407 matches
-
numai coloranți de import. „Rodia (rubia tinctoria), rezeda sălbatică (rezeda lutiole) și pastelul (isatis tinctoria) s-au fost introdus în Moldova o dată cu ridicarea fabricii. Acum aceste plante se cultivează cu abundență în Moldova, precum nu mai puțin și scai de piuă și colza, necunoscută câțiva ani înainte în Moldova” spune G. Apostoleanu. Fabrica producea: din lână ordinară țurcană - suman sau postav gros care se vindea cu 3-4 lei cotul; din lână țigaie - postav pentru miliția țării, postav cenușiu de Viena, postav
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
progreselor pe care le-au făcut atât gospodăria moșierească, cât și cea țărănească [...]. În meșteșugurile țărănești din Moldova remarcăm existența, pe de o parte, a unor țărani înstăriți, care ajung meșteșugari patroni (ca de pildă țărani proprietari sau posesori de pive, dârste, ferăstraie, fierării etc.), iar pe de altă parte, existența unei mase de meșteșugari muncitori, care lucrează, după cum am mai spus, contra plată dintr-un loc în altul, în târguri, orașe și pe la moșiile boierești. Aceasta era posibil în Moldova
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Unii se dovedesc naivi tocmai prin aceea că iau lucrurile prea În serios.” (L. Blaga) Cel care n-are nimic de spus vorbește prostii. (În popor se spune, În mod plastic, despre un astfel de om că „bate apa-n piuă” sau că vorbește doar „ca să se afle-n vorbă”.) „Trebuie să acționezi ca un om de gândire și să gândești ca un om de acțiune.” (H. Bergson) Vocea poporului este vocea zeilor/a lui Dumnezeu. - Vox populi, vox dei. (Se
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Despre omul tăcut nu știi ce gândește, ce mai plănuiește. Mai mult chiar, eposul popular leagă Însuși aspectul „urâtului” de această particularitate psihologică a unor oameni: „Urâtul din ce-i făcut?/ Din omul care-i tăcut”.) A bate apa În piuă. (Sunt oameni care vorbesc mult și fără rost, spunând aproape Întotdeauna același lucru, astfel că vorbele lor, nemainteresând, devin goale, lipsite de conținut.) La omul flecar/limbut, cuvântul - spune foarte frumos N. Steinhardt - se „degradează În vorbă”, adică se preschimbă
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ochii amîndoi.// Spînzuratul pînă-n dimineață/Pe același gînd s-a legănat,/Agățat de stele cu o ață/Ușurat de dragoste și viață/ Și simțindu-se neatîrnat.// Astfel făcu haz spre ziuă/ Ascultînd prin arborii vecini/ Păsările ce bat apa-n piuă,/ Și cînd soarele-i trimise spini/ Spînzuratul vînăt ca o floare,/Și cu limba amenințătoare/ își strănută sufletul, deplin”.3) Grav în toate, Bacovia s-a angajat cu maximă seriozitate în „jocurile” de acest gen, iar faptul a lăsat urme
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mai ridicol. Pentru Bartolomea, imaginea păcatului nu mai reprezintă ceva înspăimântător, plăcerea proprie vine pe primul loc, femeia afirmând cu dezinvoltură, pe un ton persiflant, în fața soțului: „iar de mă aflu întru păcat de moarte, află c oi sta în piuă cât îmi poftește inima, nu-mi plânge tu de milă”874. Femeia este o donna demonicata pentru că nu manifestă nicio adeziune față de lucrurile sfinte, dezaprobă tot ceea ce reprezintă o opreliște în calea dezmierdărilor senzuale, însă este simpatică, prin sinceritatea cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
creșterea libertății financiare și administrative a autorităților regionale și locale și există acum, în Europa Occidentală, mecanisme funcționale de acest tip pe care România le poate, firește, copia și implementa. Care sunt atunci problemele, de se tot bate apa în piuă și pasul pe loc în această chestiune? Prima și cea mai arzătoare chestiune este, bineînțeles, bugetul. Acum, din ce se colectează prin impozite, rămâne la dispoziția autorităților locale doar o treime, restul fiind strâns, la București, de Ministerul Finanțelor, care
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
prin raporturi sintactice) și semantic (nu poate fi considerată text succesiunea: frază din domeniul matematicii + frază dintr-un text literar). De exemplu, textul: "El se repezi după casă. Ce faci, babă? strigă el. Baba, de venin, se smulse odată din piuă-n sus și rupse lanțurile, lungindu-se slabă și mare până-n nori. A, bine că mi-ai venit, Făt-Frumos! zise ea, făcându-se iar scurtă, ia acum hai la luptă, acu om vedea cine-i mai tare! Hai! zise Făt-Frumos
