405 matches
-
teritoriul ei cât și în imediata apropiere. Inedite sunt instalațiile țărănești de apă, din care mai funcționează astăzi doar trei mori și câteva fierăstraie. În urmă cu cinci decenii, ele puteau fi numărate cu zecile: peste 20 de mori, numeroase pive pentru ulei, vâltori și fierăstraie (joagăre). Biserică "Nașterea Maicii Domnului" din Bistra este unul din cele cel mai mari lăcașuri de cult din Munții Apuseni. Edificiul a fost construit pe temeliile altei biserici, care s-a surpat. Până în anul 1948
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
tare, fiind acționată cu o cheie masivă, tot din lemn. Tinda este încăperea care are acces în exterior, ea fiind spațiul unde se depozitează și păstrează produse alimentare sau obiecte de uz gospodăresc: cofițe, donițe, ladă de făină, budăci, butoiașe, piuă, untăriță, rășchitor. În partea din spate funcționa o groapă pentru păstrarea cartofilor, sfeclei sau a fructelor în timpul iernii. Din tindă se intră în „casa cea mare”, unde se află lângă pereți laițe sprijinite pe butuci. În partea stângă a intrării
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
de lână rămase în dinții pieptenului), aceasta din urmă fiind folosită la confecționarea plăpumilor. Lână care este făcută caiere este toarsă de gospodine, fiind apoi urzită și țesută la stative corespunzătoare pentru a se obține pănura. Pănura este bătută la piuă timp de 24 de ore, uneori și mai mult, pentru a se obține o stofă plușată (suman) de culoare albă, maro sau neagră. În urma baterii, stofa scădea în lungime și lățime. Meseriașii specializați (cunoscuți sub numele de sumănari) se ocupau
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
mult, pentru a se obține o stofă plușată (suman) de culoare albă, maro sau neagră. În urma baterii, stofa scădea în lungime și lățime. Meseriașii specializați (cunoscuți sub numele de sumănari) se ocupau cu coaserea stofei rezultate în urma baterii pănurei la piuă și împodobeau sumanele cu modele ornamentale din șiret. Muzeul Satului Bucovinean a achiziționat o piuă de sumane monument istoric din localitatea Satu Mare, zona etnografică Rădăuți. Piua este un atelier gospodăresc unde se bate pănura pentru a se obține sumanul. Astfel
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
În urma baterii, stofa scădea în lungime și lățime. Meseriașii specializați (cunoscuți sub numele de sumănari) se ocupau cu coaserea stofei rezultate în urma baterii pănurei la piuă și împodobeau sumanele cu modele ornamentale din șiret. Muzeul Satului Bucovinean a achiziționat o piuă de sumane monument istoric din localitatea Satu Mare, zona etnografică Rădăuți. Piua este un atelier gospodăresc unde se bate pănura pentru a se obține sumanul. Astfel de ateliere erau destul de rare, în Bucovina fiind cunoscute cele din Benia, Bilca (secolul al
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
sub numele de sumănari) se ocupau cu coaserea stofei rezultate în urma baterii pănurei la piuă și împodobeau sumanele cu modele ornamentale din șiret. Muzeul Satului Bucovinean a achiziționat o piuă de sumane monument istoric din localitatea Satu Mare, zona etnografică Rădăuți. Piua este un atelier gospodăresc unde se bate pănura pentru a se obține sumanul. Astfel de ateliere erau destul de rare, în Bucovina fiind cunoscute cele din Benia, Bilca (secolul al XIX-lea), Câmpulung Moldovenesc, Fundu Moldovei, Satu Mare (1900) și Vama (Piua
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
Piua este un atelier gospodăresc unde se bate pănura pentru a se obține sumanul. Astfel de ateliere erau destul de rare, în Bucovina fiind cunoscute cele din Benia, Bilca (secolul al XIX-lea), Câmpulung Moldovenesc, Fundu Moldovei, Satu Mare (1900) și Vama (Piua lui Ilișoi, 1902). Cele din Bilca, Satu Mare și Vama sunt clasificate ca monumente istorice. Construcția achiziționată de Muzeul Satului Bucovinean datează din anul 1900 și ilustrează arhitectura specifică populației din zona de podiș a Bucovinei. Piua este o construcție monocelulară
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
Satu Mare (1900) și Vama (Piua lui Ilișoi, 1902). Cele din Bilca, Satu Mare și Vama sunt clasificate ca monumente istorice. Construcția achiziționată de Muzeul Satului Bucovinean datează din anul 1900 și ilustrează arhitectura specifică populației din zona de podiș a Bucovinei. Piua este o construcție monocelulară de mici dimensiuni pentru baterea sumanelor. Această piuă era în funcțiune înc în anul 1985. Piua de sumane din Satu Mare a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
