405 matches
-
niște vii pustii. - Dar de badea ce mai știi? - Știu bine că-i sănătos Șede la masă voios... - Dar voiosu-i voinicu Ori-i plânge sufletu? - Pita albă sta pe masă Cum îi pita mai frumoasă, Nici necoaptă Nici răscoaptă, Lângă pită Carne friptă, Lângă carne Două cane; Una-i cu vin îndulcit Și nu bea de necăjit, Una-i cu vin pipărat Și nu bea de supărat. Și nici bea și nici mănâncă De durerea cea adîncă! 75 Mult mă-ntreabă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Că de lume n-am noroc - La cine-i da-o s-o citească Lacrimile să-l pornească, Pe mine să mă jelească. 185 Hăi, săraci feciori frumoși, Cum stau ei în lagăr scoși Cu puștile -n piromită, Cu straițele fără de pită; Când Sfrănțugii ne vede Pe toți că ne ocolea Și obeșterul cel mare, Comîndaș de la catane, Tot pe deal ne înșira Și tot doi cu doi punea Și iar mână lângă mână Tot voinici cu pușca plină Și, zo, el
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
la orice, dar la asta nu. De la altul te așteptai, dar de la Vlad nu, cel care-ți făcuse o promisiune ca și prietenul lui Ghica arbănașul, chiupruloiul din O samă de cuvinte a lui Ion Neculce, că dacă va găsi pită în Țarigrad, îl va face pe acesta, adică pe Ghica, domn în Moldova. E-hei! Dacă Vlad ar fi fost pui de turc, précis nu și-ar fi călcat promisiunea. Chiar te fascinase când te angajase ca administrator la Casa
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Leno, în The Daily Show). Revenind la Dr. Karl, pe site-ul dedicat studierii scamelor din buric, există și o secțiune dedicată informațiilor despre burice, în genere. Cum ar fi, de exemplu, faptul că localnicii îi spuneau Insulei Paștelui Te Pito te Henua, adică "buricul lumii". La noi, există încă nedescoperit de Dr. Karl, buricul PDL Emil Boc, cel care la „sugestia" marelui jupân de Cotroceni, a fost reales pentru un nou mandat în fruntea PDL. El a primit 855 voturi
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
dar iuți la treabă, la muncile câmpului și probabil la mânie. Este un sat obișnuit din Ardeal, unde crumpenele se fac, însă cu multa trudă ca de fapt toate roadele câmpului. Se însămânțează grâu să-și facă tot omul o pită în casă, ovăz pentru caii care erau la mare preț, cucuruz sau păpușoi pentru hrana animalelor, însă și pentru mămăliga, ce se fierbea vârtoasă de se tăia cu ață tare. Mămăliga se făcea de cu seara să fie pregătită pentru
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
pășunat, să nu piardă timpul, când aveau atâtea treburi de făcut; dar să nu care cumva să uităm fânul încărcat cu toate miresmele pământului, hrana preferată a cailor și bivolițelor. Când s-au mărit și mergeau cu toții la fân, mâncau pită cu slană și ceapă roșie. Slana era groasă cât palma unui om mare și se topea în gură, la fel ca untul. Seara, pe lângă strachina obligatorie de lapte cu mămăligă, mâncau și diferite mâncăruri gătite din carnea și cârnații afumați
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
Stephanie May, care mi-au oferit alte informații medicale; Jeremy Gregg, pentru cunoștințele despre computer; Michele O’Leary, pentru sfaturi juridice; Paul Daintry, pentru semnătura lui Findlay și în general, pentru încurajare; Tim Radford pentru iuriologie??; plus Russell Levinson, Ralph Pite, Salli Randi, Peter Singer, Paul Hodges, Anne Grabby și Steve Hyam. Mulțumesc în mod deosebit tuturor celor de la Viking Penguin care au muncit din greu pentru această carte și neprețuților Tony Peake, Jon Riley și Koukla MacLehose, ale căror eforturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
de veacul marii prostituții/... Ci noi mai stăm.../ în așteptarea unui ceas mai pur.../ Cu toate că/ ...un gâdeluș/ Născocise un căluș/...Și de-atunci, din vremuri vechi,/ Gură n-ai și n-ai urechi./ Când ți-i dor de unt și pită/ Dumici vorba răzvrătită.” în poezia Țăranii, această nobilă pătură socială atât de răbdătoare conchide lapidar: „Țăranii.../ Din când în când doar se răscoală/... Țăranii nu mai cer pământ/ Ci pâine să-și hrănească pruncii.” în poezia Vasile Covrig, ce-i
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
