3,039 matches
-
ce-i verde-o să mă ceară. Tot ce spun preschimb în cui Și-n mormântul nimănui, În ecou, se va-ndura Fiecare colț de stea Sa imi fie Univers Și pământ. Iar eu, din mers, Voi atinge plai cu plai Și voi stinge-n ploi de mai Focul care pârjolește Și în urma lui nu crește Nici cuvântul meu dintâi, Nici livadă cu lamai În care mă liniștesc Atunci când mă regăsesc Pe un drum de diamant, Care duce în Levant. 23
ADEVĂRATUL LEVANT de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382834_a_384163]
-
Tot ce-aud preschimb în versși-apoi cresc un UniversPlămădit din emisfereși ascuns în conifere. Tot ce-aud preschimb în cântși-apoi cresc un alt pământPeste care calcă moșiiDin strămoși, apoi pioșii.Tot ce văd preschimb în graiși-apoi cresc un nai din plai,Care duce mai departeSemnul semnului de carte.Tot ce văd preschimb în tușși-apoi cresc din rumeguș șevaletul nou, lumesc,După care-nnebunesc.Tot ce știu preschimb în omși-mi trag seva dintr-un pom,Iar la rădăcina luiTot pe mine să
ADEVĂRATUL LEVANT de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382834_a_384163]
-
un stâlp de fierNeclintit spre primăvară,Cănd ce-i verde-o să mă ceară.Tot ce spun preschimb în cuiși-n mormântul nimănui,În ecou, se va-nduraFiecare colț de steaSă îmi fie Universși pământ. Iar eu, din mers,Voi atinge plai cu plaiși voi stinge-n ploi de maiFocul care pârjoleșteși în urma lui nu creșteNici cuvântul meu dintâi, Nici livadă cu lămâiîn care ma liniștescAtunci când mă regăsescPe un drum de diamant,Care duce în Levant.23 septembrie 2016, Constantă(poetului
ADEVĂRATUL LEVANT de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382834_a_384163]
-
-i bătălia Și țara-nsângerată... Deșteaptă-te române O dogmă a devenit Și imnul ne rămâne De magmă pâjolit... Hotarul e azi nesigur, În coastă avem dușman Și nu-i doar unul singur Perfid și inuman... Săraca țară blândă Din plaiul mioritic, Se zbate azi flămândă În mediu paralitic! Referință Bibliografică: Cântec de jale al mioriței / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1790, Anul V, 25 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Constantin Enescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CÂNTEC DE JALE AL MIORIŢEI de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382916_a_384245]
-
Și-aș vrea plecarea să mi-o mai amân; Durerea grea de aripi nu mă lasă Mergi, calule, eu trebui să rămân.” Ai mei sânt îngropați sub coarda viței Pe un tăpșan pe care îl iubesc Deși-s străin, de plaiul mioriței Mă leagă tot cei sfânt și omenesc. Un cal frumos mi s-a oprit în poartă Fără zăbale, fără frâu, fără stăpân. „Eu port o cruce, și-s legat de-o soartă Mergi, calule, nu-s gata, mai rămân
MANEJ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382901_a_384230]
-
flacără ce moare,/ Parcă Domnul mi-a luat harul,/ De-a găsi calea spre soare! (Dincolo de granițe) Putem vorbi despre o remarcabilă ars poetica a expresionismului, lirismul poetei fiind plin de culoare pentru persoana iubită: Te-am așezat pe-un plai, sub un stejar, Iubire.../ Să-mi stai la umbra lui, să mi te odihnești,/ Căci vor veni în valuri, clipe-n rătăcire/ Să mi te smulgă, de să nu știi cum să le-oprești!/... Vor încerca să tragă de pe tine
ÎNTRE MAGIC ŞI SPIRIT de MARIANA GURZA în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/382979_a_384308]
-
