlincea, ducându-i în eroare pe cititori cu privire la data construcției. Documentul din 26 noiembrie 1662, menționat mai sus, precizează însă că mănăstirea Hlincea, situată ""aproape de târgul Iași, sub
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
lui Miron Costin a fost smulsă și a dispărut . A fost înlocuită de către Primăria Municipiului Iași cu o altă pană. Pe piedestalul de gresie se află două basoreliefuri realizate tot de către Hegel: Pe o placă de pe soclul statuii este următoarea pisanie: "“În anii 1888 luna august în al 22lea al domniei majestăților sale Carol I regale României și regina Elisaveta, prin contribuțiune publică s'a ridicat în Iași acest monument, sub care națiunea română a depus, cu venerațiune, osemintele aflate în
Statuia lui Miron Costin din Iași () [Corola-website/Science/307923_a_309252]
-
și fiica ei, Anghelina, au construit o biserică nouă care a transpus cu fidelitate conceptul arhitectural realizat în anul 1594 la Biserica Aroneanu. Asemănarea dintre cele două biserici constituie și un element de datare a bisericii din Ițcani, a cărei pisanie nu s-a mai păstrat. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
cult a fost sfințit la 12 septembrie 1646 de mitropolitul Varlaam Moțoc al Moldovei, înconjurat de un mare sobor de preoți și călugări, în prezența domnitorului Vasile Lupu. Deasupra ușii de intrare în biserică, de pe latura sudică, se află o pisanie cu următorul text în limba slavonă: În cei trei ani scurși de la zidire până la sfințirea bisericii, ctitorii au construit careul de chilii care însoțesc zidul de incintă, împreună cu turnul-clopotniță din piatră și granit de pe latura de răsărit. Atât ctitorii, cât
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
Ca stareță a fost numită maica Elisabeta Costache, sora mitropolitului. La 16 septembrie 1821, în timpul domniei lui Mihail Suțu al II-lea (1819-1821), complexul monahal a fost devastat și incendiat de turci. Pe latura nordică a bisericii se află o pisanie în limba română cu caractere chirilice cu următorul text: Lucrările din anii următori au refăcut complexul monahal și a fost supraînălțat turnul clopotniță. În anul 1847, pe latura de sud a incintei, la etaj, a fost amenajat un paraclis cu
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
lemn, construită de «vornicul» Danciu, tatăl lui Matei . Tradiția despre vechimea monumentului a fost, de altfel, înregistrată și de alți călători străini și unii istorici au socotit-o ca fiind exactă, însă ea nu poate fi atestată prin documente, pentru că pisania bisericii a dispărut. Același Paul din Alep, care a asistat la ceremonia înmormântării lui Matei Basarab, consemnează că acesta a cerut pe patul de moarte să fie îngropat la Amota, dar urmasul său, Constantin Șerban, dădu ordin să fie înmormântat
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
22 dughene, locuri de case, pivnițe de piatră pe Ulița Mare, case în Târgul vechi de jos. Boierul Iani Hadâmbu a zidit această biserică pe locul unui schit mai vechi, cu hramul "Sfântul Ierarh Nicolae". Acest lucru reiese și din pisania veche în care se spune că Iani Hadâmbul a reînnoit o biserică, numai anumite părți din zidărie fiind construite din nou. Deasupra ușii de la intrarea în biserică se află o pisanie în limba slavonă, dăltuită în piatră, cu următorul conținut
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
hramul "Sfântul Ierarh Nicolae". Acest lucru reiese și din pisania veche în care se spune că Iani Hadâmbul a reînnoit o biserică, numai anumite părți din zidărie fiind construite din nou. Deasupra ușii de la intrarea în biserică se află o pisanie în limba slavonă, dăltuită în piatră, cu următorul conținut: ""Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, a înnoit și făcut această biserică dumnealui Iani Hadâmbul, în Codrii Iașilor, la Dealul Mare, unde este hramul Nașterii Precistei
