476 matches
-
superioară prin deflegmatorul 4 și condensatorul 5. Plămada eliberată de frunți intră pe talerul superior al coloanei de distilare 2, unde este epuizată în alcool. Vaporii alcoolici rezultați din această coloană (aproximativ 85% din totalul alcoolului) trec prin separatorul de plămadă 3 în coloana de rafinare 9, din care se obține în formă lichidă de pe talerele superioare spirt rafinat I, de calitate superioară. Condensul rezultat din vaporii de la coloana 1 conține aproximativ 15% din cantitatea totală de alcool, iar pentru separarea
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
consumului energetic se propun și se aplică o serie de procedee, cum sunt: recuperarea căldurii efluenților - surse importante de căldură sunt borhotul rezultat din coloanele de distilare (evacuat la 103÷106oC) și apa de luter, care se folosesc pentru preîncălzirea plămezilor fermentate distilarea cu efect multiplu - valorificarea superioară a căldurii de condensare a vaporilor în vederea încălzirii coloanelor de distilare ce urmează în flux compresia mecanică a vaporilor - o alternativă a pompei de căldură evaporarea cu detentă a borhotului cu ajutorul unui injector
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
3÷2,5%), metanol (0,4÷1,5%), acizi organici volatili (0,07 ÷ 0,1%) și alte componente în cantități mai mici. Spirtul tehnic este folosit în industria lacurilor și vopselelor la fermentație sau la distilare. Prin reîntoarcerea frunților în plămezi la începutul fermentației se limitează formarea de noi produse secundare de fermentație, ceea ce conduce la creșterea randamentului în alcool. Prin reîntoarcerea la distilare se frînează procesul de formare a esterilor, iar unii acizi trec în borhot. Uleiul de fuzel
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
Uleiul de fuzel se folosește ca dizolvant în industria lacurilor și vopselelor, a rășinilor sintetice etc. In industria alimentară se utilizează esterii alcoolilor amilici și butilici pentru odorizarea preparatelor de patiserie, a bomboanelor, cremelor, înghețatelor etc. Borhotul rezultat de la distilarea plămezilor din cereale și cartofi conține substanțe nefermentescibile din materia primă (celuloză, proteine, pectine, grăsimi, acizi nevolatili, substanțe minerale), resturi de amidon, dextrine sau chiar maltoză nefermentate, produse secundare nevolatile ale fermentației alcoolice (glicerină, acid lactic), celule de drojdii etc. Cantitatea
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
grăsimi, acizi nevolatili, substanțe minerale), resturi de amidon, dextrine sau chiar maltoză nefermentate, produse secundare nevolatile ale fermentației alcoolice (glicerină, acid lactic), celule de drojdii etc. Cantitatea de borhot obținută depinde de materia primă supusă fermentației, de concentrația alcoolică a plămezii și a spirtului brut, situîndu- se între 10 și 14 litri pentru un litru spirt. Prin uscarea borhotului umed rezultat de la prelucrarea unei tone de cereale se obțin 330÷ 350 kg borhot uscat cu 10% umiditate. Compoziția chimică a
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
pînă la 75% s.u. și se hidrolizează cu acid clorhidric concentrat timp de 30÷40 minute la 105÷1060C. Hidrolizatul se purifică, se concentrează și se cristalizează betaina, iar din filtrat se obține acidul glutamic sau glutamatul de sodiu. Plămezile de melasă fermentate conțin 5÷ 6% drojdie (calculată în drojdie comprimată), față de greutatea melasei prelucrate. Inainte de distilare, drojdiile se separă cu ajutorul separatoarelor centrifugale, se spală și prin presare se poate obține drojdie de panificație. Se obțin pînă la 50
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
Vezi și John Milton, Paradisul pierdut, cartea I, pp. 24-25: Era pe-aproape-un deal ce slobozea/ Din clipă-n clipă foc și fum în trîmbe,/ Sclipind pe clinuri de-o lucioasa crusta,/ Neîndoielnic semn ca-n măruntaie/ I se-ascundea metalică plămada -/ Lucrare a pucioasei. Într-acolo,/ pe-arípile iuțelii, mare ceață/ Grăbi, cum fac ades pionierii,/ Armați cu tîrnăcoape și cazmale,/ Cînd taberei regale îi premerg,/ Să sape-un șanț, să-nalțe-o-ntăritură./ Mammon e-n fruntea lor, prin înzestrare,/ Cel mai prejos dintre
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
aproape, s-au zidit cuptoare/ Sub care vine trec, de foc lichid,/ Din lac împins aici, prin stăvilare;/ Topește-o altă ceață, prin minuni/ De dibăcie, minereul greu,/ Pe soiuri alegîndu-l și spălînd de zgura-i și de spumele-i plămada./ A treia ceață felurite forme/ Închipuie-n pămînt și-n ele varsă/ Materia ce-n oale da în clocot,/ Prin țevi ciudate îndrumînd-o pînă/ În colțurile cele mai ascunse. Și, iată, din pămînt, un edificiu/ Imens se-nalță, ca un
