12,324 matches
-
de diferite dimensiuni. De asemenea, magazinul comercializează accesorii și piese de schimb pentru biciclete, oferind garanție și service pentru toate aceste produse. Clienții mai apot achiziționa de aici articole sport (mingi, role, skateboard, set de badminton sau ping-pong), articole pentru plajă și camping, articole pentru pescuit, articole pentru bebeluși (cărucioare, rotobile, măsuțe, portbebe, leagăne) și o gamă diversificată de jucării (muzicale, de pluș, păpuși, mașinuțe, roboți, Lego, trenulețe, avioane, pistoale, puști). Magazinul vă stă la dispoziție de luni până vineri între
Agenda2004-30-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/282678_a_284007]
-
a numărului maxim de ore pe săptămână prevăzut în planul-cadru, în oferta școlii sunt incluse, în funcție de situație, ore reprezentând curriculum la decizia școlii, care pot fi distribuite pentru opțional, pentru extindere sau pentru aprofundare. Orele prevăzute la fiecare disciplină, în plaja orară, peste numărul minim pot fi alocate în schema orară pentru extindere sau pentru aprofundare. În cazul în care se optează pentru extindere, atunci programa școlară se parcurge în integralitatea ei, acoperind inclusiv elementele marcate prin asterisc. Orele pentru aprofundare
Agenda2004-49-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283133_a_284462]
-
e vorba de negri, de femei sau de minorități etnice decît cînd e vorba de albi, de barbati sau de majoritari. De aici s-a ajuns la o selecție care limitează (dacă nu exclude) meritul individual și preferă să respecte plajă multiculturală. Șansă nu mai e neapărat a indivizilor, ci a colectivităților. Paradoxul funcționează din plin în SUA. Încă nu, la fel de intens, în Europa. În România nu se observă încă rezultatele acestui fel de a înțelege multiculturalismul. Rămîne de văzut ce
Despre multiculturalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17723_a_19048]
-
cu Iv Martinovici, înregistrată în vara lui 1993, mărturisește că, dintre toate locurile lumii, Mediterana și-o recunoaște că patrie sufletească. Nu bănuia atunci că, în vara următoare, acolo îi va fi dat să-și găsească sfîrșitul: plecat de pe o plajă din Mallorca să înoate în larg, a disparut definitiv în valuri (că și Dan Desliu cu doi ani înainte). Un final bărbătesc pentru filmul unei vieți dramatice. * Interviul publicat acum este deosebit de interesant după ce ai aflat biografia lui Wolf von
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
de unicat, un fel de ,,haute couture" a producției (publicitare) de alcool (Dan Mihăltianu) - și pînă la denunțul războiului ca posibil furnizor de mesaje estetice și de stimulente pentru firească noastră aplecare spre contemplație (Mircea Florian), imaginea video investighează o plajă largă de probleme ale omului de azi și, poate, chiar ale omenirii de mîine.
Bienala de la Venetia (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17787_a_19112]
-
un confort vizual. Aceasta se datoreaza fără îndoială și faptului că Bogdan Lascăr se exprimă cu claritate, cu acuratețe, într-o viziune stăpânita, împiedicată să alunece pe panta ostentației. Evitând a fi narativ, nu e totuși nicicând uscat sau searbăd. Plajele lui de culoare, cănd fluide când agitate, când de o minerală, calmă consistentă, grădinile lui înverzite, sau și numai întinderile cosite, asemenea unui gazon englezesc din iarbă căruia răzbate înviorător smaragdul, ori alburile unor pereți care reflectă cu tărie lumină
Un debut care promite: Bogdan Lascăr by Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/17801_a_19126]
-
plin de voluptăți epice, populează memoria îndepărtată a lui Ilfoveanu, Ștefan Agopian, ca narator și că regizor al unei lumi fabuloase, este jumătatea lui simbolică. Sau, din celălalt unghi, Ilfoveanu este jumătatea simbolică a lui Agopian. În orice caz, pe plajă dintre Athos și Isarlâk ei sînt împreună; Agopian mai aproape de Isarlâk - un amestec de sultan tăvălit în mirosurile organice și în apele parfumate ale haremului, de negustor misterios și de iluzionist prin bîlciurile lumii, dar cu priviri de moralist și
Carnaval biblic si mistică levantină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17817_a_19142]
-
C. Rogozanu O femeie tânără face plajă într-o curte protejată de privirile indiscrete. Un băiat și o bătrână îi admiră frumusețea din locuri diferite și, bineînțeles în feluri diferite. Doamna în vârstă iese însă, la un moment dat, din boscheții care o ascundeau și-i oferă
Proze haiku by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17211_a_18536]
-