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-se cu el până-n nori, apoi îl izbi de pământ și-l băgă în țărână până-n glezne. etc.) și un substitut de propoziție (A!), unități sintactice între care se stabilesc raporturile de coordonare (Baba, de venin, se smulse odată din piuă-n sus/ și rupse lanțurile, lungindu-se slabă și mare până-n nori.), subordonare (acu om vedea/ cine-i mai tare!) și incidență (Ce faci, babă?/ strigă el.) și care sunt relaționate în plan semantic (aici, episodul luptei dintre Făt-Frumos și
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mod teoretic și în linie de principiu - atât de împărtășită. Cel puțin în teorie, cu toții dorim să fim liberi pentru a putea fi autentici, pentru a putea fi fericiți. Dimpotrivă, sunt de părere că tendința de a bate apa-n piuă, de a sublinia mereu ceea ce nu merge, nu poate fi calea care să ne dea speranță, care să ne asigure viitorul. Noi suntem doar o parte a lumii; suntem limitați, suntem parțiali. Avem datoria de a-i învăța pe tineri
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
deosebită dezvoltare economică și socială a zonei. Tot acum încep să apară semnele dezvoltării capitalismului timpuriu și apar sau se dezvoltă meserii și industrii ce permit creșterea producției casnice textile și obținerea unor noi surse de venit cum ar fi pivele, ștezele, vâltorile, sau dintre meserii cărbunăritul (Bucur, 1985, 2003). Momente cu o mare relevanță pentru istoria acestor locuri sunt cel de la 1859 (Unirea țărilor române), reforma agrară a lui Cuza (1864) prin care țăranii sunt împroprietăriți și se înființează comuna
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
exploatarea lemnului, ele realizându-se în continuare doar pentru uzul familiilor. Doar în brădărit mai există meșteri ce lucrează și astăzi. Industria tradițională. A fost una din ramurile cele mai bine reprezentate în Mărginime, începând cu secolele XIV-XV. Morile hidraulice, pivele și dârstele, uleinițele, alambicurile și joagărele reprezintă modalități tehnice esențiale în economia sătească și care aduceau venituri importante (Bucur, 1985: 108). În Tălmăcel, primul joagăr a fost construit în 1780, prima moară în 1875, iar în perioada interbelică existau cinci
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
STRĂTESCU, Ion V. (26.VI.1940, Piua Petrii, j. Ialomița), poet și prozator. Este fiul Floricăi (n. Rădulescu) și al lui Vasile Strătescu, ceferist. Învață mai întâi la Călărași, unde urmează și Liceul „N. Bălcescu” (1954-1957), și face studiile universitare la Facultatea de Construcții a Institutului Politehnic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
balena e aproape în întregime scufundată, cu excepția părților supuse operației, astfel încît bietul hasponist, așezat la vreo zece picioare sub punte, se zbuciumă pe jumătate în apă, pe jumătate călare pe balenă, a cărei uriașă masă se învîrtește ca o piuă sub el. în acele clipe, așadar, Queequeg era îmbrăcat ea un scoțian din „țara de sus“ - adică în cămașă și ciorapi - îmbrăcăminte ce-i ședea foarte bine, cel puțin în ochii mei, care-l puteau observa mai bine decît ochii
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
sau silită. Stubb nu se mai străduia să stîrnească zîmbete, iar Starbuck nu se mai căznea să le curme. Bucuria și durerea, speranța și frica, păreau deopotrivă să se fi prefăcut, vremelnic, într-o pulbere fină, frămîntată ca-ntr-o piuă de sufletul de fier al căpitanul Ahab. Aidoma unor mașini, oamenii se mișcau pe punte în tăcere, avînd tot timpul senzația că sînt priviți de ochiul despotic al bătrînului. Dar dacă l-ar fi privit pe el însuși cu atenție
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nu suportă opoziția, contrazicând tot timpul fără argumente solide. Abordare: faceți în așa fel ca grupul în ansamblu să-i cenzureze și să-i modereze opiniile/teoriile; 4. tipul vorbăreț („broasca”): vorbește tot timpul, dar spune puține, bate apa-n piuă. Abordare: întrerupeți-l cu tact, limitați-i politicos timpul de vorbit; 5. tipul timid („căprioara”): retras, temător de discuțiile în contradictoriu, obsedat să nu spună banalități sau neadevăruri. Abordare: atrageți-l cu întrebări ușoare, arătați-i încrederea dumneavoastră, încurajați-l
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nu suportă opoziția, contrazicând tot timpul fără argumente solide. Abordare: faceți în așa fel ca grupul în ansamblu să-i cenzureze și să-i modereze opiniile/teoriile; 4. tipul vorbăreț („broasca”): vorbește tot timpul, dar spune puține, bate apa-n piuă. Abordare: întrerupeți-l cu tact, limitați-i politicos timpul de vorbit; 5. tipul timid („căprioara”): retras, temător de discuțiile în contradictoriu, obsedat să nu spună banalități sau neadevăruri. Abordare: atrageți-l cu întrebări ușoare, arătați-i încrederea dumneavoastră, încurajați-l