acțiune”, decât în pledoarii, oricât de artistice ar fi ele...Am reacționat al cererea cititorului. - Un poet consacrat care plânge Basarabia pierdută, care luptă cu arma cuvântului pentru sora pierdută a noastră - cum simțiți această durere de veacuri așternută peste plaiurile românești? - Nu o resimt ci o trăiesc în fiecare zi, ca pe un furt țarist, din păcate judecat astăzi doar din ce în ce mai puțin de cunoscători și aceștia dispuși să nu mai aprindă focul revendicării, pentru a nu periclita traiul lor minimal
FLORIN VASILE BRATU ȘI LACOMELE POVERI de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383023_a_384352]
-
vrea să-i ii iert M-am rugat cu sfinții la schit Și orb am trecut prin deșert De duhul cel rău ispitit. Dar tata se roagă în rai Și-și chiamă dușmanii la cină. Vai, ninge cu îngeri pe plai Și-n lume se face lumină. Citește mai mult Pe tâmplele tatei ninsese cenușă.El fiindcặ nu s-a vândut nimănuiIn inimă avea o cătușăși-n palme o urmă de cui.In vremuri cu zgură a ninsDe-atâta cruzime și urăși
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
cetate, La brâu cu o mică goarnă, Sunând alt sfârșit de iarnă. Baba Dochia-l privește Cu mult drag și se fălește Că e fiul ei și-i pare Că nu are-asemănare. Preaiubitul Dragobete, Cel mult așteptat de fete, Păsările-n plai aduce Și le-ndeamnă să se-apuce Cuiburile să-și repare Chiar de astăzi, fiecare: „Că, vedeți? În calendar E sfârșit de făurar! Priviți câmpul, dragii mei, Este plin de ghiocei! Ia priviți, dragele mele, Ce mulțimi de viorele! Să
DRAGOBETE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383124_a_384453]
-
Univers Plămădit din emisfere Și ascuns în conifere. Tot ce-aud preschimb în cânt Și-apoi cresc un alt pământ Peste care calcă moșii Din strămoși, apoi pioșii. Tot ce văd preschimb în grai Și-apoi cresc un nai din plai, Care duce mai departe Semnul semnului de carte. Tot ce văd preschimb în tuș Și-apoi cresc din rumeguș Șevaletul nou, lumesc, După care-nnebunesc. Tot ce știu preschimb în om Și-mi trag seva dintr-un pom, Iar la
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
Tot ce-aud preschimb în versși-apoi cresc un UniversPlămădit din emisfereși ascuns în conifere. Tot ce-aud preschimb în cântși-apoi cresc un alt pământPeste care calcă moșiiDin strămoși, apoi pioșii.Tot ce văd preschimb în graiși-apoi cresc un nai din plai,Care duce mai departeSemnul semnului de carte.Tot ce văd preschimb în tușși-apoi cresc din rumeguș șevaletul nou, lumesc,După care-nnebunesc.Tot ce știu preschimb în omși-mi trag seva dintr-un pom,Iar la rădăcina luiTot pe mine să
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
Că-mi dă aur pentr-un pumn de lemn. I-am pus mâna peste cap, solemn: „Nu ai trebuință, ai destul! Văd că-l porți și lesne, și fudul, Dar am pentru tine zece cai Și piciorul șchiop de la un plai. Poți să-l călărești pe care vrei!” Fără nicio bază ori temei, S-a uitat năluca lung, la lună, Apoi a-nceput și ea să spună: „Poate ai vreo sanie prin pod” (Mă uitai la dânsa, cam nărod) „Păi atunci
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
să spunăCă-mi dă aur pentr-un pumn de lemn.I-am pus mâna peste cap, solemn:„Nu ai trebuință, ai destul!Văd că-l porți și lesne, și fudul,Dar am pentru tine zece caiși piciorul șchiop de la un plai.Poți să-l călărești pe care vrei!” Fără nicio bază ori temei,S-a uitat năluca lung, la lună, Apoi a-nceput și ea să spună:„Poate ai vreo sanie prin pod”(Mă uitai la dânsa, cam nărod)„Păi atunci
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