-se să demonstreze că "trăiește ca ele". Arta lui care, de atîta nevoie de autenticitate, devine falsă și incredibilă. * Întîlnire cu M. pe stradă. Îmbătrînită, neîngrijită, nefardată. N-am mai văzut-o de 15-17 ani,... de cînd, la mare, pe plaja pustie, încă luminată de soarele amurgului, îi adusesem dintr-o vie de pe coasta îndepărtată a falezei un ciorchine mare de strugure negru, brumat, proaspăt rupt dintr-un arac doborît. Ca orice femeie privită după atîția ani, și ferindu-se, încercînd
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17323_a_18648]
-
ascundă fața, vrea să alunge din mintea mea orice comparație posibilă cu fata frumoasă din trecut, bronzată, cu pîntecul supt de atît înot, cu părul șaten auriu încadrîndu-i figura cu un șarm... italian, - de renaștere italiană, îi spusesem o dată. Pe plajă nu mai era nimeni, decît ea, întinsă pe un cearșaf portocaliu. M-am apropiat pe furiș.Am venit tiptil, din spate, către capul ei răsturnat, cu ochii închiși... Mă oprisem o clipă reținîndu-mi respirația. Niciodată n-o văzusem mai pură
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17323_a_18648]
-
din cauză că literatura e o nesfârșită aluzie culturală? Ce-i oferă scriitorul lui, cititorului, viață sau cultură? se întreba regretatul Radu G. Țeposu în tentativa reușită de a defini "Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă". Viață, vom răspunde citind Plaja nudiștilor (Ed. ALLFA, 1999, 323 p.), o antologie cu "cele mai bune povestiri 1998", alcătuită de infatigabilul critic și operator cultural Dan-Silviu Boerescu. Cei 21 de autori vin din anii '80, cu excepția lui Mircea Horia Simionescu (n. 1928), ce face
Desant epic pentru 2000 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17409_a_18734]
-
concettiste, totul pentru captivarea și vertijul cititorului postmodern. Ce gustă atrocitatea și imoralismul acestor autori, deciși să-și "vândă" cu orice preț povestirile. Conștienți că aici și acum interesează virulența și provocarea, iar nu retorica orgolioasă a litera Dan Silviu-Boerescu, Plaja nudiștilor, Ed. Allfa, București, 1999.
Desant epic pentru 2000 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17409_a_18734]
-
sînt, în anumite privințe, îndrăznețe) și apelînd totodată la o bibliografie contemporană vastă, compusă din cercetări în domeniul studiilor culturale, antropologiei, psihologiei, ori filozofiei. Situația cu pricina este următoarea: practică unora dintre femeile europene a ultimelor decenii de a face plajă într-un costum de baie sumar, din care lipsește o piesă socotita de altii foarte importantă, sutienul. Precizez că e vorba de femeile europene, evident venind din anumite țări europene, desi Kaufmann nu o face. Studiul lui e aplicat însă
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
clar și presupune, daca urmăm chiar logică autorului, ca trupul uman, cel al femeii în particular, nu este un determinat cultural supus practicilor valabile într-un anumit spațiu social de existență. De ce îl preocupă pe Kaufmann faptul că sutienul de plajă a disparut masiv din ținută femeilor? După cum singur o declară, pentru ca, sociolog fiind, nutrește visul de a elabora o cercetare fundamentală care să fie încorporată în viață epocii, fără a devia spre ingineria socială. Cel mai bun candidat pentru proiectul
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
sociologi care au intervievat în jur de trei sute de persoane. Inițial subiecții au manifestat reticente clare de a vorbi despre subiectul propus, pînă cînd anchetatorilor le-a venit ideea fericită de a-si muta investigațiile la locul faptei, chiar pe plajă, unde reticența s-a transformat, în cel mai rău caz, în chicoteala, fără a-i împiedica însă pe subiecți să răspundă la întrebări, ba uneori chiar satisfăcuți că au prilejul să o facă. Evident, în linii mari rezultatele nu sînt
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
cel mai rău caz, în chicoteala, fără a-i împiedica însă pe subiecți să răspundă la întrebări, ba uneori chiar satisfăcuți că au prilejul să o facă. Evident, în linii mari rezultatele nu sînt imprevizibile: pentru unele femei a face plajă fără sutien e un lucru extrem de firesc, el face parte din peisajul cotidian și nu merită comentat. Aceasta este categoria care banalizează gestul. Pentru alte femei, a face plajă expunîndu-ti bustul e fie o chestiune reprobabila din punct de vedere
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
linii mari rezultatele nu sînt imprevizibile: pentru unele femei a face plajă fără sutien e un lucru extrem de firesc, el face parte din peisajul cotidian și nu merită comentat. Aceasta este categoria care banalizează gestul. Pentru alte femei, a face plajă expunîndu-ti bustul e fie o chestiune reprobabila din punct de vedere moral (indecentă, provocare etc.). fie riscantă medical (cancer la sîn), în ambele cazuri ea nu e acceptată. Aici apar două subcategorii: a femeilor care, apelînd la argumentul moral, nu
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