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
la 1695 de marele Spătar Mihai Cantacuzino, fiul postelnicului Constantin, și numită de Dositei, Patriarchul Erusalimulul și mănăstirea Buceagul. Numirea de Sinaia a dat-o mănăstirei, spătarul Cantacuzino, după-cum se vede din actul de fondațiune : Era înscris ca ctitor pe pisania montată pe Turnul Colței:
Mihai Cantacuzino () [Corola-website/Science/307434_a_308763]
-
În zona de sud a acesteia se se pare că ar fi existat și o a treia compartimentare cu ziduri pline. Chiliile au fost construite pe zidurile de nord și de sud, aceste din urmă având dimensiuni mai mari Frumoasa pisanie, păstrată intactă "in situ", arată că lucrările de construcție au fost terminate în data de 2 mai 1648 pe moșiile și cu cheltuiala marelui vornic Dragomir Dobromirescul, fiul vestitului Dobromir, mare ban al Craiovei și a soției sale Elina, fiica
Mănăstirea Plăviceni () [Corola-website/Science/303075_a_304404]
-
joc de asize de cărămizi aparente și casete de tencuială, având două rânduri de firide despărțite de un brâu simplu de cărămidă. Pictura interioară, de dată recentă, nu mai păstrează decât în spirit pe cea originală. Astfel, tabloul votiv și pisania îi prezintă pe presupușii ctitori din relatările celor ce văzuseră vechea frescă. În partea de nord a bisericii, spre șosea, în 1964, încă mai puteau fi zărite ruinele unor construcții aprținând fostelor chilii. Anul presupus al construirii lăcașului este 1647
Schitul Dobrotinet () [Corola-website/Science/303087_a_304416]
-
ot Ruda și Curtișoara". Același cognomen avea să-l poarte și cel de-al doilea său fiu, Chirca postelnic, moștenitorul domeniului Curtișoara. Este posibil ca numele de "Ghica" să fie o interpretare greșită a aceluia de "Chirca" din cauza deteriorării vechii pisanii și a rescrierilor succesive. Cu toate acestea, în textul unei inscripții a unei icoane a Maicii Domnului datată 1624-1625 aparținând bisericii satului Rudeni, moșia de baștină a boierilor Rudeanu, criticul de artă G. Teodorescu descifra în 1929, într-o listă
Schitul Dobrotinet () [Corola-website/Science/303087_a_304416]
-
pronaosul având și rol de gropnită pentru "conița Stanca" nepoata lui Constantin Brâncoveanu. Casa zisă a doamnei Bălașa, cu inscripția ce o datează la 1650 se datorește transformărilor făcute de N.Brătescu la 1852, prilej cu care s-au adus pisania de piatră a jupânului Manea Clucer, pisania încastrată pe fatada sudică a casei numită "a Bălașei" și piatra de mormînt a acesteia, considerând că în acest fel îi va crește importanța. Această construcție este tratată arhitectural ca niște adevărate chilii
Curtea Domnească din Târgoviște () [Corola-website/Science/302297_a_303626]
-
conița Stanca" nepoata lui Constantin Brâncoveanu. Casa zisă a doamnei Bălașa, cu inscripția ce o datează la 1650 se datorește transformărilor făcute de N.Brătescu la 1852, prilej cu care s-au adus pisania de piatră a jupânului Manea Clucer, pisania încastrată pe fatada sudică a casei numită "a Bălașei" și piatra de mormînt a acesteia, considerând că în acest fel îi va crește importanța. Această construcție este tratată arhitectural ca niște adevărate chilii mănăstirești, cele 4 încăperi dispuse în șir
Curtea Domnească din Târgoviște () [Corola-website/Science/302297_a_303626]
-