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Pentru că una e să vorbești, alta este să scrii! De ce? Pentru că "Verba volant, scripta manent!". În plus, trebuie să evit tentația de a vorbi doar pentru a spune un grandios "NIMIC" ori cea a unei elegante "bateri a apei în piuă", să refuz o aleasă și distinsă plictiseală mondenă, cu toate că ar fi plăcut de a perora "despre "NIMIC", singurul domeniu în care am largi competențe", precum pretindea sclipitorul Oscar Wilde. 2. Ar exista două începuturi posibile: "începutul începuturilor", adică momentul în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Borduselu │50. Movila 8. Bucu │51. Munteni-Buzau 9. Buești │52. Nicolae Bălcescu 10. Cazanesti │53. Nicolesti 11. Ciocănești │54. Ograda 12. Ciochina │55. Pelinu 13. Ciulnița │56. Perieti 14. Cocora │57. Perisoru 15. Colelia │58. Pietroiu 16. Constantin Brîncoveanu │59. Piua Petrii 17. Cosimbesti │60. Platonesti 18. Crasani │61. Plevna 19. Crunți │62. Poiana 20. Cuza Vodă │63. Radu Negru 21. Dichiseni │64. Rasă 22. Dor Mărunt │65. Răzvani 23. Dorobanțu │66. Reviga 24. Dragalina │67. Roșeți 25. Dragoș Vodă │68
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
Într-o călătorie prin Italia, din 1892, își alege pseudonimul Pincio după numele unei celebre grădini din Roma. La începutul aceluiași an, s-a angajat telegrafist în București. De aici e mutat la Brăila și, după un timp, în comuna Piua Petrii, județul Ialomița. Intrat în conflict cu mai marii lui, își va da demisia, dedicându-se ziaristicii. Acum colaborează mai regulat la „Adevărul”, „Adevărul ilustrat”, „Arhiva”, „Evenimentul literar”, „Literatură și știință”, „Munca”, „Munca științifică și literară”, la publicațiile muncitorești îndeosebi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288726_a_290055]
-
creștere și coacere, recoltarea prin secerare, strângerea spicelor și depozitarea), există și momente de activitate colectivă la Întreținerea sistemului de irigare, a parapeților de pământ și pietre pentru susținerea pereților terasați etc. După recoltare, femeile pisează boabele de orez În piuă, operațiune greoaie, care necesită mult timp, iar după decorticare se vântură și boabele curate de orez sunt puse În saci În vederea comercializării, fiind principala sursă de venituri. Cresc porci, păsări, câini și pisici. Deși sunt supuși jurisdicției civile ale statului
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
știm ce se va finaliza, poate o statuetă, sau un instrument muzical, sau mai banal o lingură. O femeie tânără, cu fața arămie și ochi negri adumbriți, brațe vânjoase și mânicile suflecate ale bluzei, bate regulat cu maiul Într-o piuă de lemn câteva kilograme de orez În vederea decorticării. Puțin mai Încolo, o bătrână vântură Într-un ciur orezul, pe care apoi Îl pune Într-un paner de bambus. O pisică cu coada pe jumătate tăiată se suie rapid Într-un
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
peste mijloc cu bete țesute din lână. Poalele fustei cădeau cam la o palmă deasupra genunchilor. Pe cap, flăcăii purtau căciuli de miel, de obicei, negre. În picioare aveau ghete. Bătrânii purtau cioareci albi, lucrați din dimie groasă, dată la piuă. Cămășile și fustele lor nu mai erau împodobite. Peste mijloc ei se legau cu un brâu lat cam de o palmă, țesut din lână roșie, iar peste brâu puneau chimirul din piele, lucrat la târg. Brâul și chimirul protejau mijlocul
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Brâul și chimirul protejau mijlocul bărbaților. În zilele mai puțin căduroase, bărbații aveau peste cămăși o vestă, de obicei neagră, iar în zilele de iarnă, purtau minteanul lucrat din postav gros de lână, de culoare neagră sau castanie, dat la piuă. Ciobanii purtau pe deasupra sarica, o haină lungă fără mâneci, din piele de oaie, pe care o țineau mai mult pe umeri. După primul război mondial numai bătrânii purtau costumele amintite mai sus. Tinerii nu mai îmbrăcau costumul național. Pentru că la
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
urla prin aerul cernit Mama-pădurilor cea nebună. Ochii ei — două nopți turburi, gura ei — un hău căscat, dinții ei — șiruri de pietre de mori. Cum venea vuind, Făt-Frumos o apucă de mijloc și o trânti cu toată puterea într-o piuă mare de piatră; peste piuă prăvăli o bucată de stâncă, pe care-o legă din toate părțile cu șapte lanțuri de fier. Înăuntru baba șuiera și se smulgea ca vântul închis, dar nu-i folosea nimica." Cerințe: 1.Subliniază răspunsul
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]