și Vama sunt clasificate ca monumente istorice. Construcția achiziționată de Muzeul Satului Bucovinean datează din anul 1900 și ilustrează arhitectura specifică populației din zona de podiș a Bucovinei. Piua este o construcție monocelulară de mici dimensiuni pentru baterea sumanelor. Această piuă era în funcțiune înc în anul 1985. Piua de sumane din Satu Mare a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare SV-II-m-B-05637. În perimetrul Muzeului Satului Bucovinean se află un și coșer
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
achiziționată de Muzeul Satului Bucovinean datează din anul 1900 și ilustrează arhitectura specifică populației din zona de podiș a Bucovinei. Piua este o construcție monocelulară de mici dimensiuni pentru baterea sumanelor. Această piuă era în funcțiune înc în anul 1985. Piua de sumane din Satu Mare a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare SV-II-m-B-05637. În perimetrul Muzeului Satului Bucovinean se află un și coșer (întâlnit în alte regiuni ale României sub denumirile
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
plaiul Teleajen al județului Prahova și era formată din satele Izvoarele și Costeni (astăzi, în comuna Măneciu). Comuna avea 1475 de locuitori, o școală fondată la 1875 frecventată de 78 de elevi (din care 10 fete), 6 mori și 2 pive, din care o moară și o pivă pe Teleajen și restul pe Crasna. În comună era câte o biserică ortodoxă în fiecare sat, precum și o mănăstire înființată în 1812. Restul satelor, anume Malul Vânăt, Cernești, Schiulești, Homorâciu-Pământeni și Homorâciu-Ungureni alcătuiau
Comuna Izvoarele, Prahova () [Corola-website/Science/310699_a_312028]
-
valori istorice, culturale, de port din zona Vișeu de Sus. Un eveniment important îl reprezintă Hora la Prislop, organizată în fiecare an, în luna august, la pasul Prislop. În zonă se mai poate vizita: Complexul țărănesc de la Ieud - cuprinde moară, piuă, vâltoare, război de țesut Încercați și dumneavoastră să realizați un vas din lut...... Veți vedea cum se obține pânză pendru diferite articole de îmbrăcăminte și nu numai. Tradiția lemnului este vie în Maramureș. Gradul de acoperire locala: televiziunea are aprox.
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
județul Prahova: Coteni, Mărunțiș, Valea Seman, Valea Urloiu, Valea Crângului, Valea Nucetului, Valea Bobului, Orzoaia, Jărcălăi, Valea Pietrei, Arioneștii Vechi, Arioneștii Noi, Valea Humei și Cherbea, având în total 4500 de locuitori, 9 biserici, o școală, două mori și o piuă. Se semnala, de asemenea, că târgul organiza săptămânal (în fiecare vineri) câte un târg (iarmaroc) și două bâlciuri anual. În perioada interbelică aici s-a aflat în continuare, reședința plășii Cricov, care avea în subordine 15 comune rurale; comuna Urlați
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
ale orășenimii și la țară pentru confecționarea hainelor de iarnă. Acesta era singurul scutit de vamă în Țara Românească, în secolul XV. Pentru o "cergă" se pălăteau 2 bani, iar pentru "zeghe" (sau "pănură") unul. În 1748, i se permitea pivei din Codlea să-și continue activitatea, cu condiția să producă numai zeghe. Orice altă stofă putea fi confiscată de breasla țesătorilor de lână. În 1776, breasla lânarilor din Brașov a făcut subiectul unei anchere guberniale, datorită stării jalnice la care
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
fi confiscată de breasla țesătorilor de lână. În 1776, breasla lânarilor din Brașov a făcut subiectul unei anchere guberniale, datorită stării jalnice la care ajunsese. Aceasta se justifica prin înmulțirea extrabreslașilor români, care vindeau țesături, și propunea desființarea ori limitarea pivelor din district. De asemenea amintea că înainte vreme, în afara breslei erau permise doar două pive (la Zărnești și Tohan), ce produceau postav cât să ajungă nevoilor proprii ale casei. Interioarele caselor maghiarilor sunt decorate cu țesături și alesături monocrome (în
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
subiectul unei anchere guberniale, datorită stării jalnice la care ajunsese. Aceasta se justifica prin înmulțirea extrabreslașilor români, care vindeau țesături, și propunea desființarea ori limitarea pivelor din district. De asemenea amintea că înainte vreme, în afara breslei erau permise doar două pive (la Zărnești și Tohan), ce produceau postav cât să ajungă nevoilor proprii ale casei. Interioarele caselor maghiarilor sunt decorate cu țesături și alesături monocrome (în nuanțe roșii, albastre sau negre), paturile având perne ornate la capete și cearșafuri vărgate. Sașii
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
apropiere de vărsarea acestora în Tarcău, precum și pe văile Tărcuței (pe dreapta sensului de curgere) și Cășăriei (pe stânga sensului de curgere) "Repezișul-cascadă de la Ianuș" - Se află în satul Cazaci. Aici cândva exista un complex meșteșugăresc, cu moară, stează și piuă. "Valea Tărcăuței", înainte de confluența cu Tarcăul se adâncește într-un interesant defileu - defileul Tărcuței, iar spre vărsare Ața străbate un sector de chei săpat în gresie - Cheile Aței. "Stânca Piatra Șoimului" - Are 485 m și este situată în satul Piatra