că merităm încrederea acordată de Creator de a fi stăpânii ocrotitori și mângâietori așa cum ne place și nouă să fim ocrotiți de proria divină, cerească. Închei cu poemul : Pământul nostru vrea iubire Dumnezeu ne-a lăsat moștenire aleasă Pământul cu plaiuri însorite, pădure deasa Apele ce izvorăsc din munți, apoi coboară Spre mari, oceane, văzduhul le-mpresoară! Dar, dragul de cunoaștere ne-a aruncat Începând cu Adam în strămoșescul păcat De încălcare a Legilor Divine, în neascultare Tot “progresând” așa, acum
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92342_a_93634]
-
și o colecție de icoane, de prosoape pe tematică religioasă, planificăm să inaugurăm o expoziție de veșminte preoțești din sec. XIX-lea, donate de părintele paroh Vasile Pauliuc”... Educându-și discipolii în spirtul iubirii ne neam, de cunoaștere a istoriei plaiului natal, profesorul N. Bodnariuc organizează lecții de istorie în incinta muzeului, conferințe în comun cu Universitatea Cernăuțeană. Ar fi bine să-i urmeze exemplul și alți profesori de la școlile românești din ținut, căci doar astfel, după cum a specificat Excelența Sa, dna
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
Theodor Damian a dat citire unui poem trimis de poetul George Filip din Montreal: Dorul prin solie... în întâmpinarea unui suflet... printre americani... o Mugurașă, ne pică rar... ca îngerii din cer; consider că-i o veste prea abrașă din plaiul mioritic, de mister. iar dacă ați deschis poarta-ntr-o vineri, hai să ne-ncălecam pe cai bălani și să venim copii, bătrâni și tineri să-i spunem mesagerei... LA MULȚI ANI! că nu ne prea vin îngeri - canarale. puneți
Întâlnirea literară cu scriitoarea Muguraș Maria Petrescu din România, la New York [Corola-blog/BlogPost/92504_a_93796]
-
al Munților Măcinului și Dobrogei, tărâm de confluențe multiculturale și temelie a unei inconfundabile Axis Mundi cu obârșii precreștine. Tatăl, avocat, și mama, medic, i-au oblăduit pruncia, pubertatea și adolescența sub crugul valorilor fundamentale ale neamului românesc, pe aceste plaiuri pontice și danubiene, respirând aerul tare de sub sprânceana păduroasă a neclintiților Munți Carpați - coloana vertebrală a Europei - rimând cu Dunărea, străveche axă economică și comercială, culturală și spirituală a bătrânului nostru continent. Născut în miezul verii - sub semnul Soarelui, îngemănat
Piatră de hotar: 83 de ani Nu-l plângeţi. Corneliu LEU trăieşte! (Fulguraţii) [Corola-blog/BlogPost/92773_a_94065]
-
școală și se continuă toată viața în relațiile interumane. Decizia dvs. de a vă îndruma copiii către Școala Românească este de admirat și sunt sigură că această opțiune este izvorâtă și din dorul dumneavoastră de casă, de acel “picior de plai pe-o gură de rai” românesc și din dorința ca cei mici să cunoască cât mai multe lucruri despre România. Vreau să vă felicit, dragi părinți, pentru faptul că ați conștientizat IMPORTANȚA existenței acestei școli. Vreau să vă asigur că
ÎNCEPUT DE AN ŞCOLAR LA ȘCOALA ROMÂNEASCĂ DIN CIPRU (ȘCOALA DIN NICOSIA) [Corola-blog/BlogPost/92857_a_94149]
-
binecuvântate prin suflu românesc, chiar dacă sunt situate departe de granițele geografice ale României sunt spațiul NIRAM, din Madrid, Câmpul Românesc de la Hamilton (Canada), Societatea de Limba Română din Voivodina și ... casa unei văduve simple din Transnistria, Măicuța Ana. Toate aceste plaiuri prind contur prin grija autorilor Dan Caragea, Muguraș Maria Petrescu, Doamna Dr. Brândușa Joica și Ștefan Bruno, impresionând prin puritate și prin valorile perene surprinse ca-ntr-un tablou grigorescian. Mărturisesc că destinul Măicuței Ana - o femeie simplă care a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92905_a_94197]