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ei și nu prea se pricep cum să repare utilajele, altercațiile izbucnind și din cauză că unul „uitase afară o cană cu lapte din care a băut un câine” (p. 164). Se făceau eforturi pentru ca toți angajații să-și completeze studiile, dar „plămada” nu era tocmai bună. Gheorghe Gheorghiu-Dej propune să fie racolați tineri bine pregătiți chiar la „disciplinele umanitare (!)”, pe lângă cele tehnice (p. 315), practică perpetuată până în zilele noastre. în primii ani ai regimului comunist, sentimentul apartenenței la o castă selectă este
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a cunoscut nu numai la nivel livresc, ci și străbătân du-le cu piciorul și cu alte mijloace, cum n-a mai făcut-o altcineva. Bucovina i-a fost, desigur, cel mai aproape de viață și de suflet, poetul considerându-se plămadă a Bucovinei: "Eu sunt născut în Bucovina. Tatăl meu e bucovinean. Un grec ca Vogoride n-a fost în stare a-l face cetățean...", evident cetățean român 3. Știm prea bine, caimacamul Vogoride era simbolul antiunionismului, ca și tatăl său
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
făceam opt clase de liceu, unul de rotunjire, de cizelare și a facultăților mentale, dar în special al însușirilor morale și spirituale și, lucru care se vede astăzi, civice. - Doamnă Zoe Dumitrescu Bușulenga v-ați referit la importanța liceului în plămada aceasta a personalității. Mă gîndesc că la fel de importantă este Universitatea în plămădirea unor personalități de excepție. Aici mă gîndesc, și dumneavoastră poate ați traversat această experiență, la rolul pe care profesorul îl avea în modelarea unor elite în devenire. - Plămada
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
plămada aceasta a personalității. Mă gîndesc că la fel de importantă este Universitatea în plămădirea unor personalități de excepție. Aici mă gîndesc, și dumneavoastră poate ați traversat această experiență, la rolul pe care profesorul îl avea în modelarea unor elite în devenire. - Plămada aceasta era formată cu foarte multă grijă, care este răspunderea marelui profesor față de studenții lui și față de posteritate. Această pedagogie superioară, pentru că așa socot eu că se poate chema o asemenea atitudine și comportament. Cum să zic, această pasiune nu
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
așa măsură încât din cauza lor putem vorbi uneori despre porțiuni, ori chiar pagini întregi, ratate. În versurile următoare, de pildă, nu tezismul muncitoresc incomodează, ci surplusul de amănunte aproape tactile: mii de trenuri cu vagoane cisterne/ Duc leșiile sudorilor frunții, plămade,/ Soluții de săruri neluate în seamă de nici un tratat de chimie;/ Ar trebui scriere biruitoare, cu mari litere/ De lumini colorate, pe cerul patriei: Rafinăriile de/ Sudoare - Iancu Arsene&Compania -/ La trei kilograme de amsii prețul peo vară!/ Uzinele Bayer
Munci și zile by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6463_a_7788]
-
Mai toți pamfletarii și scriitorii cu care Șeicaru s-a războit, fie în atac, fie în apărare, sînt departe de a avea calitatea morală necesară într-o astfel de înfruntare. Cocea, Stancu, Dem. Theodorescu, Arghezi și ceilalți sînt din aceeași plămadă morală. Prea multe scrupule nu și-a făcut nici unul. E oarecum ciudat să vezi cum se învinuiesc unii pe alții de imoralitate niște oameni care, dincolo de talentul lor, adesea indiscutabil, nu posedă nici cel mai elementar simț moral. Faptul că
Moralități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17223_a_18548]
-
facultății, au început, brusc, să-și „scrie” propriile cursuri. La ce nivel și cu ce rezultate, e inutil să spun. Bazându-se în aventurile sale politice pe vechiul schelet al aparatului bugetarilor, fesenisto-pesediștii au găsit în mediul didactic o excelentă plămadă pentru planurile expansioniste. Precupețe ce predau biologia sau geografia s-au văzut brusc investite cu o înaltă misie socială și au început să toarne cu pâlnia în mintea copiilor miturile de aur ale scripturilor iliesciene. Mameluci expirați, dușmani de moarte
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
sau religie, spre libertatea spiritului, prin depășirea nu doar a pozitivismului, ci și a superficiilor erudite, a structurilor informative oricît de apetisante ori autoritare: "De Nae Ionescu nu se pot apropia în mod real și cu folos decît oameni cu plămadă și "weltanchauung" asemănătoare. Oameni care cred în Dumnezeu, în intuiție, în realități, în istoria care se face singură mai mult decît printr-o metodă, iar nu în infailibilitatea științei și care sînt lipsiți de suficiența protestantă privitoare la posibilitățile nelimitate
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
continuu spre literatură, care suferă că ineditul documentar pe care îl aduce nu are suficientă încărcătură simbolică, nu are suficient efect estetic. Dar, dacă nu are originalitate literară, are autenticitate documentară. Petre Pandrea este un intelectual de marcă din acea plămadă nobilă de rezistență la comunism, stirpe despre care unora le convine să creadă că nu a existat. Tocmai de aceea Petre Pandrea merită să fie mai bine cunoscut prin intermediul excepționalelor sale pagini de jurnal și memorialistică. Petre Pandrea, Călugărul alb