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
Dochia soția lui Stoichiță Râioșeanu a dăruit succesiv 19 sate: Petrești, Hupavi, Stejarul, Baltă de Munte, Cotești, Isvarna, Gureni, Baltă, Strâmba, Izvoare, Smelești, Grăguești, Marbani, Lipea, Fărcășești, Căpăceni, Șerbești, Groși, Peștișani - cu livezile, grădinile, pădurile și iazurile cu morile și pivele lor. La 8 noiembrie 1724 are loc un incediu care mistuie casă ctitorului, chiliile, pivniță și hambarele. Urmează o perioadă de declin a mănăstirii când la 10 iunie 1731 conform Extractului privilegiilor, donațiilor și confirmațiunilor mănăstirilor din Oltenia scris de
Mănăstirea Sfânta Treime (Strâmba) () [Corola-website/Science/313569_a_314898]
-
Monumentele istorice aflate pe teritoriul orașului Urlați sunt: Crucea masivă de piatră (388 cm. înălțime, 64 cm. înălțimea piuei în care era prinsă, 132 cm. lățimea brațului transversal, 58 cm. lățimea medie a stâlpului de formă tronconică, 45 cm. grosimea) a fost ridicată de domnitorul Constantin Șerban (1654-1658) în urma victoriei repurtate conform inscripției: văzându slugile noastre dărăbanți, seime(ni
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
de ars oale, exponate ceramice de Marginea, Rădăuți, Kuty, Păltinoasa și Dolhești), țesătoria (prelucrarea fibrelor vegetale de in și cânepă, prelucrarea lânii, procesul de colorare prin mijloace vegetale), sumănăritul și cojocăritul. Sunt expuse o serie de instalații tehnice populare: oloinițe, piua pentru sumane de la Rădăuți, râșniță și moară de mână, vânturătoare, piuă pentru desfăcat porumb, pive pentru frâu etc.
Muzeul de Etnografie „Samuil și Eugenia Ioneț” din Rădăuți () [Corola-website/Science/314825_a_316154]
-
Dolhești), țesătoria (prelucrarea fibrelor vegetale de in și cânepă, prelucrarea lânii, procesul de colorare prin mijloace vegetale), sumănăritul și cojocăritul. Sunt expuse o serie de instalații tehnice populare: oloinițe, piua pentru sumane de la Rădăuți, râșniță și moară de mână, vânturătoare, piuă pentru desfăcat porumb, pive pentru frâu etc.
Muzeul de Etnografie „Samuil și Eugenia Ioneț” din Rădăuți () [Corola-website/Science/314825_a_316154]
-
vegetale de in și cânepă, prelucrarea lânii, procesul de colorare prin mijloace vegetale), sumănăritul și cojocăritul. Sunt expuse o serie de instalații tehnice populare: oloinițe, piua pentru sumane de la Rădăuți, râșniță și moară de mână, vânturătoare, piuă pentru desfăcat porumb, pive pentru frâu etc.
Muzeul de Etnografie „Samuil și Eugenia Ioneț” din Rădăuți () [Corola-website/Science/314825_a_316154]
-
stufului (rogojinărit), demonstrând o complexitate tehnic-meșteșugărească și un nivel de specializare a satului românesc în practicarea meșteșugurilor, impresionante. Categoria "monumentelor de tehnică populară" excelează prin marea varietate tematică (mori de cereale, teascuri - cu cea mai diversă funcționalitate, cuptoare, poverne, vâltori, pive de postav și dârste, ciocane, șteampuri și fierăstraie hidraulice) aparținând "instalațiilor de industrie populară", având în finalul expoziției cinci mari complexe de industrii țărănești (provenite din Oltenia, Muntenia, Transilvania și Maramureș), dar și printr-o cvasicompletitudine tipologică greu de regăsit
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
cetate militară (de supraveghere a Pasului Rucăr-Bran) și transformat în anul 1920, în castel (când era în proprietatea reginei Maria) Muzeul satului Bran care adăpostește importante valori ale arhitecturii tradiționale din Țara Bârsei (case țărănești ce includ anexe gospodărești, joagăr, piuă, dârste) și reflectă ocupațiile străvechi ale localnicilor (prelucrarea lemnului, cultura plantelor și creșterea animalelor) Parcul Natural Bucegi ce include mai multe rezervații naturale, dintre care: Abruptul prahovean Bucegi, Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora), Munții Colții lui Barbeș, Locul fosilifer Vama
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
1785 când a fost desființată de austrieci, iar biserica mănăstirii a devenit biserică parohială. La acel moment, Mănăstirea Solca deținea în Bucovina următoarele sate: Solca, Arbore, Botoșana și Cajvana cu păduri de fag, brad și stejar, 3 mori și o piuă de postav; Iaslovăț, Bădeuți, ½ Milișăuți; Țibeni (Isten-Segie) cu fostele sate Ivăncicăuți, Pârlișeni și Drăgănești cu păduri de stejar; Grănicești cu păduri de stejar; Hrincești și Ceplințe; muntele Cocoș; muntele Găina; muntele Porcescul și Muntele Botoș. În Moldova, mănăstirea deținea următoarele
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]