pe care il atribuie chiar femeii, fie implicit, asumat de ei înșiși că privitori. Însă indiferent de răspuns, toți subiecții intervievați de echipa lui Kaufmann nu concep practică dezgolirii în public a sînilor decît într-un spațiu simbolic, cel al plajei, sau unul echivalent, al parcului în care se face plajă. Precizarea aceasta se dovedește, după părerea mea, punct de pornire al celor mai interesante teorii din volum, cele referitoare la chiar constituirea spațiului simbolic al semi-nuditătii (sau uneori chiar nudității
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
ei înșiși că privitori. Însă indiferent de răspuns, toți subiecții intervievați de echipa lui Kaufmann nu concep practică dezgolirii în public a sînilor decît într-un spațiu simbolic, cel al plajei, sau unul echivalent, al parcului în care se face plajă. Precizarea aceasta se dovedește, după părerea mea, punct de pornire al celor mai interesante teorii din volum, cele referitoare la chiar constituirea spațiului simbolic al semi-nuditătii (sau uneori chiar nudității) acceptate. Secole la rîndul marea este percepută drept sursă de
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
sau chiar de dezgust, pentru că pe la mijlocul veacului al XVIII-lea, odată cu o emancipare accentuată a atitudinii față de corpul uman să se modifice, în mod clar nu prin simplă coincidență, și percepția naturii, a oceanului, marii, țărmului în mod particular. Fiindcă plajă atrage irezistibil", susține Kaufmann, "ea e manifestarea cea mai reușită a unei posibile fuziuni corp-natură cu simplitatea despuiata a unui paradis realizabil, departe de societatea urbană, de ritmurile și constrîngerile ei". Plajă oferă iluzia unei singurătăți reconfortante tocmai pentru că e
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
a oceanului, marii, țărmului în mod particular. Fiindcă plajă atrage irezistibil", susține Kaufmann, "ea e manifestarea cea mai reușită a unei posibile fuziuni corp-natură cu simplitatea despuiata a unui paradis realizabil, departe de societatea urbană, de ritmurile și constrîngerile ei". Plajă oferă iluzia unei singurătăți reconfortante tocmai pentru că e artificială și deliberată, un fel de robinsoniadă modernă. Moale, pasivă, caldă, plaja toropește simțurile, generează iluzii și visătorie, e un fel de opium al contemporanilor, pentru că ea devine element important al cotidianului
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
unei posibile fuziuni corp-natură cu simplitatea despuiata a unui paradis realizabil, departe de societatea urbană, de ritmurile și constrîngerile ei". Plajă oferă iluzia unei singurătăți reconfortante tocmai pentru că e artificială și deliberată, un fel de robinsoniadă modernă. Moale, pasivă, caldă, plaja toropește simțurile, generează iluzii și visătorie, e un fel de opium al contemporanilor, pentru că ea devine element important al cotidianului abia pe la jumatatea secolului nostru, cînd se produce o interesantă deplasare a privirii și atenției dinspre mare (apă) spre țărm
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
de opium al contemporanilor, pentru că ea devine element important al cotidianului abia pe la jumatatea secolului nostru, cînd se produce o interesantă deplasare a privirii și atenției dinspre mare (apă) spre țărm. Accentul pe apă e profund diferit de cel pe plajă: marea e locul scufundărilor tonifiante, ea cultiva, crede Kaufmann, o plăcere a durerii și sufocării, pe cînd nisipul este spațiul jocului sau al lenevelii. Fiecare dintre aceste două zone, desi contigue, concep un alt fel de identitate corporală: trupul viguros
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
ziua de azi dacă vreți, în opoziție cu acela molatec și erotizat în pasivitate și așteptare, al ființei tolănite în nisip. Corpul agresiv construit de întîlnirea cu elementul acvatic e treptat dublat sau chiar substituit de un corp-receptacul de senzații. Plajă modernă începe să se schițeze, semnificativ de altfel, odată cu figură invalidului (de regulă presupus a proveni din Anglia), care e adus pe țărm pentru a-și petrece aici convalescenta. De altfel, inevitabil mi-am adus aminte, citînd această ipoteză lansată
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
altfel, inevitabil mi-am adus aminte, citînd această ipoteză lansată de Kaufmann, de filmul premiat anul trecut, Pacientul englez, în care protagonistul, rănit și desfigurat, cu o identitate necunoscută nimănui (un eu misterios), e adus în căruciorul de invalid pe plajă, unde acesta începe să iși depene firul rememorării și astfel al narațiunii. Într-adevăr, pe plajă, în fața unei ape care angoasează prin vitalitatea ei ostilă, invalidul deprinde un nou mod de a-si simți corpul, el devine atent la fiecare
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]