fără etaj, este de formă paralelipipedică, având patru camere dispuse câte două de-a lungul unui colidor central. Pardoseala este de cărămidă roșie, iar bolțile sunt "în cruce". Ca o curiozitate, Casa Bălașa este singura clădire civilă care păstrează o pisanie a ctitorului. Foișorul, a cărui ruine sunt situate la 60m de spre est de zidul de incintă, a fost prima oară construit de Matei Basarab, fiind folosit lemnul ca material. Constantin Brâncoveanu reface construcția, din zidărie, astfel devenind un superb
Curtea Domnească din Târgoviște () [Corola-website/Science/302297_a_303626]
-
Ioan Vodă cel Cumplit (1572-1574) a spoliat mănăstirea de odoarele sale, folosind o parte din argintărie ca să bată monedă. Din cauză că s-a opus, starețul Iacob Molodeț a fost îngropat de viu. Noul egumen, ieromonahul Nil, s-a îngrijit de realizarea pisaniei, care a fost amplasată la 8 aprilie 1582 deasupra intrării în biserică. Piatra care conține pisania are formă pătrată, având în centru stema Moldovei (bourul). Inscripția în limba slavonă este săpată pe marginea pietrei și are următorul text: ""Cu voia
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
ca să bată monedă. Din cauză că s-a opus, starețul Iacob Molodeț a fost îngropat de viu. Noul egumen, ieromonahul Nil, s-a îngrijit de realizarea pisaniei, care a fost amplasată la 8 aprilie 1582 deasupra intrării în biserică. Piatra care conține pisania are formă pătrată, având în centru stema Moldovei (bourul). Inscripția în limba slavonă este săpată pe marginea pietrei și are următorul text: ""Cu voia Tatălui și cu ajutorul fiului și cu săvârșirea Sfntului Duh, adică eu robul lui Dumnezeu, răposatul întru
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
și mormântul Doamnei Ruxandra, decedată în anul 1570. În afara bisericii se mai află și alte morminte. În partea sudică a bisericii se află încastrată în zid piatra funerară a ieromonahului Nil, al doilea egumen al mănăstirii, cel care a amplasat pisania. Pe piatra tombală este următoarea inscripție: ""Aici este mormântul unde zace robul lui Dumnezeu ieromonahul Nil, egumenul, care s-a strămutat la veșnicile lăcașuri în anul 700 ... luna ..."" Deși data morții nu a mai fost completată, se știe că el
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
latura sudică duceau la un grup de încăperi mai mici. În prezent, în Casa Domnească se află Muzeul mănăstirii. Aici sunt păstrate țesături scumpe, între care unele și cu portretele familiei ctitorului. Deasupra intrării în Casa Domnească se află o pisanie în limba slavonă, cu următorul text: ""Acest izvor și cu fântâna le-a făcut Alexandru-Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei; la anul 7069, s-a scris"" (1561). Pisania provine de la fântâna domnească construită
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
Casa Domnească se află o pisanie în limba slavonă, cu următorul text: ""Acest izvor și cu fântâna le-a făcut Alexandru-Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei; la anul 7069, s-a scris"" (1561). Pisania provine de la fântâna domnească construită de Lăpușneanu. Între biserică și Casa Domnească exista o frumoasă fântână arteziană, construită în timpul domnitorului Alexandru Lăpușneanu. Fântâna era alimentată cu apă de la un izvor din apropiere, care circula printr-un sistem de olane. La
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
a părinților săi, construită la începuturi din lemn și metoh al mânăstirii Bistrița, aflată în ruină la moartea tatălui și a mamei sale. Lăcașul a fost reconstruit în același loc sub isprăvnicia fraților lui Climent - Popa Mihul și Simion Vătășelul. Pisania săpată în piatră deasupra intrării, în pronaos, are următorul text: "“Această sfântă și dumnezeiască biserică, întru care se cinstește și se prăznuiește blagoveșteniile Prea Sfintei de Dumnezeu Născătoare și Pururea Fecioară Maria, care din temelia ei este zidită și cu
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]