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
nu se cruțe niciodată, să nu ostenească trudind la eternitatea operei sale, pe care, în cea mai mare parte a dăruit-o orașului începuturilor sale, Fălticenilor, alcătuindu-se aici cu adevărat un muzeu de ținută și respirație universală. În această plămadă a spiritului ne putem cel mai bine regăsi pe noi înșine. Iar lecția de profunzime, de jertfire pentru artă și pentru acest neam, pe care ne-o oferă Ion Irimescu, este pilduitoare. Artistul, urmîndu-și vocația, nu s-a pierdut în
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
și ciclurile lui statornice, inaugural proteguite de "bădica Traian". Dacă mai degrabă ne intrigă paradoxul constituit de o întreagă "utopie getică", de regăsit în tradiții respectabile, pînă la Alfonso el Sabio, - paradoxul confuziei dintre Geții autohtoniei noastre și Goții din Plămada Evului Mediu hispanic -, în schimb, pentru noi "dreptatea lui Traian" rămîne altfel presantă, - mai mult decît o aluzie iconografică sau decît reminiscența unui echilibru abstract. întoarceri spre acel acmé pe care-l înscrie parabola virtuții și dezvoltarea însăși a Imperiului
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
fie trimiși la plimbare? Sau e un capăt de țară dacă magistraților asupra cărora se exercită presiuni de tot soiul li s-ar acorda protecție? Nu cred că trebuie să plecăm de la premisa că acești oameni sînt alcătuiți dintr-o plămadă specială avînd înscrise în codul genetic cinstea, curajul și simțul legii. Mai curînd trebuie să ne asigurăm că persoane care au slăbiciuni și chiar vicii vor găsi tăria, în sistem, pentru a le depăși în exercitarea magistraturii. Iar dacă nu
Drobul de sare al Justiției by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13178_a_14503]
-
a dăinui pe loc, De-a aștepta tăriile să tacă Și volburi spumegând să se ridice Din apele iscate dinspre Tibru: În timp ce pietrele rămân aice. METOPĂ VII Suntem aici : cei dintâi și cei de pe urmă, Frați cu bezna-nceputului, cu plămada neființii. Ropotele hoardelor pe cai ne-au unit cu părinții În adâncul lutului pe care n-au Încetat să ni-l scurme. Suntem aici : cei dintâi și cei de pe urmă. Ne-am apărat cu viața roadele visului. Străjeri la porțile
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
lansării alături de o autoritate recunoscută a vremii, iar profesorul berlinez ratând conlucrarea cu un practician autentic al acestui gen de muzică - au rămas de la eminentul profesor român deschideri spre acest orizont muzical legat organic de spiritualitatea românească și de plămada sufletească a poporului nostru: studiile și articolele în care scrutează vechimea acestui domeniu de muzică, personalitățile marcante ce au ilustrat muzica bisericească străbună - cum inspirat a numit-o - și propunerile unor soluții viabile pentru revitalizarea ei: Muzica primelor veacuri ale
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
și a biografiior (care ține, liniar, de filiație), separarea atitudinilor ori a temperamentelor implică un joc destul de întortocheat al consanguinității. Oricât de permisiv s-ar arăta în text, oricât și-ar coborî tonul discursului, povestitorul nu este făcut din aceeași plămadă cu personajele cărților lui. Ca să nu mai vorbim de autorul de pe copertă. Nici măcar atunci când au doze de cinism egale, Aldulescu și - să zicem - Rafael Ogrinjan nu trebuie comparați. Un autor peste măsură de rafinat și o ființă de hârtie? Sub
Patul nupțial by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10061_a_11386]
-
celorlalți, al celor ce trăiesc doar în prezent, avem nevoie pentru ca, înfruntîndu-i, confruntîndu-ne cu ei, să revenim și noi, măcar din timp în timp, într-un fel de actualitate. Doar știm demult, și tot de la un vrăjitor, că sîntem din plămada din care sînt făcute visele. Ne întrupăm, din cînd în cînd, prin visele sau prin lectura celorlalți. Desigur, numai dacă am făcut ceva notabil - în cronicile vremurilor sau măcar într-un jurnal. Însă tot jurnalul propriu poate să ne și
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
curtate Albine astrale culeg înțelesuri Cu trompele-n stele-mbaiate Adapă polenul teluric din șesuri. Nuntiți pe vecie cu astrele Își scutur-adesea o glumă Din zaua-nfipta-n braniște Să crească umbră de huma. Și dacă vară mustăcește Sub salul copt de ghidușii Plămada de iubiri le amintește Să-și ningă chitele de gingașii. .LECȚIE PENTRU SUFLET Suflet copil, mai ai de învățat, Ca-n lunca adormita sub soarele retoricii Prietenia-i țoala grea de agățat În ADN-ul fredonat de cântecul geneticii. Suflet
Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Science/76_a_313]