nr. 4. În registru se deschide cîte o partidă pentru fiecare organizator de spectacole. Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu Ministrul culturii, Ludovic Spiess Ministrul bugetului, veniturilor statului și controlului financiar, Florian Bercea Președintele Centrului Na��ional al Cinematografiei, Dan Pita Anexă 1 ORGANIZATORUL DE SPECTACOLE ............ Sediul ............. Telefonul ............... Nr. de înregistrare a actului de înființare sau a autorizației de funcționare ............... Către Circumscripția fiscală (oraș) Administrația financiară (municipii și sectoarele municipiului București) Direcția generală a finanțelor publice, după caz, CERERE de înregistrare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/108993_a_110322]
-
în noianul des fă tărilor sociale, acești juni, după ce au risipit cea mai mare parte a capitalului sănătății și delicateții lor morale, se silesc către finalul anilor lor reglementari a câștiga și ei un grad academic oarecare și prin el „pita lui Vodă“ tradițională; iar cei mai înțelepți dintre ei îmbrățișând cariera liberă de avocat, găsesc un mijloc mai lucrativ și mai fecund de a trăi din fondul comun de mizerie socială.<ref id=”1”>Ibidem, p. 79.</ref> Odată cu Eminescu
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
să nu-i dezamăgim și să sperăm să nu fim, la rândul nostru, dezamăgiți În așteptările noastre față de semenii din jur.) „și precum voiți să vă facă vouă oamenii, faceți-le și voi asemenea.” (Biblia) Decât În țară străină, cu pită și cu slănină, mai bine În satul tău, cu mălaiu’ cât de rău. (Renunțarea la obiceiurile neamului tău sau ale satului tău echivalează cu o trădare și, totodată, Înstrăinare: „Fie pâinea cât de proastă, tot se cheamă țara noastră”; „Fie
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
în cumpănă dreaptă. "Prin țara Hațegului, moașa, singura care poate apăra pe copil de toate lohoanele și boglodatele (dihăniile spurcate), aude cum ursesc ursonile în cele trei zile după naștere, când, pentru primirea lor, se pregătește o masă cu sare, pită și apă. S-a întâmplat că undeva ursitoarele n-au aflat sare, pită și apă; de aceea s-au mâniat foc și-au ursit pruncului o soartă rea. Pe un astfel de copil l-au ursit să fie trăsnit pe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de toate lohoanele și boglodatele (dihăniile spurcate), aude cum ursesc ursonile în cele trei zile după naștere, când, pentru primirea lor, se pregătește o masă cu sare, pită și apă. S-a întâmplat că undeva ursitoarele n-au aflat sare, pită și apă; de aceea s-au mâniat foc și-au ursit pruncului o soartă rea. Pe un astfel de copil l-au ursit să fie trăsnit pe un clianț (stâncă); și la vremea cuvenită, lucrul s-ar fi și-ntâmplat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ținut cu minciuni "până a trăsnit în acel moment numai clianțul". După cum se vede, moașa protejează copilul, pregătește elementele rituale pentru masa ursitoarelor (cu intenția de a le îmblânzi, a le îmbuna); în cazul în care ele nu găsesc "sare, pită și apă" ursesc copilului o soartă rea. Despre semnificația ursitoarelor scrie și Ștefania Cristescu-Golopenția, în Gospodăria în credințele și riturile magice ale femeilor din Drăguș: "Spun boresele că înainte vreme, înainte de botez, uneori chiar a treia zi [...]. Făceau seara o
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
este dată ca o compensare a traiului sărac, pe când cei înstăriți uită de acestea și adoptă o atitudine malițioasă; formulare completată și subliniată în același timp de zicerea populară „Tot un bou ș-o belea”; r. 26 : „Frate, frate, dar pita-i cu bani, bărbate” se subliniază mentalitatea avarului, care, în „lupta” pentru avere, nu ține cont de legăturile de sânge, legături ce nu ar impune, în mod normal, o atitudine comercială; de fapt, aceasta este impusă de soție bărbatului ei
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
ori și să-l sufle În ochi, miercurea și vinerea, dimineața. Pentru albeață de multă vreme: să caute furnici mari de copaci, să le bage Într-o sticlă, s-o astupe bine la gură, s-o bage apoi Într-o pită și s-o coacă În cuptor. După răcire, să pună o picătură din sticlă, În fiecare ochi, dimineața și seara, până Îi va trece, măcar să fie veche de 5-6 ani. Pentru albeață: să ia vin alb, să caute o găleată
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
să amestece și să se mânjească (ungă) unde este brânca. Pentru brâncă (umflătură): cum Îi vede-o că iese, să pui lapte bătut cu mălai de mei, sau tărâțe de borș acru, că scoate focul. Alta: șofran, lapte dulce și pită (pâine) uscată, să moaie și se pune caldă. Pentru pecingine și când crapă țâțele vacii: să caute bureți care se fac pe gunoi și să se ungă dimineața și seara. Alta: să caute corn de cerb, să radă puțin, să