-
Petcu: ,,Umorul nostru strămoșesc E autentic oltenesc. Probabil că s-a revărsat Din carul ce s-a răsturnat”. Al doilea, în replică, este creat de domnul George Budoi: ,,Așa e, bre, s-a răsturnat Acolo,-n ziua de Ignat. Pe plaiuri mândre oltenești, Dar erau toți din București!” În ambele cazuri, referirile sunt la carul cu ,,proști” care s-ar fi răsturnat la Caracal - cum a fost denaturată știrea transmisă pe cale orală, prin ,,telefonul fără fir”, din gură în gură. În
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
nu suflă o vorbă despre conți vampiri, copiii străzii, câini vagabonzi sau hoțomănii țigănești. Cu toate acestea, sau poate tocmai de aceea, reușește să fascineze mai mult decât au făcut-o mințile fanteziste care se dedau la speculații elucubrante despre plaiurile mioritice. Adevărul, ca de obicei, atunci când e spus curat, emoționează mai mult decât orice produs al imaginației. Poate că mirajul cărții se explică prin faptul că Blacker a scris-o în mod expres pentru conaționalii săi, pe care dorește să
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
fost ușor tot ce am scris, ca o divagație de la esențial, ca un fel de amânare de la ”ruperea de nori” pe care aș dori să o provoc aici. E vorba de mult mai mult decât despre simpla poveste a unui plai cu dor, fie el și de baladă, e mult mai profund decât sensibilizarea unor suflete receptive la frumos, la speranță, la viitor. Conexiunea pe care o fac eu - și cred că și autorul e de aceeași părere - e de domeniul
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
video vor fi realizate într-o manieră personală, vor fi creații originale și vor reflecta viziunea participantului asupra promovării orașului ca destinație turistică pornind de la identitatea istorică a acestuia, reflectată de oricare din următoarele teme: - Cultură Cucuteni - Legendele dacilor pe plaiuri nemțene - Piatră Neamț în perioada Evului Mediu Durată minimă a videoclipului: 2 minute; durată maximă: 10 minute, iar materialele video pot fi realizate cu orice aparat de filmat și în orice format. Materialele video însoțite de formular de înscriere se
Concurs de videoclipuri “Piatra Neamt – Orasul Zeitei“ [Corola-blog/BlogPost/93426_a_94718]
-
ROMÂNE de George FILIP VULTURUL CREȘTIN de fapt eu sunt un vultur carpatin cu aripi de la Dunăre la Tisa, să cânt pe românește, să mă-nchin pe unde-n veac românul plânsu-mi-sa. In limba românească pot doini, Hora unirii peste plai se-ngână, În românește voi mărșălui Încolonat în armia română. Să îmi iubesc femeia-n limba mea Când muguri noi în grai mi s-or aprinde, De sărbători, când magii vin din stea, feciorii-n limba mea să mă colinde
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
-
Sain, fiica Victoria Bujenița și nora Maria, care au venit și în acest an la Troița din Buda-Mahala pentru a aprinde o lumânare în veșnicia celor ce s-au sacrificat pentru Neam, după năvălirea cu tăvălucul a rușilor bolșevici pe plaiurile noastre mioritice. ÎN GENUNCHI SE STĂ DOAR ÎN FAȚA LUI DUMNEZEU Printre cei care îi țin în neuitare pe Eroii Martiri, care le veghează amintirea, alături de îndureratele rude, se află permanent și primarul Elena Nandriș, grație căreia a și fost organizat
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]