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
curcă împestrițată; o curcă în curte; o curcă într-o curte; o curcă o-ncurcă; o curcă și un curcan croșetează"; "un ștrumf cade buf, doi ștrumfi cad buf-buf, trei ștrumfi cad buf-buf-buf" până la 10 (Grigore, 2008, pp. 63-98); "O pită lipită/Două pite lipite/Trei pite lipite" până la 10 (Héril & Mégrier, 2009, p. 27); * frământări de limbă: "Cosașul Sașa când cosește, cât șase sași sasul cosește. Și-n sus și-n jos de casa sa, cosește sasul și-n șosea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
curcă în curte; o curcă într-o curte; o curcă o-ncurcă; o curcă și un curcan croșetează"; "un ștrumf cade buf, doi ștrumfi cad buf-buf, trei ștrumfi cad buf-buf-buf" până la 10 (Grigore, 2008, pp. 63-98); "O pită lipită/Două pite lipite/Trei pite lipite" până la 10 (Héril & Mégrier, 2009, p. 27); * frământări de limbă: "Cosașul Sașa când cosește, cât șase sași sasul cosește. Și-n sus și-n jos de casa sa, cosește sasul și-n șosea. Și șase case
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
o curcă într-o curte; o curcă o-ncurcă; o curcă și un curcan croșetează"; "un ștrumf cade buf, doi ștrumfi cad buf-buf, trei ștrumfi cad buf-buf-buf" până la 10 (Grigore, 2008, pp. 63-98); "O pită lipită/Două pite lipite/Trei pite lipite" până la 10 (Héril & Mégrier, 2009, p. 27); * frământări de limbă: "Cosașul Sașa când cosește, cât șase sași sasul cosește. Și-n sus și-n jos de casa sa, cosește sasul și-n șosea. Și șase case Sașa-și știe. Ce
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
valorifică virtuțile și potențialul semnificativ al alăturării unor cuvinte din registre stilistice distincte și din clase semantice antinomice: proletari ai condeiului, apucături administrative, grămădire la porțile privilegiilor, sfântul privilegiu, cavalerii cotului și ai calupului, roiul de albine vorbitoare, religii cosmopolite, pita lui Vodă, fizionomie fatală ș.a. Ironia devine în publicistica eminesciană una dintre armele retorice redutabile împotriva oportunismului politic și a tarelor clasei politice românești, oferind în același timp terenul propice dezvoltării polisemiei. Jurnalistul nu se limitează la simpla prezentare a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
satul lui Cremine", "față cu Stan sau Bran", "de la creștet până-n tălpi", "cu ghiotura", "a tăia firul în patru", "a tăia în carne vie", "a ieși cu mâna goală", "a pune la cale", "a fi cu mâinile legate", "a mânca pita lui Vodă" ș.a. au rolul de a caracteriza plastic un fapt, iar conotațiile semantice ale idiotismelor sunt influențate de contextul lingvistic în care apar. Din punct de vedere al inserției în text, Stelian Dumistrăcel identifică două maniere principale de integrare
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
aspră. Ah, aurule! Prețiosule aur! Lasă, că intri tu, în curînd, în buzunarul cărpănosului cu caș la gură! Tii, ia te uită! Dumnezeu trece printre lumi, culegînd dude. Bucătare, hei, bucătare! Gătește-ne! încinge-ți, Doamne, plita și coace-ți pita!“ Capitolul XCIX PICIOR ȘI BRAȚ. PEQUOD DIN NANTUCKET îNTÎLNEȘTE PE SAMUEL ENDERBY DIN LONDRA Ă Hei, corabie! Ai zărit-o pe Balena Albă? Așa strigă Ahab prin portavoce, zărind din nou o corabie sub pavilion englez, care luneca înapoia noastră
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
dreptat �n direc? ia Transilvaniei. A fost cucerit Bra? ovul. Slabele trupe maghiare nu puteau fi folosite dec�ț pentru defensiv?. Iorga comunica din �Bra? ovul rom�nesc� ? i compară eliberarea acestuia cu eliberarea Alsaciei ? i Lorenei sau a ? inuturilor daneze r? pite de Prusia �n 186444. La �nceputul toamnei lui 1916, armata rom�n? a suferit, pe malul bulgar al Dun? rîi, la Turtucaia, o �nfr�ngere care a costat? o scump. Dun? rea era sub st? p�nirea navelor de r? zboi fluviale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
și pe unile din muieri de acelea le-au și spânzurat, iar pe mătușă-sa Olimbiiada o au trimis la Bațcov, la mănăstire, și o au zidit într-o chilie, lăsându-i numai o ferestruie, de-i da pe acolo pită și apă. (Cronica anonimă despre Brâncoveanu 347) Dacă analizăm codurile antropologice ale "cotidianului" - aici, ale interiorului domestic -, se observă cu ușurință că arhetipul femininului își subsumează și întreaga simbolistică a preparării hranei, a apei vieții și a morții, a focului
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]